Actualitate
Crima politică de la Crucea

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Bubuie un nou scandal. Avem din nou mineri care s-au autoblocat în subteran. De astă dată, autoritățile vor să abandoneze nu cărbunele, ci uraniul. Și mai grav. Și totul s-ar fi produs pe ascuns, dacă nu ar fi existat atâta cinism. Nu am fi știut nimic, dacă acești mineri din județul Suceava, plătiți cu salarii de mizerie de 2.500-3.000 de lei, și-ar fi primit banii la timp și sporul de masă caldă, de care autoritățile au uitat. Și dacă, cu o cruzime uluitoare, directorul exploatării, Vasile Chiruță, nu le-ar fi spus acestora că, dacă nu le convine, nu au decât să plece la cules de sparanghel în Germania. Ei bine, veți afla în cele ce urmează cum ne vindem țara.
România dispune de singurul lanț complet din Europa în ceea ce privește acest important și extrem de scump minereu. În zonă există mai multe zăcăminte. Pentru moment este exploatat cel de la Crucea, iar conflictul de muncă aflat în plină desfășurare are loc la mina Botușana. Dar în apropiere există și alte zăcăminte care pot fi exploatate, cu o rentabilitate și mai mare. Cu este de pildă cel de la Glincești. România dispune de această bogăție. La Feldioara, lângă Brașov, avem o uzină aflată în funcțiune – încă – unde uraniul poate fi îmbogățit. Transformat în combustibil pentru reactoarele nucleare. Și, în fine, avem cele două reactoare nucleare de la Cernavodă, la care se vor mai adăuga încă două, în urma unei investiții americane. Cum spuneam mai sus, suntem singurii din Europa care avem un lanț complet. Putem produce suficientă energie, pentru a nu mai fi necesar vreodată, culmea rușinii, să importăm electricitate din Ungaria. Acestei oportunități i s-a pus însă pistolul la tâmplă.
Conflictul de muncă de la Crucea, cu toate circumstanțele lui, cu acești oameni expuși radiațiilor, întrucât nu dispun de echipamente adecvate, cu acești oameni care nu primesc banii pentru masa caldă, într-o țară în care de diminieața până seara auzim de tot felul de sporuri nesimțite, pe care le încasează salariații pentru te miri ce, ne atrage atenția asupra unei tentative de atentat la siguranța națională. Ce se întâmplă de fapt? Ce se află în spatele acestui conflict care bubuie la Crucea? Guvernul Cîțu, ca să o spunem pe scurt, intenționează nici mai mult nici mai puțin decât să pună cruce – nu este un simplu joc de cuvinte – nu numai exploatării de la Crucea ci chiar Companiei Naționale a Uraniului. Ne-o declară cu subiect și predicat una dintre cele mai autorizate persoane asupra acestui subiect. Domnul Ștefan Aurelian Băișanu, care a condus această companie. El ne explică cum, la vârful ei, au fost aduși de către noii guvernanți mai mulți tineri, care și-au făcut mâna lucrând în companii cu capital străin. Aceștia au fost aduși la CNU cu un singur obiectiv. Acela de a desființa compania. În ce scop? Răspunsul nu este greu de dat, dacă ne uităm unde trebuie. Pentru companiile străine din domeniu, România poate reprezenta o pradă. De ce să ne exploatăm noi înșine zăcămintele de uraniu și de ce să nu o facă alții, pentru ca românii să plătească mai scump și să stea la mâna acestora? Printre acești mulți alții, există și o companie canadiană Cameco, care a întreprins deja primii pași. Oferă României uraniu la preț de dumping. Un preț atât de scăzut, încât le oferă autorităților argumentul de a închide pur și simplu minele de uraniu, declanrându-le nerentabile. Va fi acest dumping o investiție, care poate va dura câțiva ani. După care, Cameco își va scoate pârleala cu vârf și îndesat. Devenind principalul și la urma urmei singurul furnizor de uraniu pentru cele patru reactoare de la Cernavodă. După ce minele noastre vor fi închise, compania canadiană va putea să urce prețul cât de sus va dori. Iar în final va solicita dreptul de a exploata minele românești de uraniu. Va extrage uraniu românesc și îl va vinde la un preț ridicat centralei de la Cernavodă. Dar, înainte, probabil va pune mâna și pe uzina de la Feldioara. Un obiectiv de o mare importanță strategică, ținând efectiv de siguranța națională, va fi astfel pasat, prin complicitatea autorităților române, unei societăți cu capital străin.
Nu se cheamă asta trădare națonală? Nu este această mișcare pe tabla de șah o tentativă de știribire a suveranității naționale? Înțelegem acum mai ușor de ce minerii de la Crucea sunt plătiți mizerabil, atunci când sunt plătiți, și sunt trimiși cu un cinism fără margini la cules de sparanghel în Germania? Se va întâmpla în următoarele zile ceva cât de cât rezonabil, pentru a-i determina pe acești mineri, aflați într-o disperată grevă, să iasă din subteran? Și dacă da, nu vom asista la același scenariu care are loc chiar acum la Petroșani, când se discută din ce în ce mai oficial despre închiderea exploatărilor miniere și reconversia forței de muncă, până când vor sosi în țară companiile germane, care intenționează să valorifice cărbunele românesc?
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi