Actualitate
Manifest pentru o platforma umanistă în învăţământul superior românesc
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Ca rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), în programul ProUBB+ (2020-2024) am promis dezvoltarea unei platforme umaniste în Universitatea noastră:
„…Plasez candidatura mea la funcţia de rector al Universităţii noastre în paradigma unei universităţi de clasă mondială (world-class), care să exprime, totodată, valorile noastre fondatoare şi virtuţile care consider că trebuie să le fie asociate – Tradiţie (prin Bun-simţ) şi Excelenţă (prin Raţionalitate/Înţelepciune) -, în spiritul umanist modern al încrederii şi deschiderii, pentru a genera o cultură organizaţională a solidarităţii şi cooperării, într-un cadru instituţional dominat de etică, un cadru menit să susţină apoi cu onoare şi curaj misiunea noastră universitară…În cadrul acestei misiuni, voi fi garantul autonomiei şi democraţiei universitare. Într-o universitate modernă, libertatea de gândire şi libera căutare a adevărului nu pot fi îngrădite. Nu pot fi impuse linii de gândire şi acţiune prin autoritarism. Universitatea noastră va rămâne un spaţiu al libertăţii, al ştiinţei, al frumosului şi al binelui, un spaţiu al selecţiei/formării caracterelor şi creativităţii/inteligenţelor, pentru binele naţiunii şi, în general, al cunoaşterii umane. Îmi doresc să generăm mecanisme instituţionale prin care să valorificăm interesele/calităţile membrilor comunităţii noastre, astfel încât cooperarea şi solidaritatea să derive din angajamentul liber al indivizilor autonomi, nu prin constrângeri rezultate din concentrarea puterii instituţionale…”
Propunând o platformă umanistă la UBB, urmăresc o reconceptualizare a culturii noastre organizaţionale, exprimată prin trei piloni fundamentali:
(1) Susţinerea zonelor academice umaniste (Art & Humanities), independent şi în interacţiuni multi-/inter-/trans-disciplinare cu platforma STEM (Science-Technology-Engineering-Mathematics), într-o vreme când aceste zone umaniste sunt vitregite în politicile academice naţionale;
(2) Angajamentul de a forma în actul academic, prin curriculum şi practici psihopedagogice moderne, nu doar buni specialişti, ci şi buni cetăţeni în slujba binelui public;
(3) Valorizarea „umanului/omenescului”, prin centrarea noilor dezvoltări tehnologice şi paradigme socio-economice pe nevoile/interesele/valorile persoanei; acest lucru nu înseamnă că dezvoltările tehnologice/socio-economice nu pot schimba şi chiar reconceptualiza dramatic nevoile/interesele/valorile actuale, dar acest lucru trebuie făcut prin decizii raţionale şi echitabile, în baza liberului arbitru.
Dincolo de angajamentul UBB, cred că o astfel de platformă umanistă trebuie să aibă un impact mai general, grevând cultura organizaţională a universităţilor moderne, a politicilor academice naţionale/europene şi a naraţiunilor sociale majore. În consecinţă, vom încerca să creăm în jurul acestui manifest o mişcare naţională, pentru a-l dezvolta apoi într-un document-raport de tip white paper.
Le mulţumesc colegilor din UBB care au propus acest manifest iniţial, colegi din prorectoratul responsabil cu componenta socio-culturală şi decanii facultăţilor umaniste din UBB. După acest moment de tip Sapere Aude, este timpul ca prin dezbateri cu cât mai mulţi colegi să pregătim documentul-raport.
