Actualitate
Ministerul Muncii a verificat aproape 100.000 de beneficiari de asistenţă socială
„Astăzi suntem în măsură să vă prezentăm rezultatele campaniei naţionale privind categoriile vulnerabile şi măsurile pentru servicii sociale mai eficiente pe care ni le propunem. Această campanie naţională de verificare a stabilirii şi acordării ajutorului social şi pentru identificarea măsurilor de creştere a ocupării a pus statul la treabă într-un domeniu în care s-a făcut foarte puţin şi anume asistenţa socială. Există în permanenţă o discuţie despre situaţia celor care primesc venitul minim şi anume că acesta ar fi rezultatul propriilor acţiuni. Aceasta este doar o faţă a realităţii şi a discuţiei, pentru că, pe fond, aceşti oameni sunt cei mai săraci dintre români şi reprezintă, de asemenea, şi o oglindă a eşecului politicilor statului. Tot aşa cum se întâmplă şi în domeniul salarizării şi al pensiilor şi în materie de asistenţă socială au fost politici greşite care au creat diferenţe fără nicio logică socială sau economică între cei din vârf şi cei de la bază. Este extrem de important ca cei care pot să muncească să se angajeze. Voi susţine întotdeauna lucrul acesta şi voi continua să susţin că îndrumarea spre piaţa muncii este o formă de ajutor real pe care statul poate să-l dea”, a spus Raluca Turcan.
Ea menţionat că de asemenea sunt foarte mult cazuri în care beneficiarilor de ajutor social le este foarte greu, din cauză că instituţiile statului nu au făcut întotdeauna tot ceea ce era necesar să facă.
„Iar o simplă dovadă este şi aceea că în doi ani de zile nu s-a făcut nicio campanie aplicată, de genul celei pe care am demarat-o noi. Este adevărat că a fost şi o problemă generată de pandemie, însă statul de aceea este stat, să-şi facă treaba şi să se adapteze. Şi iată că şi ANOFM şi ANPIS au reuşit să acţioneze împreună, respectând prevederile de siguranţă publică, şi pentru lucrul acesta le mulţumesc. Campania noastră a ajuns în insulele reale de sărăcie şi izolate aproape de restul ţării şi mai că aş spune că aceşti oameni au fost uitaţi, dar din nefericire este foarte adevărat că cineva îşi aduce aminte de ei mai ales atunci când sunt alegeri. Realitatea este că şi autorităţile locale poartă o mare răspundere. Şi punctul nevralgic al sistemului de asistenţă socială din România este sistemul însuşi. Drept urmare, în urma acestei campanii, vom propune o schimbare radicală de abordare şi de conţinut în ceea ce priveşte serviciile sociale”, a afirmat Turcan.
Ministrul Muncii a menţionat şi câteva noutăţi ale acestei campanii şi anume că a existat o coordonare interinstituţională, pe de o parte între cele două agenţii din subordinea ministerului Muncii şi pe de altă parte între unităţile administrativ teritoriale.
Totodată a fost şi o premieră, şi anume faptul că zilnic a primit raportări de pe teren în timp ce aceste anchete se realizau.
De asemenea, pentru prima dată s-a instituit un model de acţiune a autorităţilor publice într-o situaţie dificilă de sănătate publică, în pandemie.
„Rezultatele campaniei se concentrează pe două componente: prima, de asistenţă socială, şi a doua, de ocupare. În privinţa asistenţei sociale, inspecţia socială a desfăşurat activităţi de verificare în 1.966 de UAT-uri, ceea ce reprezintă 98,59% din totalul primăriilor propuse pe o rază de 50 km în jurul reşedinţelor de judeţ. Numărul titularilor de ajutor social verificaţi a fost de 40.982 din cei 110.711, iar numărul beneficiarilor de ajutor social verificaţi a fost de 99.593 din cei 261.775. Numărul persoanelor cu risc crescut de vulnerabilitate identificate direct a fost de 4.145. Profilul de risc al familiilor beneficiare de ajutor social verificate în funcţie de caracteristicile membrilor acestora este următorul: 31,16% sunt persoane singure, cu vârstă mai mare de 65 de ani, 19,98% sunt persoane singure cu vârstă mai mică de 65 de ani, 17,10% sunt familii monoparentale, 15,93% sunt familii cu mai puţin de 3 copii şi 15,82% sunt familii cu peste 3 copii”, a spus ministrul.
