Actualitate
EFOR continuă să monitorizeze modul în care partidele politice cheltuie fondurile publice, acordate prin subvenţii
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Primul raport a fost publicat în martie şi este disponibil la www.expertforum.ro/cheltuieli-subventii-ian2021.
Reamintim că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a început să publice de luna trecută informaţii despre modul în care se cheltuie banii din subvenţii pentru cele şapte partide care primesc bani în urma rezultatelor de la alegerile locale şi parlamentare din 2020. Pentru anul 2021, suma maximă aprobată prin Legea bugetului este de 162 de milioane, iar partidele primesc lunar sume care pot diferi, conform unui algoritm descris în Legea 334/2006, respectiv în normele de aplicare, Hotărârea 10/2016.
Raportul integral, graficele şi datele (în format editabil) pot fi consultate la www.expertforum.ro/cheltuieli-subventii-febr2021.
Iată care sunt cele mai importante concluzii:
Suma totală primită în luna februarie este de 19.843.634,81 lei, la fel ca în ianuarie. În luna martie, partidele au primit mai puţin, adică 11,2 milioane de lei.
Partidele au cheltuit cam o treime din banii primiţi, adică 6,1 milioane lei. Suma este relativ mai mică decât în ianuarie, când au cheltuit 6,8 milioane de lei. Acest fapt ne arată că de fapt partidele primesc mult mai mulţi bani decât nevoile financiare reale.
Ca şi în ianuarie, Pro România a cheltuit de două ori mai mult decât a primit. AUR a cheltuit 8 lei pentru comisioane bancare; ce-i drept, ceva mai mult faţă de doar 3 lei în prima lună a anului. Recent, AUR a iniţiat un proiect legislativ care ar permite partidelor să folosească banii pentru construirea unor aşezăminte culturale, medicale sau sociale, în beneficiul public. Considerăm că acest proiect ar depărta scopul subvenţiilor de la cel din lege (şi, în general, de la standardele şi practicile internaţionale), întrucât aceste fonduri au obiectivul de a facilita consolidarea partidelor politice. Deşi atenţia către bunăstarea cetăţenilor trebuie să fie un scop primar al partidelor politice, construirea unor astfel de clădiri trebuie să rămână totuşi atribuţia administraţiei publice sau a altor entităţi; de altfel, nu opreşte nimic partidele politice să iniţieze astfel de proiecte din bani privaţi (pe care nici nu îi prea mai strâng în afara campaniilor) sau să pună pe agenda publică aceste nevoi. De asemenea, menţionăm că AUR ar putea solicita AEP să nu mai transfere aceşti bani, dacă nu vrea să îi folosească.
În rest, USR şi PSD au cheltuit aproximativ 36% din bani, PNL şi PMP câte un sfert, iar Plus doar 15%. Doar PSD şi USR au cheltuit mai mult decât în ianuarie, restul partidelor au avut cheltuieli mai mici.
Raportat la total, partidele au cheltuit cei mai mulţi bani pe presă şi propagandă (ca şi în ianuarie), adică 47%, personal (23%), respectiv chirii şi utilităţi (13%).
Cheltuielile pentru consultanţa politică şi sondaje sunt reduse la jumătate comparativ cu ianuarie, ceea ce poate indica faptul că o parte din fondurile de la începutul anului au fost folosite pentru a acoperi cheltuieli de la alegerile parlamentare. PSD şi PNL au cheltuit cel mai mult pentru propagandă.
Statistici la nivel de partid:
PSD a cheltuit cel mai mult pentru presă şi propagandă (63%), adică 1,7 milioane vs. 1,1 milioane de lei în ianuarie. Pentru personal (19%) nu există diferenţe semnificative faţă de ianuarie. Partidul a plătit şi 112.854 lei pentru cotizaţii la organizaţiile politice internaţionale.
PNL a cheltuit 1,1 milioane de lei pentru presă şi propagandă (69%) faţă de 1,4 (60%) în ianuarie. Cheltuielile pentru personal sunt similare, dar cheltuielile pentru consultanţă politică sunt de trei ori mai mici. Per ansamblu, cheltuielile PNL au scăzut faţă de ianuarie cu peste 700 mii de lei, cu aproximativ o treime.
USR a cheltuit 52% din bani pentru personal, aproximativ 400 de mii lei, similar cu luna ianuarie. Chiriile şi utilităţile au fost mai ieftine ca luna precedentă, însumând 108 mii lei (15%). USR a cheltuit pentru presă şi propagandă doar 37.937 lei (5%), mai mult decât în ianuarie (22 mii de lei). USR a plătit 55 de mii lei pentru cotizaţii la organizaţii internaţionale
Pro România a plătit mai mult decât toate celelalte partide pentru chiriile şi utilităţile sediilor şi de aproape 11 ori mai mult decât PSD, adică 484.928,62 lei (80% din bani). În ianuarie, nu au fost realizate cheltuieli cu acest scop.
PMP a cheltuit cea mai mare parte a banilor (77.641 lei), adică 73%, pentru personal.
Şi Plus a cheltuit cea mai mare parte a banilor pentru personal, adică 63% din fonduri, similar cu ianuarie. A mai cheltuit 35.864,83 lei pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor (15%), la jumătate faţă de ianuarie. De altfel, USR şi Plus sunt singurele partide care au cheltuit sume ceva mai consistente pe această temă; în rest, doar PSD a dat aproape 1.000 de EUR pentru acest tip de consultanţă.
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