Prof. univ. dr. Daniel David
Rectorul UBB
Website: http://www.ubbcluj.ro
Pledoarie pentru o nouă dimensiune a Universităţii – Platforma umanistă
De ce? – În dezvoltarea ei spre o universitate world-class, UBB urmăreşte trei misiuni principale: educaţia, cercetarea şi menţinerea unei relaţii active cu societatea. Îndeplinirea optimă a acestor misiuni întâmpină însă dificultăţi majore din cauza marginalizării tot mai îngrijorătoare din ultimele decenii, la toate nivelurile, a disciplinelor umaniste. Considerăm că rolul propedeutic al componentei umaniste este fundamental, iar acest lucru trebuie subliniat în procesul instituţional şi didactic. Problema esenţială azi este cum putem readuce componenta umanistă în toate celelalte domenii. Este vitală în primul rând transformarea mentalităţii – cu privire la această componentă – la nivel politic, social, economic şi mediatic, o transformare care să producă, la rândul ei, modificări sistemice profunde.
În lumea contemporană, rolul învăţământului este acela de a reinstitui cunoaşterea ca formă esenţială de problematizare, pe lângă furnizarea de expertiză şi de răspunsuri la probleme concrete. Ştiinţele umaniste oferă posibilitatea de a descoperi viziuni alternative, necesare în contextul crizelor şi provocărilor lumii contemporane, de la ecologie şi economie la etică şi echitate socială. Alături de adaptarea ştiinţelor umaniste la exigenţele noilor forme ale cunoaşterii, precum şi la nevoile pieţei şi comunităţii, credem că e necesar ca ele să creeze noi configuraţii de valori, să propună posibilităţi de a schimba paradigmele şi de a explora modele de dezvoltare. Această componentă transformativă este în mod clar în prezent subdezvoltată, lipsită de susţinere şi de finanţare.
Trăind într-o societate postindustrială dominată de economia cunoaşterii, studiul disciplinelor umaniste oferă abilităţi pragmatice esenţiale funcţionării şi întăririi unor democraţii autentice şi dezvoltării unor economii bazate pe informaţie, inovaţie şi echitate. Gândirea critic-contextuală, analitică, interpretativă, creativă, precum şi prezentarea rezultatelor acestor procese cognitive într-o formă persuasivă sunt elemente definitorii pentru orice parcurs profesional din lumea contemporană.
În prezent, situaţia instituţională constrângătoare este generată de două probleme structurale: (1) legislaţia anacronică, cu impact negativ asupra cadrului de organizare; (2) finanţarea insuficientă pentru a permite coagularea unei viziuni umaniste moderne şi a unui program care să conecteze facultăţile, disciplinele, grupurile de cercetare şi programele de studiu (atribuirea unor coeficienţi prea mici în domeniile ştiinţelor umaniste sau nefinanţarea suplimentară a dublei specializări sunt doar două exemple de probleme grave).
Educaţia umanistă nu reprezintă doar un instrument al reproducerii unei culturi şi a identităţilor sale, cât mai ales un instrument al transformării acestora. Învăţământul umanist completează transmiterea cunoaşterii în orice domeniu academic, atât din punct de vedere didactic, cât şi al cercetării. Educaţia umanistă oferă competenţe democratice (spirit civic şi înţelegere a dinamicii identitare; gândire critică, independentă, analitică şi raţională; comprehensiune multiculturală, compasiune, spirit de justiţie socială; exprimare publică avizată, persuasivă şi capacitate de dialog) şi competenţe care au şi un rol antreprenorial (creativitate critică, asociativă şi proiectivă; analiză complexă şi interpretare de texte şi date; evaluare şi identificare de oportunităţi; persuasiune şi mediere prin dialog; gândire sintetică coroborând informaţie de origine şi funcţii diferite; contextualizare comprehensivă).
În prezent, modul enclavizat de organizare a învăţământului superior umanist din România nu mai corespunde exigenţelor şi nevoilor de formare ale secolului XXI. Acest cadru restrictiv nu se mai află într-un acord coerent şi convergent cu complexitatea competenţelor solicitate de o nouă piaţă a muncii. De asemenea, există o incompatibilitate cu logica mecanismelor de la nivelul Comisiei Europene, care grupează ştiinţele umaniste cu cele sociale, acest fapt determinând politica de finanţare a programelor de cercetare la nivel comunitar. O altă problemă majoră o reprezintă lipsa de coeziune şi influenţă în cercetarea fundamentală şi aplicată a ştiinţelor umaniste. Din aceste raţiuni, susţinem implementarea unui model reticular de organizare a ştiinţelor umaniste ,care va încuraja demersuri şi abordări între domenii.
Cum? – Propunem reorganizarea strategică a sistemului naţional de învăţământ pe două direcţii principale şi complementare: prin repoziţionarea ştiinţelor umaniste în raport cu disciplinele STEM, cu cele din domeniile ştiinţelor sociale, şi prin explorarea posibilităţilor de a adopta un cadru existent la nivel internaţional, paradigma STEAM (în care A denumeşte ansamblul artelor şi al ştiinţelor umaniste), cu toate consecinţele curriculare, de acreditare şi de finanţare. În acest sens, UBB a implementat deja un program-pilot, incluziv şi trans-sectorial, STEM+. Faţă de modelul tradiţional, acesta din urmă nu e centrat exclusiv pe obţinerea sau analiza unor date ştiinţifice, ci e preocupat de creşterea bunăstării sociale şi a dezvoltării valorilor comunitare. Credem că în economia generală a cunoaşterii, la care participă în mod dinamic, disciplinele umaniste pot contribui esenţial la problematici tot mai acute ale secolului XXI:
– Dezvoltarea eticii şi a valorilor rezultate din descoperirile tehnice. În epoca Internetului şi a globalizării, responsabilitatea respectării domeniului privat, respectarea liberului arbitru, a drepturilor de proprietate intelectuală, dezbaterea unor inovaţii ştiinţifice controversate reprezintă aspecte pe care teoretizările din domeniul ştiinţelor umaniste în dialog (filozofie, politică, litere, arte, teologie) le pot circumscrie corect.
– Îmbunătăţirea produselor tehnologice în acord cu funcţionalitatea/accesibilitatea lor pentru public. Succesul unui produs inovator nu este legat exclusiv de aspecte tehnice, ci şi de capacitatea de a-l face utilizabil/atrăgător pentru beneficiari. Dar, mai important, aspectul etic este esenţial într-o lume în continuă transformare, în care inovaţia tehnologică deseori poate afecta ceea ce defineşte umanul.
– Dezvoltarea cercetării umaniste prin infuzia tehnologică. Dacă programele actuale insistă asupra modului în care educaţia umanistă poate contribui la perfecţionarea şi accesibilitatea activităţii STEM, procesul invers e, de asemenea, valabil: disciplinele tehnologice sunt în măsură să contribuie la inovarea şi la creşterea relevanţei publice a disciplinelor umaniste.
– Afirmarea şi cultivarea biodiversităţii culturale. În contextul globalizării, care riscă să devină o modalitate de uniformizare, ştiinţele umaniste au capacitatea de a păstra identităţile culturale, valorile de patrimoniu material şi imaterial care asigură diferenţa specifică a dimensiunilor multiple ale proiectului comun european şi mondial.
De asemenea, pentru ca o nouă platformă umanistă să poată deveni funcţională, este nevoie de următoarele elemente:
– Flexibilizarea legislativă şi finanţarea adecvată a învăţământului superior şi a cercetării umaniste;
– Înfiinţarea unui grup de lucru la nivelul ministerului educaţiei care să identifice zonele legislative care trebuie adaptate astfel încât platforma să poată fi implementată;
– Creşterea coeficientului de finanţare/student în domeniul ştiinţelor umaniste, astfel încât procesul de învăţământ să se poată desfăşura în cadrele definite de ARACIS şi la nivel de excelenţă world-class;
– Introducerea şi finanţarea adecvată a dublei specializări (în interiorul aceluiaşi domeniu/facultăţi, dar şi prin combinarea unor specializări din domenii umaniste, sociale sau STEM diferite) cu o metodologie de calcul a finanţării ce urmează logica programului: fiecare specializare să fie finanţată conform coeficientului domeniului.
UBB consideră că misiunea Universităţii în relaţie cu societatea trebuie să fie transformată, deziderat care poate fi realizat doar prin şi alături de ştiinţele umaniste. În acest sens, UBB a demarat şi a asumat un proces de analiză a problemelor şi de propunere de soluţii care va produce în viitorul apropiat un document-raport cu două intenţii: o necesară dezbatere în sfera publică şi începutul unor schimbări la toate nivelurile de decizie. UBB îşi asumă iniţierea unor schimbări structurale, instituţionale şi de mentalitate, care pot fi deja explorate în cadrele legale şi sistemice actuale şi mai ales posibilitatea schimbării acestor cadre în viitorul apropiat, sub imperativul misiunilor care definesc o Universitate modernă şi relaţia acesteia cu ceea ce defineşte o comunitate pe baza unor principii ale echităţii. Documentul de faţă e, aşadar, o invitaţie la dialog, la colaborare şi la posibilitatea de a transforma educaţia în beneficiul lumii contemporane.
Direcţia Comunicare şi PR a UBB
Actualitate
Paza de la mări și combaterea traficului de droguri: Paza de Coastă a SUA cumpără patru drone MQ-9B
Paza de Coastă a Statelor Unite va achiziționa pentru prima dată drone MQ-9B. Contractul, în valoare de 247,8 milioane de dolari, acoperă patru aeronave, stații de control la sol și echipamente de sprijin.
Supraveghere maritimă pe distanțe mari
Dronele vor fi folosite pentru monitorizarea apelor din larg, misiuni de căutare și salvare și sprijinirea operațiunilor împotriva traficului de droguri. Aeronavele nu sunt proiectate să transporte armament, a precizat un purtător de cuvânt al serviciului.
Potrivit conducerii Pazei de Coastă, noile aparate vor extinde raza de observare maritimă și vor permite detectarea mai timpurie a amenințărilor, decizii mai bine fundamentate și intervenții mai rapide.
Finanțare federală pentru patru aeronave
Planurile de achiziție au fost anunțate inițial anul trecut, după ce Paza de Coastă a primit fonduri prin pachetul bugetar de reconciliere pentru anul fiscal 2025 și alocările pentru anul fiscal 2026. Pachetul din 2025 a inclus aproape 25 de miliarde de dolari pentru serviciu.
Experiență operațională cu drone similare
Paza de Coastă a mai colaborat cu Serviciul Vamal și de Protecție a Frontierelor (CBP), utilizând drone MQ-9A ale acestuia în operațiuni desfășurate din Texas. În anul fiscal 2026, aeronavele au sprijinit CBP în capturarea a 60.700 de livre de droguri ilegale și arestarea a aproximativ 20 de persoane implicate în contrabandă.
Peste 30 de ore în misiune
MQ-9B SeaGuardian este concepută pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere maritimă care pot depăși 30 de ore. Raza sa operațională este de aproximativ 1.200 de mile marine, potrivit producătorului, General Atomics.
Intr-un mediu economic in continua schimbare, gestionarea corecta a activitatilor financiare reprezinta o conditie esentiala pentru functionarea si dezvoltarea unei companii. In Bucuresti, unde activeaza numeroase intreprinderi din domenii diverse, serviciile contabile au un rol important in organizarea documentelor, respectarea legislatiei fiscale si fundamentarea deciziilor de business. O firma de contabilitate Bucuresti nu se ocupa doar de inregistrarea facturilor, ci poate deveni un partener strategic pentru antreprenorii care urmaresc stabilitate si performanta pe termen lung.
Informatii complexe despre ce implica o firma de contabilitate
Gestionarea documentelor si evidenta contabila
Una dintre principalele responsabilitati ale unei firme de contabilitate consta in organizarea si inregistrarea operatiunilor economice ale clientilor. Acest proces presupune verificarea documentelor justificative, evidentierea veniturilor si cheltuielilor, urmarirea creantelor si datoriilor, precum si gestionarea informatiilor referitoare la activele companiei.
O evidenta contabila bine structurata ofera o imagine realista asupra situatiei financiare si permite identificarea eventualelor neconcordante. Totodata, documentele organizate corespunzator faciliteaza pregatirea raportarilor si verificarea tranzactiilor atunci cand este necesar.
Declaratii fiscale si respectarea obligatiilor legale
Un alt domeniu important il reprezinta calcularea obligatiilor fiscale si pregatirea declaratiilor corespunzatoare. In functie de activitatea si regimul fiscal al companiei, acestea pot include obligatii privind impozitele, TVA-ul, contributiile salariale si alte raportari prevazute de legislatia aplicabila.
O firma de contabilitate urmareste termenele relevante si modificarile legislative care pot influenta activitatea clientului. Printr-o colaborare eficienta, antreprenorii pot reduce riscul intarzierilor si al erorilor declarative.
Salarizare si administrarea personalului
Companiile care au angajati trebuie sa gestioneze lunar numeroase operatiuni administrative. Serviciile de salarizare pot include calcularea drepturilor salariale, pregatirea statelor de plata, gestionarea concediilor si intocmirea declaratiilor aferente veniturilor salariale.
Analiza financiara si consultanta pentru dezvoltare
Dincolo de operatiunile curente, o firma de contabilitate Bucuresti poate sprijini procesul decizional prin rapoarte financiare si interpretarea indicatorilor economici. Informatiile despre profitabilitate, lichiditati, costuri si datorii ii ajuta pe antreprenori sa evalueze performanta companiei.
In functie de serviciile contractate, consultanta poate include analiza costurilor, planificarea fluxului de numerar si evaluarea implicatiilor fiscale ale anumitor decizii comerciale. Aceste informatii sunt utile atunci cand o companie doreste sa investeasca, sa isi extinda activitatea sau sa isi reorganizeze cheltuielile.
Tehnologie, comunicare si confidentialitate
Digitalizarea a schimbat modul in care sunt furnizate serviciile contabile. Transmiterea electronica a documentelor, utilizarea programelor specializate si comunicarea online pot simplifica procesele si accelera schimbul de informatii.
In acelasi timp, protejarea datelor financiare si pastrarea confidentialitatii sunt esentiale. Alegerea unui partener care utilizeaza proceduri adecvate de securitate si stabileste clar responsabilitatile contractuale contribuie la o colaborare sigura.
Cum alegi firma de contabilitate potrivita?
Experienta profesionala, transparenta tarifelor, disponibilitatea comunicarii si adaptarea serviciilor la specificul companiei sunt criterii importante de selectie. De asemenea, trebuie clarificate serviciile incluse, responsabilitatile fiecarei parti si modul de transmitere a documentelor.
Actualitate
Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme
Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.
În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.
În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.
„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.
Identitatea, prima linie de apărare
În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.
„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”
Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.
5.000 de sisteme, o singură provocare complexă
Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.
Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.
„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.
Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.
Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.
Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem
Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.
„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.
Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.
„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.
Accesul securizat nu garantează protejarea datelor
Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.
Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.
„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.
Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.
Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.
Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului
Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.
„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.
Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.
Zero Trust ajunge și la marginea tactică
La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.
Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.
Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.
Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.
„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.
Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.
În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.
Guvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
Austeritate la minister, șampanie la consiliu – „Strângem cureaua la ghișeu, lărgim cureaua la consiliu” Pe 24 septembrie, Guvernul demis...
Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
Mintea odihnită produce hârtii obosite Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a...
Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă
În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de...
La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul...
Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...
Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...
Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!
Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...
Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel
Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...
„BAYRAKTAR” LA SECRET. Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul
Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...
TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română
Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...
Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...
M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului
Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...
CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...
-
Exclusivacum 5 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 5 zile
Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zile
CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 5 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 4 zile
Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Exclusivacum 3 zile
Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină
-
Featuredacum 5 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”