Ea a precizat că au fost identificate mii de persoane cu nevoie speciale care „scăpau” statisticilor oficiale şi care nu beneficiau de sprijinul necesar.
„Iată câteva exemple relevante de lucruri identificate în timpul acţiunii de inspecţie socială. Au fost identificate de inspectorii sociali un număr de 267 de persoane cu afecţiuni de sănătate grave care nu beneficiau de măsuri de protecţie specială pentru persoane cu dizabilitate sau invaliditate. O situaţie specială este reprezentată de copiii fără identitate. Astfel, la nivelul a 6 UAT-uri, au fost identificaţi 10 copii fără certificate de naştere, fără CNP, pentru care inspectorii au dispus imediat măsuri. Aceşti copii erau ai nimănui. Aceşti copii nu erau înregistraţi şi se putea întâmpla, ferească Dumnezeu, orice cu ei. Au fost identificaţi, de asemenea, 2.091 de copii aflaţi în familiile beneficiare de ajutor social care sunt neşcolarizaţi, au abandonat cursurile şcolare sau se află în risc de abandon şcolar. De asemenea, au fost dispuse măsuri în acest sens şi la nivel local. Alţi 15 copii cu probleme de sănătate au fost identificaţi şi cuprinşi în învăţămânul special”, a spus Raluca Turcan.
Potrivit ministrului Muncii, componenta de verificare a modului în care se respectă legislaţia în materie de sprijin al persoanelor vulnerabile a scos la iveală o serie de deficienţe şi au fost dispuse în acelaşi timp 11.747 de măsuri. Dintre acestea, 9.163 au fost aplicate UAT-urilor şi serviciilor publice de asistenţă socială. Dintre aceste 9.163 de măsuri, 8.512 au fost aplicate pentru îmbunătăţirea activităţii de organizare şi administrare a dosarelor de ajutor social. S-au aplicat, de asemenea, 186 de sancţiuni unităţilor administrativ teritoriale pentru nereguli în evidenţierea muncii în folosul comunităţii, nereguli privind activitatea asistentului social şi anume întârzieri în administrarea dosarelor pe termenul impus de lege, neefectuarea anchetelor la 6 luni sau de câte ori este nevoie sau netransmiterea documentelor către ANPIS în teren.
De asemenea, au mai fost dispuse 651 de măsuri de recuperare a sumelor acordate necuvenit. În plus, au fost aplicate 2.584 de măsuri de sprijin urgent pentru persoanele aflate în situaţii de vulnerabilitate extremă.
Potrivit ministrului, s-au aplicat amenzi de 66500 de lei pentru UAT-uri. Aceste nereguli au fost identificate fie în privinţa evidenţierii sau neregulilor în evidenţierea muncii în folosul comunităţii, neregulilor în activitatea asistentului social, neregulilor în respectarea termenelor de transmitere a documentelor sau în stabilirea dreptului la ajutor social în maxim 10 zile de la efectuarea anchetei sociale sau chiar pentru neefectuarea anchetei sociale în termenul de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
„În declaraţiile oficiale din ultimul an, sentimentul privind asistenţa socială a fost oarecum de auto-mulţumire. Realitatea din teren, însă, ne-a arătat că sunt foarte multe probleme grave care nu apar nicăieri pe radar. Lăsând lucrurile să funcţioneze ca şi până acum, nu am face decât să întreţinem sărăcia, lucru de fapt întâmplat în perioada anterioară. Un exemplu vă dau. Se vorbeşte foarte mult despre necesitatea unor reforme în asistenţa socială şi nimeni nu neagă că este nevoie şi de reforme, dar în acelaşi timp este nevoie ca şi legile în vigoare să fie respectate. Şi vă dau exemplu unui articol. Articolul 121 din Legea 292/2011 care prevede faptul că autorităţile locale angajează asistenţii sociali sau contractează serviciile acestora pentru serviciile prevăzute, cu respectarea raportului de un asistent social la maxim 300 de beneficiari. Această prevedere nu este respectată în niciuna dintre structurile de asistenţă socială de la nivel local”, a spus Raluca Turcan.
Mai mult decât atât, ea a declarat că în serviciul se asistenţă socială personalul este încărcat şi cu alte sarcini, decât cele care ţin de asistenţă socială şi îi lipseşte într-o proporţie covârşitoare pregătirea de specialitate.
„Vă menţionăm că am aplicat şi un chestionar pe 2.095 din cei 4.400 de oameni – asistenţi sociali, lucrători, tehnicieni – din sistemul de asistenţă socială. Nici măcar unul din trei nu au studii în domeniul asistenţei sociale şi doar 6% au făcut cursuri de formare/ perfecţionare în asistenţă socială. 45% din personalul chestionat a menţionat că au şi alte atribuţii în cadrul primăriei decât asistenţa socială şi deşi 81% din personalul în asistenţă socială are studii superioare doar 29% are studii în domeniul asistenţei sociale. 6% dintre aceştia au participat la cursuri de formare/perfecţionare în domeniul asistenţei sociale”, a susţinut ea.
Actualitate
Traficul trimis de ChatGPT a crescut de peste patru ori în cinci luni: ce arată datele pe septembrie de pe trafic.dwf.ro
Un studiu DWF pe 400.000 de răspunsuri ChatGPT explică saltul: traficul pe chatgpt.com a rămas același, dar răspunsurile au început să trimită direct către site-uri.
București, 15 octombrie 2026 – Cele 782 de site-uri românești monitorizate de DWF pe trafic.dwf.ro au primit în septembrie 2026 aproximativ 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie, când erau circa 312.000. În aceeași perioadă, traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut, iar la căutările de cumpărare ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri direct în text a urcat de la sub 1% la 49%.
Saltul traficului din AI a început în iulie, odată cu linkurile din răspunsuri
- Față de septembrie 2025, traficul din asistenții AI e de 4,3 ori mai mare (+328%), iar septembrie este a 15-a lună la rând peste nivelul anului anterior.
- Creșterea nu a fost constantă. Între iunie 2025 și iunie 2026, traficul din AI a stat aproape pe loc, între 284.000 și 385.000 de sesiuni pe lună, în medie circa 333.000.
- Din iulie 2026, traficul a urcat la 533.000 de sesiuni, apoi la 854.000 în august și la 1,36 milioane în septembrie.
- Peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie 2026. Din cele 1,36 milioane de sesiuni din septembrie, aproximativ 1 milion sunt peste nivelul de dinainte de linkuri.
Legătura se vede în timp: momentul saltului coincide cu apariția linkurilor, iar studiul DWF nu a găsit o altă schimbare în răspunsurile ChatGPT în această perioadă. Click-urile individuale nu pot fi atribuite unui anumit tip de răspuns.
Graficul 1. Sesiunile din asistenții AI pe lună și ponderea răspunsurilor ChatGPT cu linkuri în text. Surse: trafic.dwf.ro, studiul DWF.
ChatGPT căuta și înainte, dar sursele nu apăreau în text
Studiul DWF a analizat 400.000 de răspunsuri ChatGPT la căutări în limba română, făcute din România, din ianuarie până în septembrie 2026. Un singur lucru s-a schimbat în această perioadă: locul în care stau sursele.
- În ianuarie, ChatGPT căuta deja pe internet la întrebările de cumpărare. Fiecare răspuns avea în medie 24 de surse, cam jumătate site-uri străine precum Alibaba, Wikipedia sau Reddit, dar toate stăteau într-un panou separat, deschis cu butonul „Sources”.
- În septembrie, 49% din răspunsuri aveau linkuri direct în text, în medie 2,8 pe răspuns.
- Nouă din zece linkuri din text duc către site-uri românești.
| Căutarea „camere dvr” în ChatGPT | 15 ianuarie 2026 | 10 septembrie 2026 |
| Linkuri în textul răspunsului | 0 | 3 |
| Unde ajunge cine dă click | nicăieri, sursele stau în butonul „Sources” | pe site-urile respective |
Tabelul 1. Aceeași căutare în ChatGPT, la opt luni distanță. Sursa: studiul DWF.
Vizitele sunt reale: în GA4 cresc în același ritm atât sesiunile marcate cu parametri UTM, cât și cele identificate după site-ul de proveniență, iar rata de engagement a rămas aceeași.
Schimbarea nu e doar locală. ChatGPT a început să afișeze linkuri mai vizibile către branduri în mai 2026, iar Similarweb a măsurat atunci, la nivel global, o creștere de peste 150% a traficului trimis către site-uri într-o singură săptămână.
„Până acum, prezența în răspunsurile AI era o curiozitate de măsurat. Acum e un canal care trimite click-uri importante, iar nouă din zece duc pe site-uri românești. Dacă brandul tău nu apare în răspuns, concurentul care apare ia traficul”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
O vizită din AI la fiecare 30 din Google
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Traficul din AI înseamnă 3,19% din traficul de search și 0,89% din traficul total, cu 59% peste august.
- ChatGPT aduce 98,9% din acest trafic și trimite deja mai mult decât Bing, al doilea motor de căutare din datele studiului.
Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des, dar cumpără mai scump
| Magazinele online din studiu | AI, aprilie 2026 | AI, septembrie 2026 | Google organic, septembrie 2026 |
| Rata de conversie | 3,44% | 2,09% | 1,91% |
| Coșul mediu | 282 lei | 391 lei | 303 lei |
Tabelul 2. Conversia și coșul mediu pe magazinele online din studiu. Sursa: trafic.dwf.ro.
Graficul 2. Rata de conversie din AI și din Google organic, ianuarie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
- În aprilie, vizitatorul venit din AI cumpăra de aproape două ori mai des decât cel din Google organic. În septembrie, diferența aproape a dispărut.
- Comenzile din AI sunt însă mai mari: coșul mediu a urcat la 391 de lei, cu 29% peste organic.
- Veniturile aduse de AI magazinelor, de 2,1 milioane de lei în septembrie, sunt de peste patru ori mai mari decât acum un an, dar reprezintă încă doar 0,8% din vânzări.
- Ipoteza DWF, de urmărit în lunile următoare: linkurile din text aduc pe site și oameni care încă explorează, nu doar pe cei care au ales deja ce cumpără.
Piața: scăderea traficului încetinește a treia lună la rând
Traficul total este cu 4,8% sub nivelul din septembrie 2025, după scăderi de 10,7% în iulie și 7,1% în august. Search-ul rămâne canalul cu cea mai mare scădere, dar ritmul s-a redus de la 20% în iulie la 12,6%.
| Canal | Sesiuni septembrie 2026 | Evoluție anuală iulie | Evoluție anuală august | Evoluție anuală septembrie |
| Trafic total | 153,3 mil. | −10,7% | −7,1% | −4,8% |
| Search | 42,8 mil. | −20,0% | −18,3% | −12,6% |
| Paid | 44,7 mil. | −1,7% | +7,0% | +7,6% |
| Social | 3,6 mil. | −1,0% | +9,8% | +11,1% |
| Direct | 30,7 mil. | −6,5% | −10,9% | −3,1% |
| Asistenți AI | 1,36 mil. | +47,6% | +154,4% | +327,8% |
Tabelul 3. Traficul pe canale și evoluția față de anul anterior, iulie-septembrie 2026. Sursa: trafic.dwf.ro.
Magazinele online cresc puțin peste inflație
- Veniturile din septembrie sunt cu 7,4% mai mari decât acum un an, la 268 de milioane de lei.
- Inflația anuală a fost de 6,6% în septembrie, iar mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,1%, potrivit INS. În termeni reali, vânzările sunt deci aproape la nivelul de anul trecut.
- Comenzile au crescut cu 2,8%, iar coșul mediu cu 4,4%, la 333 de lei, mai puțin decât inflația.
- Tabloul se potrivește cu datele INS pentru întregul comerț cu amănuntul, care a avut în august prima creștere anuală după 12 luni, de 0,9%.
- Organicul continuă să aducă mai puține vizite, dar mai mulți bani: sesiunile scad cu 18,1%, iar veniturile cresc cu 2,2%.
De reținut
- Site-urile din studiu au primit în septembrie 1,36 milioane de sesiuni din asistenții AI, de peste patru ori mai multe decât în aprilie (circa 312.000).
- Traficul pe chatgpt.com din România nu a crescut: stă între 20 și 26 de milioane de vizite pe lună de 16 luni, potrivit Similarweb.
- Canalul AI crește, dar peste 95% din creșterea față de anul trecut s-a produs între iulie și septembrie, după ce ChatGPT a început să pună linkuri în răspunsuri: la căutările de cumpărare, de la sub 1% în ianuarie la 49% în septembrie.
- Acum un an, la 146 de vizite din Google venea una din asistenții AI. În septembrie, una la 30.
- Vizitatorul din AI nu mai cumpără mai des decât cel din Google, dar lasă un coș cu 29% mai mare.
- Magazinele online cresc cu 7,4%, puțin peste inflația de 6,6%.
Notă metodologică
- trafic.dwf.ro agregă anonim datele din Google Analytics 4 a 782 de site-uri din portofoliul DWF, cu 153,3 milioane de sesiuni în septembrie, mai ales companii active în marketing (magazine online, firme de servicii, advertiseri), fără portaluri de știri. Cifrele descriu aceste site-uri, nu întregul internet românesc.
- Cohorta se recompune la fiecare ediție: procentele de evoluție sunt comparabile între ediții, volumele absolute nu.
- De la această ediție, cifrele lunare sunt calculate pe luna calendaristică întreagă. Ediția pe august folosea o fereastră de 30 de zile și raporta 995.000 de sesiuni din AI, față de aproximativ 855.000 pe luna calendaristică.
- Traficul din AI include sesiunile identificate în GA4 după site-ul de proveniență sau parametrii UTM. Click-urile din reclamele ChatGPT sunt măsurate separat, iar cele din Modul AI al Google sunt numărate la Search.
- Studiul despre linkuri: 400.000 de răspunsuri colectate din interfața ChatGPT în ianuarie-septembrie 2026, pentru 36.318 căutări în limba română, făcute din România. Vizitele pe chatgpt.com: Similarweb. Inflația și comerțul cu amănuntul: INS.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Studiul complet despre linkurile din ChatGPT este disponibil la trafic.dwf.ro/ai.
Demonstrație autonomă în deșertul Mojave
Demonstratorul de dronă „wingman” Talon Blue, dezvoltat de Northrop Grumman, a zburat pentru prima dată deasupra deșertului Mojave din California. În cadrul testului, desfășurat la o dată care nu a fost precizată, aparatul a executat autonom rulajul, decolarea, manevrele în aer și aterizarea, potrivit companiei.
Craig Woolston, vicepreședinte și director general pentru cercetare și proiectare avansată în cadrul Northrop Grumman, a descris zborul drept un pas către o nouă generație de capabilități autonome. El a adăugat că fiecare test oferă lecții utile pentru dezvoltarea viitoare a acestor tehnologii.
Proiect finanțat de companie, în afara primului val al programului CCA
Northrop Grumman a finanțat până acum din resurse proprii dezvoltarea Talon Blue, după ce nu a fost selectată pentru contractele inițiale ale Forțelor Aeriene ale SUA privind aeronavele autonome de tip Collaborative Combat Aircraft (CCA).
În iunie, Anduril și General Atomics au fost alese pentru construirea dronelor din prima etapă a programului. Separat, în competiția dedicată software-ului de autonomie, au avansat Anduril, Shield AI și Collins Aerospace, filială a RTX.
Cu toate acestea, autoritățile americane au manifestat interes pentru Talon Blue, iar Forțele Aeriene i-au atribuit indicativul militar YFQ-48A.
Arhitectură modulară și software aflat în teste
Northrop Grumman promovează designul modular al aeronavei și afirmă că compartimentul său pentru armament poate fi adaptat pentru misiuni diferite. Compania dezvoltă, de asemenea, o suită software de autonomie numită Prism, testată pe Model 437, o dronă produsă de filiala Scaled Composites.
Nu este clar dacă Talon Blue a fost pilotată în primul zbor folosind software-ul Prism. Un purtător de cuvânt al companiei nu oferise încă o precizare în acest.
Competiția pentru drone autonome continuă
O a doua etapă a programului CCA este în curs de dezvoltare. În paralel, și alți producători, inclusiv Lockheed Martin, și-au prezentat conceptele de drone „wingman”, fără să le asocieze în mod public cu programe specifice.
Primul zbor al Talon Blue marchează astfel o etapă importantă pentru proiectul Northrop Grumman, într-un domeniu în care companiile încearcă să transforme autonomia aeriană într-o capabilitate operațională.
Actualitate
Talon Synapse: Parteneriatul tehnologic care schimbă paradigma apărării între SUA și Emiratele Arabe Unite
Comandamentul Central al SUA a anunțat oficial lansarea unei forțe operative comune, o inițiativă strategică menită să accelereze integrarea inteligenței artificiale în arhitecturile militare ale Washingtonului și ale Abu Dhabi-ului. Proiectul, botezat „Task Force Talon Synapse”, marchează o premieră absolută în cooperarea bilaterală dedicată tehnologiilor emergente pe câmpul de luptă.
O forță de elită pentru un nou tip de război
Operațională în următoarele săptămâni, structura va fi găzduită în capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi. Echipa va fi compusă dintr-un nucleu restrâns de aproximativ 20 de experți americani și emiratezi, specializați în domenii critice: inteligență artificială, analiză de date și securitate cibernetică. Obiectivul declarat este clar și ambițios: accelerarea dezvoltării aplicațiilor militare bazate pe AI, cu un accent deosebit pe sprijinul informațional, protecția infrastructurii vitale și monitorizarea constantă a peisajului de securitate regional.
Diplomația tehnologică și culisele puterii
Inițiativa reprezintă punctul culminant al dialogului purtat anul trecut între conducerea Comandamentului Central al SUA și o figură cheie a aparatului de securitate emiratez, șeicul Tahnoon bin Zayed Al Nahyan. Recunoscut pentru rolul său central în serviciile de informații și pentru investițiile masive în tehnologie, șeicul Tahnoon aduce o greutate politică considerabilă acestui parteneriat. Colaborarea este descrisă de oficialii americani drept un „moment istoric”, confirmând statutul Emiratelor Arabe Unite ca unul dintre cei mai capabili parteneri regionali.
Provocări și semne de întrebare: cât de tangibil este succesul?
În pofida entuziasmului oficial, vocile din interiorul sferei de apărare avertizează asupra provocărilor logistice și strategice. Un fost oficial de rang înalt a pus sub semnul întrebării impactul real al unei echipe atât de mici, subliniind dificultățile inerente partajării informațiilor clasificate. „Este neclar care va fi beneficiul concret al acestui grup”, a remarcat acesta, ridicând dilema accesului la date sensibile: ce pot partaja americanii și, mai important, ce ar putea obține ei în schimb de la partenerii din Golf?
Mai mult, cooperarea tehnologică strânsă între SUA și EAU se desfășoară sub presiunea constantă a unor temeri de lungă durată. Oficiali americani de carieră și-au exprimat frecvent îngrijorarea cu privire la relațiile comerciale și diplomatice ale Emiratelor cu China, avertizând asupra riscurilor ca tehnologia americană avansată să ajungă, printr-o breșă de securitate, în mâini străine. Rămâne de văzut dacă „Talon Synapse” va reuși să navigheze aceste ape tulburi pentru a deveni un model de succes sau dacă va rămâne doar un exercițiu diplomatic pe hârtie.
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
După ce i-am trecut prin bisturiu pe: Picior Florin-Alexandru – agentul-spray prins de propriul body-cam, Mataiche Marian – Rambo de...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
Grădinița de cadre – ediția Baicoi: bătaie, botezuri și băi de „apă vie” la Poliția lui Pinochio & prietenii (aici)...
I.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
SRPCIV Prahova, structură care ar trebui să fie un pilon al siguranței rutiere, funcționează, potrivit relatărilor interne și investigatiilor Incisiv...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
După ce i-am așezat pe masa de disecție pe: agentul-spray Picior Florin-Alexandru (Episodul 2), „Rambo” de serviciu Mataiche Marian (Episodul...
Ploiești, orașul în care barierele ilegale rezistă mai mult decât legea. IPJ Prahova, TCE și Bariera Omnia – anatomia unui oraș ținut în șantaj de „pile”
În Ploiești, cetățeanul care respectă legea este, oficial, fraier. Actele o spun, nu pamfletarul. Hârtii cu ștampilă, semnături, dispoziții și...
Articolul 10 – Sindromul «Să moară și capra judecătorului din provincie». Legea contenciosului administrativ, cancer procedural în 151 de dosare din M.A.I.
Când legea nu mai apără drepturi, ci protejează oboseala instanțelor din București În România juridică, statul de drept are o...
Dosarul antigrindină, partea a XIV‑a. Republica Iodurată S.A. – Manual de furat cu racheta, securizat cu ICEWOLFS, DARK STONE, LEGENDARY & mopul de la TERRA CLEAN
Într-un colț de Europă unde ploile fug, grâul crapă și fermierii își vând vaca să mai plătească un credit, statul...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații
Dacă în Episodul 2 (aici) l-am disecat pe agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul care s-a împiedicat în propriul body-cam,...
M.A.I. – 12,5% anticorupție – marea majorare care se acordă doar în teorie și se taie la practică
Cum a ajuns Decizia nr. 60/2024 a Înaltei Curți să fie palma financiară peste fața celor care previn corupția, dar...
Polițist la facultate: ai uitat de concediu în anul I? Nu-i nimic, vine MAI cu scutirea!
Studenți pe șest, cu bocancul în bibliotecă Sindicatul Europol a întrebat, politicos și la obiect, Ministerul Afacerilor Interne: „Ce facem...
Guvernarea prin FARAise: România, vândută la Washington și taxată la ghișeu
În timp ce românului i se predică austeritate de la tribuna Parlamentului, în birourile de la București și în firmele...
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 18 ore
I.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 18 ore
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 4). Achim Petronel – șeful care ține lacătul pe ușa legii
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 3). Mataiche „Rambo” Marian – eroul de hârtie care se bate doar în declarații
-
Exclusivacum 4 zile
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș