Actualitate
S-a dezumflat gogoașa lui Iohannis
Distribuie pe rețelele tale sociale:
România nu este fruntașă la vaccinări. Dimpotrivă. E codașă. Președintele Klaus Iohannis ne-a amăgit. Mai puțin pe mine. Dar și mai gravă este minciuna legată de miliardele de euro, care ar fi urmat să revină României dintre cele 750 de miliarde, despre care același Klaus Iohannis ne-a vorbit în repetate rânduri. Până una alta, nici acești bani nu mai vin. Iar bomboana pe colivă ne-a pus-o cu vaccinul AstraZeneca. Despre care mai marii de la București erau informați încă din luna martie, chiar de către firma poducătoare, că prezintă pericole. Și totuși românii au fost injectați.
Să o luăm pe rând. Românii au fost injectați cu vaccinuri și li s-a spus mereu și mereu de la nivel prezidențial că treaba merge bine. Că ne aflăm în „România lucrului bine făcut”. Și chiar mai bine decât bine. Ocupam, vezi Doamne, un loc fruntaș în Europa și în lume. M-am simțit timp de luni de zile ca un câine care latră în pustiu. Un câine de pază a societății, pe care nu-l aude nimeni. Degeaba făceam zi de zi calcule. Degeba arătam că numărul de injecții nu ne poate califica în postura de campioni ai Europei. Degeaba am explicat că imunizarea a zece milioane de români presupune nu zece milioane, ci 20 de milioane de injecții. Pentru că nu poți fi imunizat fără rapel. Iar ritmul în care era organizată această operațiune era mult sub așteptări. Timp ce o lună, autoritățile au încercat să-i culpabilizeze pe fabricanți. Cum că, vezi Doamne, nu ne trimit suficiente doze. Dar de fapt noi am avut posibilitatea să grăbim ritmul. Și cu dozele primite, și cu dozele pe care le-am fi putut achiziționa, dar nu am făcut-o. Cum se face că Ungaria este atât de mult înaintea României? Cum se face că Ungaria a decis – și bine a făcut – să-și mărească capacitatea de vaccinare importând Sputnik de la Federația Rusă? Suntem pe locul 22 din 28 de state europene. Astfel s-a dezumflat gogoașa lui Klaus Iohannis și a doctorului Valeriu Gheorghiță. Fiasco! Aceasta este grija față de români.
Nimeni nu s-a obosit să ne explice cum se face că în secțiile ATI mor cam toți. Cum se face că secțiile ATI nu sunt altceva decât o stație intermediară între ființă și neființă. Între un om bolnav și un om într-un sac negru, de plastic. Pentru că în „România normală”, „a lucrului bine făcut”, oamenii nu mai au nici măcar dreptul la coșciuge. Deși asta este neconstituțional. Și profund ilegal.
Președintele Klaus Iohannis ne-a făcut capul calendar în mai multe rânduri povestindu-ne cum, în urma negocierilor meșteșugite pe care el le-a condus la Consiliul European, România urmează să se înfrupte la greu din cele 750 de miliarde de euro destinate revenirii economiilor europene la normal. M-am simțit din nou ca un câine care latră în pustiu. Un câine de pază al societății, pe lângă care caravana trece fluierând. Am tot explicat în zadar că sumele de bani promise de Iohannis reprezintă mai puțin decât partea cuvenită unui stat cu populația României, din această sumă ipotetică de 750 de miliarde de euro. Am transpirat încercând să arăt că banii care ar putea să fie accesați nu sunt o pomană, așa cum tot sugerează autoritățile. O parte sunt pur și simplu banii noștri, rezultați din cotizațiile anuale pe care le plătim la UE, iar o altă parte, mult mai mare, sunt împrumuturi, pentru care ar urma să plătim dobândă. Și am mai tot spus – dar oare câți m-au auzit? – că aceste sume sunt iluzorii. Că nu există nicio garanție că Europa se va putea îmbuiba cu 750 de miliarde de euro din care o parte, disproporționat de mică, să revină și României. Dar a avut cineva urechi să asculte?
Și iată că a explodat bomba. Pentru moment, bomba a explodat la Berlin. Dar, atenție, vă spun de pe acum, bomba poate fi cu repetiție. Este posibil și extrem de plauzibil ca nimeni să nu vadă niciun ban. Și iată de ce. Pentru început o demonstrează un profesor universitar, cunoscut economist german, fost europarlamentar, Bernd Lucke, care a făcut o întâmpinare la Curtea Constituțională de la Berlin. Mă grăbesc să spun că prin această întâmpinare a fost suspendat procesul de ratificare al pachetului de redresare lansat de Uniunea Europeană. Cum așa? Foarte simplu. Până când nu se va pronunța Curtea Constituițională, Uniunea Europeană bate pasul pe loc. Nu poate împrumuta niciun ban în numele statelor membre, nici de la bănci și nici de la fondurile de investiții. Bernd Lucke explică pe ce-și întemeiază acțiunea și de crede el că va avea câștig de cauză. El afirmă că Uniunea Europeană nu se poate împrumuta în numele fiecărui stat membru. Că procedura normală este alta. Fiecare stat membru ar trebui să lanseze asemenea împrumuturi, iar banii ar trebui puși împreună, urmând ca abia apoi, în funcție de criterii bine stabilite, să fie repartizați în anumite cote statelor membre. Tot ce se poate să obțină câștig de cauză. Și dacă nu, oricum întreg mecanismul se amână. Ca o consecință a unei singure acțiuni, declanșate într-un singur stat membru al Uniunii Europene. Ce se va întâmpla însă dacă și alți eurosceptici din Uniunea Europeană vor face acțiuni similare? Să ne răspundă la aceasă întrebare președintele Klaus Iohannis.
Cum și-a permis Klaus Iohannis să ne vândă astfel pielea ursului din pădure? Asta este în capul lui „România normală”? Pe ce s-a bazat președintele acestei țări, atunci când a ieșit de nenumărate ori la declarații, promițându-ne marea cu sarea? Pe ce s-a bazat atunci când a convocat și a organizat ședințe peste ședințe la Cotroceni cu membrii Cabinetului Cîțu, având ca temă modul în care vor fi utilizați niște bani, care plutesc undeva în văzduh? Ce a urmărit Klaus Iohannis atunci când ne-a creat iluzii?
Iar bomboana pe colivă, cum spuneam, este de-a dreptul macabră. Și poate fi ușor asociată sacilor negri de plastic, în care sunt aruncați cu cinism românii morți pe bune de Covid sau presupuși a fi morți de Covid și îngropați așa, necreștinește, în ciuda faptului că nu există nicio lege a statului român care să permită așa ceva. Carevasăzică din luna martie se știa, la modul cel mai oficial cu putință, că din Astrazeneca se poate sări drept în tromboze și din tromboză în moarte. Și cu toate astea românii au fost injectați cu AstraZeneca. Iar propaganda oficială nu a suflat un cuvânt. Președintele a mers cu capul înainte, că doar nu el se dădea cu capul de zid, în timp ce alte state europene, cu bărbați responsabili la conducere, renunțau, rând pe rând, la AstraZeneca. Asta este mai mult decât cinism. Avem acum de-a face cu o iresponsabilitate de-a dreptul criminală.
Deci cum mai stăm, domnule președinte? Hai să numărăm tâmpeniile pe degete. Dacă nu știm altfel. Cum mai stăm cu vaccinurile? Cum mai stăm cu morții? Cum mai stăm cu banii de la UE? Cum mai stăm cu AstraZeneca? Ca să nu vă mai întreb din nou, a treia zi consecutiv, cum mai stăm cu diferendul militar dintre Ucraiana și Federația Rusă, în care ne-ați băgat până peste cap?
Actualitate
HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Actualitate
Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 3 zileStrict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 3 zileCamere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte




