Connect with us

Actualitate

CITR: Companiile românești vor avea acces la cadre de restructurare îmbunătățite

Publicat

pe

Distribuie pe rețelele tale sociale:

CITR, consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării, anunță punerea în consultare publică de către Ministerul Justiției a unui nou proiect de lege pentru îmbunătățirea soluțiilor de redresare pentru companii. Demersul face parte din cadrul proiectului de asistență tehnică „Instrumente de avertizare timpurie şi cadre de restructurare în România”, finanțat prin Programul de Sprijin pentru Reforme.

Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenție adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii intră anual în faliment la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În ceea ce privește situația din România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă de dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenței, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut au intrat în insolvență 5.694 de companii la nivel național, dintre care 80 de companii de impact în 2020.

Prin noile reglementări, UE își propune să stimuleze reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare, să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate și să evite ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile. Mai ales în contextul actual, când multe companii experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislația națională este o oportunitate care vine să sprijine însănătoșirea mediului de afaceri românesc.

„Transpunerea Directivei în legislațiile naționale ale statelor membre UE are ca rol crearea unei culturi a salvării și prevenției la nivel european, care să aducă, pe lângă avantaje pentru mediul de afaceri, și efecte sociale pozitive, precum salvarea locurilor de muncă. Numai prin măsuri comune de uniformizare a practicilor de restructurare a businessurilor la nivel european vom reuși să oferim un nou sens pozitiv cuvântului -restructurare- oferind cu adevărat o nouă șansă companiilor care trec prin dificultăți”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Președinte UNPIR Filiala Cluj, unul dintre actorii cheie în reformarea cadrului legislativ în domeniul insolvenței și restructurării în România. Vasile a contribuit la evoluția legislației în domeniu de-a lungul celor peste 18 ani de experiență, atât din poziția de practician în insolvență și avocat, cât și din rolul de manager de criză și specialist în reorganizări.

Odată adoptată legislația, antreprenorii români se vor bucura de proceduri mai clare, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii companiilor vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate. În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări în procedură și va cuprinde prevederi care încearcă să elimine blocajele care tergiversează aprobarea unui plan de reorganizare.

Principalele direcții și capitole pe care se concentrează noua legislație:

  • Modificarea procedurilor pre-insolvență astfel încât acestea să fie în primul rând accesate, deoarece cadrul legislativ actual nu a încurajat deloc acest aspect, să fie eficiente, mai ușor de implementat și utile:
  1. Introducerea unei proceduri noi de restructurare, inspirată din legislațiile străine – acordul de restructurare, care pune accentul pe negocierea în afara instanței pentru o restructurare mai rapidă și renunțarea la mandatul ad-hoc, instrument ineficient, care nu a fost aplicat în practică;
  2. Modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv – în sensul introducerii unor reglementări mai clare, cu posibilitatea de suspendare a executărilor silite pe o perioadă de timp și care să încurajeze accesarea acestei proceduri  într-un stadiu cât mai incipient al dificultății;
  3. Încurajarea și protejarea finanțărilor acordate în procedurile de pre-insolvență, atât de eventuale acțiuni în anulare într-o eventuală procedură ulterioară de insolvență, cât și prin acordarea unei super-priorități pentru restituire
  • Modificarea prevederilor privind procedura reorganizării judiciare, astfel încât aceasta să fie mai rapidă și mai eficientă:
  1. Prevederi care urmăresc limitarea perioadei de observație;
  2. Prevederi care urmăresc confirmarea mai rapidă a planului de reorganizare;
  3. Prelungirea perioadei de reorganizare de la 3 la 4 ani.
  • Digitalizarea acțiunilor din proceduri, cu efect asupra întregii legislații, ceea ce va permite desfășurarea adunărilor de creditori, a comitetelor și a licitațiilor publice online. Această abordare aduce procedurile mai aproape de contextul actual în care comunicarea online și digitalizarea reprezintă noua realitate.

Ce presupune procesul de transpunere a Directivei UE 2019/1023 în legislația națională

Transpunerea Directivei Europene, începută la mijlocul anului 2020, presupune activități de cercetare și studiere comparativă a legislațiilor europene în domeniul restructurării, consultări cu stakeholderii la nivel național, redactarea proiectului de lege de transpunere, care ulterior să fie aprobat de Guvern şi adoptat de către Parlamentul României. În plus, proiectul prevede și o campanie de informare a publicului cu privire la noile măsuri legislative, care va sprijini receptarea acestor instrumente de redresare de către mediul de afaceri.

În procesul de transpunere, CITR, în calitate de consultant în consorțiul selectat de Comisia Europeană în cadrul Proiectului, a  purtat discuții cu autoritățile naționale, inclusiv cele fiscale, cu UNPIR (Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență), INPPI (organul de pregătire profesională a practicienilor în insolvență), profesioniști ai dreptului insolvenței (practicieni în insolvență, judecători sindici, avocați), mediul bancar și mediul de afaceri, astfel încât prevederile deja existente în legislație să fie îmbunătățite, iar mecanismele nou create să fie adaptate nevoilor pieței și în linie cu prevederile obligatorii ale Directivei.

Din rolul de consultant, CITR își va canaliza expertiza și va mobiliza know-how-ul pe care îl deține ca parte din hub-ul de business Impetum Group, pentru a contribui la reformarea procedurilor de pre-insolvență și pentru crearea unei comunități de profesioniști din rândul asociaților profesionale, camere de comerț și asociații de business, care să funcționeze ca un sistem de suport pentru companiile în dificultate.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției aici, iar persoanele interesate pot transmite observațiile cu privire la conținutul proiectului până pe 9 aprilie 2021 la adresele de email: dean@just.rocrosianu@just.rohdumitrescu@just.ro.

Răspunsuri la câteva dintre întrebările generate de procesul de transpunere a Directivei puteți regăsi aici: https://www.citr.ro/ce-este-directiva-europeana.

Ulterior încheierii acestei etape, proiectul de lege, în forma modificată ca urmare a dezbaterii publice, va fi transmis ministerelor de resort, în procedura de consultare şi avizare interministerială. Apoi proiectul de lege, în forma avizată și aprobată de Guvern, va fi transmis către Parlament.

Actualitate

Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel

Publicat

pe

De

Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.

Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic

Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.

Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.

De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită

Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.

Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.

Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine

Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.

Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.

O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice

Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.

Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS

Publicat

pe

De

Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.

O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin

Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.

Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.

Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035

Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.

Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.

Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare

În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.

Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.

Citeste in continuare

Actualitate

O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.

Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare

Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.

Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice

Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.

O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene

O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Fier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ

„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea Știați că un accident feroviar cu zeci de...

Exclusiv18 ore ago

Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate

Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa? Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval...

Exclusiv2 zile ago

„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...

Exclusiv2 zile ago

Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles

UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!” Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în...

Exclusiv3 zile ago

De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova

Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante...

Exclusiv3 zile ago

Mame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă

Statul-Glumeț: „Eroi în stradă, restul… vedem la pensie!” Ani la rând, oamenii în uniformă – militari, polițiști și funcționari publici...

Exclusiv3 zile ago

Veto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești

Într-o decizie crucială pentru sănătatea sistemului de justiție din România, Curtea Constituțională a tăiat elanul legislativ care amenința să transforme...

Exclusiv4 zile ago

O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)

Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...

Exclusiv4 zile ago

Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător

Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...

Exclusiv4 zile ago

Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române

Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...

Exclusiv4 zile ago

„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții

De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...

Exclusiv5 zile ago

Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente

Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...

Exclusiv5 zile ago

Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița

„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...

Exclusiv5 zile ago

Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție

Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...

Exclusiv5 zile ago

Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele

O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv