DE LA O ZI LA ALTA

• FUZIUNE. In efervescenta politică a ultimelor zile, o fuziune de reală semnificaţie: Partidul de Unitate Naţională al Românilor îşi împleteşte, de ieri destinele cu Partidul National Român, sub denumirea de Partidul Unitătii Naţionale Române • DECLARAŢIE. Aflind despre desprinderea unor parlamentari din FSN, proaspătul preşedinte executiv al Frontului, domnul Ioan Aurel Stoica a avut prilejul să dea o primă declaraţie, în stilul care-l caracterizează: „Trebuie să le mulţumesc. Este un gest de onestitate din partea lor. Sînt probabil atît de la stingă încît nu au loc în Front • GRUP. În-cercind să explice raţiunile acestei mini-sciziuni, domnii Sorin Botnaru si Vasile Rădulescu au precizat că nu sint o nouă formaţiune politică, ci doar un grup parlamentar care n-a primit aprobarea Comitetului de a-şi exprima in Convenţie punctele de vedere. Grupul s-a autointitulat „F.S.N. – 20 MAI” • POZIŢIE. În viltoarea acestor evenimente neaşteptate, Uniunea Liberală Brătianu simte nevoia ca, prin persoana preşedintelui său cu acelaşi nume să-si expună poziţia astăzi, Ia sediu • CIULEI ACASĂ. Mai bine mai tirziu decît niciodată, Liviu Ciulei a revenit acasă, declarind că intentionează să pună in scenă, la Bulandra, două spectacole: „Visul unei nopţi de vară” şi „Deşteptarea primăverii” • 180 LEI. Ieri, la licitaţia valutară, leul a marcat un mic recul in fata trufaşului dolar: 180! • „FRAŢIA” LA COTROCENI. Ieri, in dialog cu preşedintele s-au aflat sindicaliştii Frăţiei. Subiectul: reforma.

EVRIKA.

CONVOCARE TV. N-am auzit ca prin alte părţi strîngerea la mitinguri să se facă prin intermediul teIeviziunii. După strigătura „Cu televizorul, aţi minţit poporul” urmează „Cu televizorul, convocaţi poporul!”.

O.K.

CONCURS DE FRUMUSEŢE. Năstruşnicul editorialist Ion Cristoiu afirma într-una dintre surprinzătoarele sale analize politice că „in România mulţi cetăţeni au votat pe domnul Ilies-cu şi Roman pe motiv că sint mai frumoşi decît dl. Coposu”. Dacă frumuseţea ar fi fost criteriul electoratului, atunci fără îndoială că majoritatea covîrşitoare a alegătorilor ar fi optat pentru dl. Cristoiu căci cine ar putea rezista privirii candide din fotografia cu care îşi însoţeşte fiecare editorial?…

Ziarul Libertatea din 20 martie 1991 pag. 1-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ieri la Guvern

ŞEDINŢĂ FURTUNOASĂ

Campionul liberalizării preţurilor

Campionul protecţiei sociale

Şedinţa de ieri a Guvernului a beneficiat de circumstanţele excepţionale ale prezentei în palatul din Piaţa Victoriei a preşedintelui Ion Iliescu (nota bene – loc pe care nu l-a mai frecventat, dacă nu ne înşelăm, din 15 iunie anul trecut!). Implicarea directă a preşedintelui în „afacerile interne” ale executivului marchează, desigur, caracterul decisiv al hotărîrilor ce urmau să fie luate cu acest prilej. Pentru că, nu mai există nici un dubiu, etapa a doua a liberalizării preturilor constituie „piatra de hotar” a guvernării frontiste, obstacolul care odată depăşit ar oferi şansa derulării programului unei reforme dintre cele mai temerare. Dimpotrivă, un eventual colaps guvernamental ar apropia si mai mult riscurile unei opţiuni populiste si haosul generat de o stagnare prelungită. Probabil că preşedintele Iliescu a considerat necesar ca într-o asemenea circumstanţă să facă uz de prerogativele sale morale pentru a tempera eventualele decizii radicale privitoare la cuantumul noilor preturi si la nivelul compensaţiilor. Disputa dintre temporizarea prezidenţială si avîntatul joc în atac al executivului este deja notorie şi, în preajma Convenţiei Naţionale ea părea să-i plaseze pe cei doi lideri pe poziţii net divergente, într-un meci ce urma să fie arbitrat de grupurile parlamentare. Şedinţa – neterminată – de la Guvern a scos m arenă combatanţi redutabili, înarmaţi cu argumente şi opţiuni categorice. Printre protagonişti s-au numărat domnii Teodor Stolojan si Mugur Isărescu, direct implicaţi în mecanismele liberalizării, vorbindu-se chiar despre faptul că unii membri ai cabinetului, aflaţi în dezacord cu hotărîrile luate, ar fi intenţionat să demisioneze. La stabilirea nivelurilor de preţuri şi compensaţii au contribuit, nu in ultimul rind, presiunile sindicaliste si perspectiva unui val de manifestaţii revendicative, antireformiste, al căror start urma să se dea chiar astăzi, prin cartelul ALFA. În aceste condiţii, aseară în alocutiunea televizată, primul ministru Petre Roman s-a simţit obligat să se refere Ia necesitatea reducerii socului liberalizării asupra populaţiei, concomitent cu menţinerea deficitelor în limite acceptabile, iar preşedintele Iliescu să revină la tema costurilor sociale si Ia imperativul atenuării tensiunilor. Un prim succes al soluţiei îI constituie desigur, nivelurile cvasi-rezonabile ale scumpirilor (în comparaţie cu cifrele vehiculate, anterior) si extinderea compensaţiilor Ia aproape toate categoriile sociale, ideea captării bunăvoinţei populaţiei in sprijinul acestei importante faze a reformei transpirind si din decizia ca primele compensaţii să fie acordate încă de la chenzina a doua a lunii martie.
Teoretic, socul ar putea să pară depăşit. Totul depinde însă de reacţia publică si de disponibilităţile de apreciere a rezonabilităţii măsurilor adoptate. (Octavian ANDRONIC)

COMPENSAŢII

– salariaţii: de la 750 pînă la 2100 lei
– pensionarii: de la 400 pînă la 1400 lei
– ajutoare sociale: plus 360 lei
– Burse: plus 500 lei
– Alocaţii pentru copii plus 200 lei
– Ajutoare maternitate: plus 1000 lei

Intre speculaţiile pesimiste şi compensaţiile optimiste –
0 listă de preţuri cvasirezonabile

Carne de porc    (cal. 1)     –   90 lei kg
Carne de vacă    (cal. 1)    – 100 lei kg
Carne de pui        –   60 lei kg
Ulei            –   40 lei 1
Ouă            –     3 lei
Lapte            –   10 lei
Unt            – 125 lei kg
Zahăr            –   32 lei kg
Telemea oaie        -100 lei kg
Telemea vaci        –  60 lei kg
Franzelă            –    9 lei/500 gr

O inutila revanşă parlamentară

„Articolul 13” contra „punctul 8”!

Ieri, Ia Constituantă, majoritatea conservatoare a votat un amendament exploziv – o revanşă întîrziată, absurdă şi inutilă, la şantajul cu „punctul 8” de Ia Timişoara, pentru ca in finalul lucrărilor să se revină asupra acestuia.
DEMONSTRAŢIE DE FORTA SAU CONCESIE TACTICĂ?
Puncte de vedere. BORBELY ERNO: „Pentru două persoane sînt sacrificate multe altele” • CORNEL NICA: „Vor putea candida peste 5 ani!” • ION DIACONESCU: „Exilaţii morali sint cei care au deţinut demnităţi în fostul regim” • ALEXANDRU ALBU: „Grupul parlamentar FSN a ajuns la concluzia că trebuie revenit asupra votului” • VASILE VACARU: „Repunerea la vot creează nişte precedente” • SERGIU CUNESCU: „Să lăsăm electoratul să găsească soluţia cea mai bună” • DAN LĂZĂ-RESCU: „Errare humanum est, perseverare comunistum!‘‘ • IOAN LEŞ: „Un punct de vedere profund nedemocratic!…”. Dar…

….Aprobat cu majoritate de voturi!

Lovitură de teatru în şedinţa de marţi 19 martie a Adunării Constituante: parlamentarii au anulat votul dat pentru teza 13 din Capitolul IX, drepturile si libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. După cum este cunoscut, în şedinţa de dimineaţă teza cuprinzînd un amendament propus de senatorul Ioan Predescu, FSN, prin care erau stipulate unele consideraţii de cetătenie si de domiciliu pentru candidaţii în parlament, a fost validată cu 291 de voturi. Condiţii similare erau prevăzute si pentru funcţia de preşedinte al României. Aceasta a condus la părăsirea ostentativă a sălii de către parlamentarii din partea PNL.
Anularea votului a survenit în urma unor consultări de peste două ore între Comitetul Constituţional,Comisia pentru redactarea tezelor proiectului de Constituire si a liderilor grupurilor parlamentare. Necesitatea reexaminării votului a fost motivată de faptul că cele două prevederi constitutionale contin o seamă de restricţii ce vin în contradicţie cu unele documente internationale semnate de România.
În legătură cu această decizie, liderul grupului FSN din Adunarea Deputatilor, domnul Alexandru Albu, a subliniat că restrictiile continute în amendamentele propuse deja votate ar descuraja pe românii aflaţi în diasporă. În consecinţă, domnul Albu a precizat că în fata acestei situaţii, Grupul FSN din Adunarea Deputaţilor a hotărît să fie supuse din nou votului aceste amendamente. La rîndul său, liderul grupului FSN din Senat, domnul Vasile Văcaru oarecum în discordantă cu omologul său din Adunarea Deputaţilor a cerut trimiterea la Comisia Constitutională a chestiunilor aflate in dispută pentru a fi puse de acord cu toate convenţiile internationale.
În favoarea repunerii la vot s-au mai pronunţat domnii Sergiu Cunescu, presedintele PSDR, Dan Lăzărescu, deputat PNL si Ivan Leş, membru în Comisia pentru redactarea tezelor proiectului de Constituţie.
Supuse la vot, cele două amendamente au fost respinse cu o majoritate zdrobitoare iar teza 13 în ansamblu a fost aprobată cu 297 de voturi pentru.

Buletin de ştiri

TOPUL LIDERILOR POLITICI

Sondaj de opinie

Un grup de specialişti din cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, preocupaţi de problemele motivaţiei comportamentului şi atitudinii politice a cetăţenilor in perioada de trecere la democraţie, a realizat, la sfirşitul anului trecut, o anchetă de opinie publică pe un eşantion de 1.234 persoane, reprezentativ pentru întreaga populaţie a României, de peste 18 ani. Printre problemele urmărite s-au aflat şi cele privitoare la încrederea populaţiei in lideri, partide politice, alte organizaţii, aprecieri asupra activităţii guvernului şi percepţia existenţei unor conflicte in societateta românească.
Referindu-se la încrederea pe care cei chestionaţi o au în liderii politici, 28,3 la sută şi-au manifestat încrederea totală in preşedintele Ion Iliescu, iar 34,1 la sută în premierul Petre Roman, in timp ce 18,7 la sută şi respectiv la 12,7 la sută şi-au exprimat neîncrederea în cei doi lideri. La aceeaşi întrebare, domnii Radu Câmpeanu a obţinut 7,1 la sută din sufragii, Corneliu Coposu 5 la sută, iar Ion Raţiu 7,5 la sută.
Un procent de 44,4 la sută de 59.9 şi de 53,9 la sută din cei chestionaţi nu au arătat nici o încredere celor trei lideri ai partidelor istorice. Prin comparaţie, in această perioadă, preşedintele Bush înregistra o popularitate de 15.2 la sută, Mihail Gorbaciov – 14,7 la sută, Papa Paul al II-lea 15.6 la sută, Francois Mitterrand 6.2 la sută şi Helmuth Kohl 13 la sută.
In ce priveşte partidele politice, FSN inspiră încrederea absolută a 24,6 la sută din cei chestionaţi, PNL la 5,8, PNŢ – 4,5, UDMR – 5,4, Parlamentul – 21,6, Armata 46,6, Politia 11,2 iar Sindicatele la 9.6 la sută.
La întrebarea dacă sint satisfăcuţi de guvernul actual, participanţii la sondaj au răspuns in proporţie de 11,4 la sută negativ, iar 13 la sută cu „foarte satisfăcuţi”.
Referitor la corupţie şi nepotism sub regimul actual, 40,4 la sută consideră că acestea au crescut, 38.9 la sută că au rămas la fel, iar 15,2 la sută că au scăzut.
În ce priveşte conflictele prezente în România, 16 la sută consideră că ele sint între români şi maghiari, 31,5 la sută au declarat că „în mare măsură”, iar 37,7 la sută „in mică măsură”, 25,8 la sută că ele se manifestă între stingă şi dreapta politică, 19,3 la sută între săraci şi bogaţi, 38,2 la sută între cei care respectă şi cei care nu respectă legile, iar 9,2 între tineri şi bătrîni.

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BAGAM MINA IN FOC)

• JOS POMPIERII!

Vă mai amintiţi, desigur, patosul şi disperarea cu care domnul rector Victor Rebengiuc a comunicat naţiunii, prin intermediul micului ecran, mirşavele manevre destabilizatoare la care s-au dedat inamicii autenticei democraţii prin incendierea repetată – de şase ori la rînd – a unuia dintre bastioanele gîndirii libere, Academia de Teatru şi Film. Apelul deznădăjduit al domnului rector n-a trecut neobservat. S-a organizat, după doar citeva zile, o amplă manifestaţie de protest continuată deun marş cu pancarte şi strigături chemind la solidaritate cu intelectualii agresaţi, maltrataţi şi incendiaţi, de către odioasele forţe oculte aflate in solda puterii. Ecoul mondial al manifestaţiei a fost copleşitor, personalităţi de prim rang ale vieţii internaţionale declarindu-se alături, fiind pregătite moţiuni şi interpelări in Consiliul de Securitate, Parlamentul European şi Consiliul Europei. Pentru ca tocmai în acest moment să vină pompierii şi să zică – in dispreţul celor mai elementare reguli de politeţe – că cele şase incendii ar fi fost rodul folosirii neglijente a unor instalaţii de încălzire si de făcut cafea, necum ale acţiunii forţelor obscure. Ruşine, tovarăşi pompieri, vă comportaţi exact ca pe vremea dictaturii, împroşcînd din furtunurile voastre noroi în contra celor ce cutează să gîndească şi să rostească împotriva neototalitarismului. Jos pompierii!

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 20 martie 1991 pag. a 2-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

O aniversate dureroasă…

Scenele demenţiale filmate de celebra echipă irlandeză la Tg. Mureş, anul trecut, vor putea fi cu greu şterse din memoria noastră. Si ne va fi, în continuane, la fel de greu să înţelegem ce s-a întîmplat de fapt acolo. Ce a declanşat explozia de violentă, de demenţă, de iraţionalitate care a însingerat calendarul Revoluţiei. Cum a fost posibil ca două colectivităţi umane ce au indurat alături cu stoicism vreme de jumătate de secol, tirania totalitară, odată eliberate de această obsesie, să se ridice una împotriva alteia, agitînd stindardele intoleranţei şi mînuind ţepuşele naţionalismului. Cine a avut interesul să se întîmple aşa ceva întrebarea rămine retorică atîta timp cît o inexplicabilă jenă pare să se fi instalat la nivelul celor care fac analizele şi pot, au da
toria să spună lucrurilor pe nume. La un an de zile de la tragicele evenimente din Tg. Mureş nu ştim încă dacă există vinovaţi şi cine sint aceştia. Nu ştim dacă focarele de conflict au fost stinse sau mai mocnesc încă. Am avut parte de supoziţii, de teorii socialogizante, de acuze violente şi de recuzări discrete, dar de nici un argument concret, de nici o dovadă palpabilă, irefutabilă. Pare chiar că cineva – cine? – ar avea interesul să menţină această situaţie. După 35 de zile, în „craterul” Tg. Mureş, violenţa făcut loc suspiciunii, întreaga comunitate transilvană marcind încă o aniversare dureroasă.

N. S. DUMITRU:

„Am contribuit la formularea singurului adevăr acceptabil!”

Pe fondul anului care a trecut şi al decantării emoţiilor începe să se confirme şi în opinia publică coretitudinea opţiunii politice pe care am avut-o din prima zi a participării Ia lucrările Cornişei de la Tirgu Mureş – 19 martie si anume     obligaţia de a introduce această criză politică a regimului post-revolutionar în ansamblul procesului politic naţional. A fost primul criteriu de acţiune ca om politic si membru al unei comisii de tip parlamentar. Dună cum am declarat Ia Convenţia FSN, înainte de a mă deplasa la Tîrgu Mureş     o imagine globală atît asupra fragilităţii puterii provizorii, cît si asupra fortelor cu adevărat subversive şi neidentificate riguros nici astăzi, din interior şi din exterior. Cînd spun exterior mă refer la strategii în internaţionale si nu la ţările vecine. Pericolul principal constă din a ne cufunda într-un haos de focare conflictuale, colectiv agresive pe toate temele posibile: interetnice cu fosta securitate, fosta administratie etc. Scopul naţional al oricărui regim postrevoluţionar este crearea rapidă a urnei forte politice naţionale, puternice, dar asta presupune o stabilitate naţională şi socială în serviciul acestui interes al statului român care se vrea realmente suveran si in funcţie de acest unic criteriu am acţionat în Comisia de dezamorsare a conflictelor din martie şi în acelaşi spirit am analizat şi prelucrat informaţiile ulterioare şi am elaborat Raportul fără a falsifica vreun aspect esenţial. Dar acesta a fost adevărul pe care l-am reconstituit de pe poziţiile statului nostru în acea situaţie conflictuală în care ne aflam la cîteva săptămîni după revoluţie. Sînt absolut conştient că un asemenea criteriu de abordare, analiză şi proiect de soluţionare nu acoperă alte zone importante ale psihologiei sociale colective în care omul simte nevoia să fie consolat, să i recultive propria subiectivitate. Mai mult, dacă nu satisfaci cerinţele unor asemenea zone, inevitabil devii un adversar, deci condamnat pentru lipsă de compasiune şi de aici pînă la trădarea naţională e un drum mai mult sau mai puţin lung pe care unii îl parcurg uşor. Mai ales cind asemenea probleme inevitabile devin obiect al confruntării lor politice absolut normale şi benefice în condiţiile pluralismului actualei democraţii a pluripartitismului. Deci, iată un paradox: sînt conştient că am contribuit la formularea unicului adevăr acceptabil la nivel politic naţional si simultan că las tocmai de aceea laturi şi aspecte „exploatabile” în sens invers. Dar este singura conduită democratică şi singura actuală dezvoltare a democraţiei militînd, luptînd pentru adevărul vital e necesar să accepţi că poţi să fii şi sancţionat, deformat şi condamnat. Puţine adevăruri politice cind au fost afirmate iniţial au întrunit un consens majoritar. Abia ulterior, după ce miopia civică si pasiunile se sting, adevărul poate devenii si un subiect de consens larg. Timpul lucrează pentru marile adevăruri naţionale istorice.

GELU VOICAN VOICULESCU:

„Rolul meu a fost decisiv!”

In martie ’90 am condus comisia ce s-a deplasat la Tîrgu Mureş şi care a restabilit echilibrul, pacificind conflictul in-teretnic din zonă. In prezent, la un an după aceasta, s-a ajuns să fiu considerat unul din „trădătorii neamului românesc, vîndut UDMR”, numai pentru faptul că sînt unul din cei 7 semnatari aâ raportului parlamentam Impactul mediatic al acestui Raport a condus la o receptare defectuoasă agravată de o propagandă nesăbuită care abuzează de sentimentul naţional.
Faptul ca anumite publicaţii, dornice să-şi sporească tirajul şi sa-şi dobindeasca o publicitate ieftină se asociaza acestor tendinţe, supralicitînd în mod josnic şi grosolan coarda şovina a instinctului naţional este cit se poate de păgubitor pentru atmostera vieţii noastre publice. Este, de altfel semniticativ că pe măsură ce trece timpul şi Raportul este analizat cu mai multă atenţie şi detaşare, virulenţa împotrivirii scade, el ra-minind in continuare contestat, fără nici o argumentare raţională, de o minoriate de extremişti orbiţi iremediabil de patimă şi tributar unei logici debilitate prin frenezia şovină. Raportul fiind parlamentar, şi nu judiciar, a înfăţişat o analiză a cauzelor, o prezentare a desfăşurării evenimentelor şi mai ales nişte concluzii care nu erau declarative, ci operaţionale. Prin această ultimă parte, el îşi propune o întreagă strategie menită prevenirii repetării unor asemenea tragice conflicte imteretni-ce. Se pune accent pe modalitatea profilactică şi aceasta reprezintă partea meritorie a acestui text. In zona acestei problematici ar fi trebuit să se desfăşoare discuţiile şi controversele, pentru că desigur că soluţiile propuse sînt perfectibile. Din păcate, accentul s-a pus pe o respingere zgomotoasă în numele unor sloganuri patriotarde, facile. Consider exhibarea pericolului de a pierde Ardealul o blasfemie. Ca român mi se pare inadmisibil: nici măcar a concepe o asemenea e-ventualitate. Aşa cum, ca individ, nu pot admite posibilitatea de a mi se amputa o mină O asemenea anxietate este sub demnitatea unei naţiuni majoritare puternice, de două ori mai numeroase decît Ungaria si care a ocupat de două ori Budapesta. Personal sînt mîhnit că după contribuţia pe care am avut-o anul trecut Ia pacificarea conflictului si anihilarea acelui focar, acum sînt răsplătit cu ingratitudine şi chiar cu ostilitate nemeritată de o anumită categorie de transilvăneni. Rolul meu a fost decisiv in special, în acele 4-5 zile la Tîrgu Mureş, la redactarea raportului nu am fost decît un coautor secundar, subscriind însă solidiar la întregul conţinut. Sint indignat de vehicularea şi perpetuarea unor zvonuri aberante referitor la o relaţie cu o tînără unguroaică. Este o distorsionare inadmisibilă a realităţii: sînt căsătorit cu o româncă şi am o fetită născută în decembrie 90. Asemenea mîrsave invenţii nu stat lansate decît pentru a mă murdări si astfel să se afecteze credibilitatea şi seriozitatea acţiunilor  mele.

SZOCS GEZA şi MARKO BELA:

„Aveam dovezile acestei provocări încă din februarie!”

Acei oameni, acolo în Tîrgu Mureş, ar fi trăit în pace dacă nu ar fi fost incitaţi unii împotriva celorlalţi. Cine i-a incitat? Instigatorii nu au naţionalitate. In schimb, ei au apartenenţă:aparţin regimului trecut şi mentalităţii ceauşiste. Am văzut români şi maghiari înfrăţiţi în decembrie 1989, dar la un moment dat slujitorii lui Ceauşescu, după ce a trecut spaima ce i-a cuprins în urma revoluţiei, şi-au început propaganda. Ei au trezit bănuiala în români că o inscripţie bilingvă sau o şcoală maghiară de sine-stătătoare constituie primul pas spre separatismul politic şi spre ruperea Ardealului, şi au încercat să provoace un conflict violent. Aveam dovezile acestei provocări deja din februarie. Presa are o responsabilitate enormă, în declanşarea evenimentelor. De ce tocmai în Tîrgu Mureş s-au întîmplat toate acestea? In ultimii ani Tîrgu Mureş a devenit ţinta numărul unu a politicii de omogenizare, de marginalizare a minorităţilor naţionale. In administraţie, în industrie, în învăţămînt, în justiţie, maghiarii care au mai ocupat unele posturi de conducere, au fost schimbaţi, pe motive etnice şi nu pe bază de competentă. Astfel s-a constituit un strat privilegiat, care îşi apără şi acum privilegiile cu orice preţ. Ei s-au speriat de perspectiva unei democraţii bazate pe competenta profesionială şi nu pe fidelitatea faţă de ideologia comunistă. Există astfel de oameni peste tot, în toată ţara. Dar la Tîrgu Mures ei au găsit modalitatea de a crea discordie prin problema naţională. Nimeni nu poate nega, faptul că în zilele de 19 şi 20 martie au fost aduşi in oraş, în mod organizat, săteni din Valea Gurghiului, înarmaţi cu bite şi topoare. Este de neconceput oare că ei înşişi au organizat coloane de camioane şi autobuze? Oare cum au putut forţa aceste autobuze şi camioane barajul format din transportoarele blindate ale armatei? Din cele întimplate reiese că au existat forte care au vrut să dea o lecţie maghiarilor şi nu numai maghiarilor ci de fapt tuturor acelora care au crezut sincer în democraţie. A fost o lecţie cumplită, a stricat prestigiul internaţional al României şi a întîrziat, cine ştie cu cîte luni sau ani procesul de democratizare. Ar fi bine ca după un an să putem spune: cauzele evenimentelor din Tîrgu Mureş nu mai există, problemele de atunci s-au erodat si rănile s-au vindecat. Dacă ne gindim că în această perioadă populatia judeţului a trăit într-o relativă linişte fără incidente semniflicative am putea ajunge la o astfel de concluzie. Dar liniştea este tulburată şi acum, aproape zilnic, de gesturi provocatoare. Cu o serie de măsuri contribuit Ia menţinerea tensiunii si prefectura numită de guvern. Din păcate, majo-ritatea cauzelor mai există, deci rănile nu s-au putut vindeca încă. Dar noi sperăm că o parte însemnată a societăţii româneşti şi-a dat seama de pericolul aminării şi tergiversării problemei minorităţilor – nerezolvată, cum este – poate fi folosită oricînd pentru împiedicarea transformărilor vitale de care avem nevoie cu toţii.

MIHAILĂ COFARIU, ţăranul din Ibăneşti, sosit la Tg. Mureş, cu consătenii săi pentru a vedea ce se întimplă cu copiii lor, s-a mai întors acasă doar după vreo 8 luni petrecute prin spitale din ţară şi de prin străinătăţi. El a fost personajul secvenţelor crunte ce au făcut înconjurul lumii, ilustrind barbaria românilor ce loveau cu cruzime pe sărmanul ungur prăbuşit la pămînt… Cofariu este un erou. Dar al cui?

Fotografii: L. CRIŞAN, G. MIRON
(Octavian ANDRONIC)

Ziarul Libertatea din 20 martie 1991 pag. a 3-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 20 martie 1991 pag. a 4-a ▼ Click pe imagine pentru mărire

Presa acum 50 de ani

(20 martie 1941)

• A MURIT NICOLAE TITULESCU, la Cannes, „puţin înainte de’miezul nopţii de luni spre marţi” • DONAŢIUNEA d-lui general G. Băgulescu, noul ministru al României la Tokio: oferă Statului întreaga sa colecţie de artă japoneză şi chineză, străveche şi modernă, evaluată la nouă sute milioane lei • ALȚI COMERCIANŢ condamnaţi la internare în lagăr pentru sabotaj • CONSILIUL DE MINIŞTRI prezidat de mareşalul Petain a adoptat proiectul de lege pentru construirea căii ferate transsahariene • LA STUDIOUL TEATRULUI NAŢIONAL: „Capul de răţoi“ de G. Ciprian, cu Niky Atanasiu, I. Finteşteanu, I. Manu, M. E, Balaban, O. Brădescu, M. Gingulescu, Gh. Duţulescu şi d-nele Maria Voluntaru, Eugenia Popovici-Mateescu, Mariana Popescu ş.a. • CORESPONDENTUL PARTICULAR al ziarului „Universul” relatează dela Berlin: „Votarea legii pentru ajutorarea Angliei a fost primită cu cea mai mare răceală de presa şi opinia publică germană     (…). Germania regretă pericolul la care vor putea fi supuşi de acum înainte cetăţenii americani. Se precizează la Berlin că vina în această privinţă o poartă evreimea americană, mai ales aşa-zisul trust cerebral, din care fac parte o mulţime de emigranţi germani de origine iudaică, în frunte cu Morgenthau, Frankfurter, Baruh, Lehrnann, Blum etc.“. • „CASA DE LUT“ de Pearl S. Buch, traducere de JuI. Giurgea de vânzare în toate librăriile din ţară. Depozit general: Librăria A. R. Hachette, str. Lipscani 26, calea Victoriei 68 • ÎN CURÂND VA ÎNCEPE RĂZBOIUL TOTAL. Anglia se străduieşte să creeze noi teatre de război. Răspunsul preşedintelui turc Inonu la mesajul Fuehrerului, Atitudinea Iugoslaviei, hotărîtă să-şi mențină libertatea şi independenţa • REPREZENTANTUL preşedintelui Roosevelt. d. Hariman, a sosit la Londra • O ANCHETA DE ACTUALITATE: Necesitatea şi sensul reformei fiscale • ALŢI REPATRIAŢI din Bucovina • REAPARE ţigareta „Carpaţi” • „CUMPĂRĂM FURAJ. Numai de cea mai bună calitate” • OFICIILE pentru raţionalizarea producţiei şi distribuţiei articolelor de mare consum • „MUSSOLINI ŞI CULTURA” se intitulează „un temeinic articol al d-lui prof. Al Marcu despre influenţa personalităţii Ducelui în cultura Italiei”, apărut în „Universul Literar” de sâmbătă • LA LICEUUL LAZĂR o şezătoare închinată Bucovinei • TEATRUL SAVOY prezintă gala de dans a primei dansatoare a Operei de Stat olandeze, Katherine Heen • „POEZIE ȘI PLASTICĂ” este conferinţa d-lui Ion Pillat, la sala Dalles

Rubrică realizată de Ion BUTNARU