Connect with us

Anchete

Noul rector al Academiei de Poliție, David Ungureanu, a plagiat în cele două teze de doctorat

Publicat

pe

Noul rector al Academiei de Poliție, David Ungureanu, a plagiat în cele două teze de doctorat, de unde și frumosul titlu al anchetei de mai jos: „Un rector. Două doctorate. Două plagiate”.
Faptul că Ungureanu a plagiat nu reprezintă o surpriză. Alt lucru este surprinzător: într-o instituție măcinată de scandaluri de plagiat din 2016 încoace, cu un fost rector acuzat de plagiat și demis după ce a fost pus sub acuzare de DNA în dosarul în care am fost amenințată cu moartea, ministrul doctor Lucian Bode a ales să împuternicească pe cineva care avea deja una dintre teze cu suspiciune de plagiat.
La finalul anului trecut, Academia de Poliție a rămas fără acreditarea celor două școli doctorale din cauza neregulilor și a plagiatului, decizie care reprezintă o premieră istorică pentru că în România nu a mai fost închisă niciodată o școală doctorală.
Pe lângă închiderea școlilor doctorale, Academia de Poliție a primit încă patru sancțiuni. Printre ele este și verificarea anti-plagiat – de către CNATDCU – a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.
Trimiterea la CNATDCU a tezelor de doctorat ar trebui să fie gestionată de noul rector, cel cu două teze de doctorat plagiate, dintre care una susținută chiar în instituția pe care o conduce. La Academia de Poliție arată că a început un puternic proces de reformă, în acord cu marele program național prezidențial România educată, dezvaluie Emilia Sercan.

David Nicolae Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție, a plagiat în cele două teze de doctorat care i-au adus, la interval de patru ani, un dublu titlu de doctor – în Științe militare și în Drept. 

Cea din 2013 este plagiată aproape în întregime, iar în cealaltă – susținută în 2009 – am descoperit 44 de pagini copiate din alte surse în doar prima jumătate a lucrării. 

Teza susținută în 2013 la Academia de Poliție a făcut obiectul unor verificări interne cu softul antiplagiat de două ori, în 2016 și 2018, și a fost identificată cu indici de similitudine mult peste pragurile de alertă stabilite de instituție.

În această teză, Ungureanu plagiază 50 de pagini dintr-o lucrare semnată de Ion Dragoman, coordonatorul primei sale teze de doctorat, susținută în 2009 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

În privința primei teze, cea din 2009, Ungureanu plagiază șase pagini din lucrarea de doctorat a fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, căruia i-a fost retras titlul pentru plagiat. În aprilie 2020, prin verdictul său, CNATDCU a confirmat dezvăluirea pe care am făcut-o în premieră în articolul „Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat”.

Pe lângă plagiatele din ambele teze de doctorat, Ungureanu practică reciclarea masivă de conținut în cărțile pe care le semnează: am descoperit conținut plagiat sau reciclat, care corespunde parțial cu cel din teza din 2013, în alte trei volume și într-un capitol de carte – toate publicate anterior susținerii doctoratului.

David Ungureanu a fost împuternicit să conducă Academia de Poliție în data de 4 martie, când ministrul de Interne Lucian Bode a semnat ordinul prin care l-a numit la comanda instituției.

Cel care l-a recomandat pe Ungureanu ministrului de Interne pentru a prelua conducerea Academiei este actualul director de cabinet al lui Lucian Bode, Marius Florin Mihăilă, fost șef al Comisiei de Etică din Academie și responsabil de girarea mai multor situații de plagiat sau încălcare a eticii academice.

Context

Într-o instituție zguduită de scandaluri de plagiat din 2016 încoace, cu un fost rector acuzat de plagiat și demis după ce a fost pus sub acuzare de DNA în dosarul în care am fost amenințată cu moartea, la conducerea instituției ajunge un nou rector care are nu una, ci două teze de doctorat plagiate.

La finalul anului trecut, Academia de Poliție a rămas fără acreditarea celor două școli doctorale – cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională – după ce fostul ministru al Educației Monica Anisie a semnat ordinele de retragere la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Decizia e o premieră istorică – în România nu a mai fost închisă niciodată o școală doctorală.

Pe lângă închiderea școlilor doctorale, fostul ministru a aplicat Academiei de Poliție încă patru sancțiuni. Printre ele este și verificarea anti-plagiat – de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

Și, totuși, deși aproape jumătate din teza lui David Ungureanu din 2013 a fost pusă sub semnul întrebării în două verificări succesive cu softul antiplagiat, ministrul de Interne Lucian Bode l-a numit pe acesta în funcția de rector al Academiei de Poliție.

Contextul acestei numiri este unul care trebuie analizat cu atenție.

Conjunctura numirii lui Ungureanu

Înainte să ajungă la conducerea Academiei de Poliție, conferențiarul universitar David Ungureanu era directorul Departamentului de Drept public și Administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative.

Nesperata șansă de a deveni rector al Academiei de Poliție a apărut după ce Marius Florin Mihăilă, fostul președinte al Comisiei de Etică din Academie – și rector pentru șase zile în vara anului trecut – a fost numit pe 9 februarie director de cabinet al ministrului de Interne Lucian Bode.

Numirea lui Mihăilă a coincis cu expirarea termenului pentru care fusese împuternicit ca rector Cătălin Andruș, cel care a condus Academia după ce noul șef de cabinet al lui Bode a pierdut funcția de rector.

Marius Mihăilă a decis, practic, cine să ocupe funcția de rector al Academiei de Poliție, iar ministrul Bode doar a îndeplinit o formalitate, prin semnarea ordinului de împuternicire, dându-i credit total șefului său de cabinet în alegerea făcută.

Cine este David Ungureanu

David Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție, a absolvit în 2003 Facultatea de Drept din instituția pe care acum o conduce.

Imediat după ce a terminat facultatea, Ungureanu a rămas în Academia de Poliție pe postul de comandant de pluton, iar începând cu 2008 s-a titularizat ca asistent universitar la Facultatea de Științe Juridice și Administrative.

Ungureanu a fost asistent universitar timp de opt ani, până în februarie 2016, când a ajuns lector universitar.

După numai cinci luni, în iulie 2016, Ungureanu a susținut din nou concurs, de data asta pentru funcția didactică de conferențiar, pe care o ocupă efectiv începând cu octombrie 2016.

Înainte să fie numit rector, David Ungureanu era director al Departamentului de Drept public și Administrație publică din cadrul Facultății de Științe Juridice și Administrative.

Rapoartele de similitudine 

Plagiatul, frauda academică și actele de impostură comise de unii dintre profesorii Academiei de Poliție reprezintă mai degrabă regula decât excepția în instituția care pregătește și instruiește viitorii „oameni ai legii”.

Două verificări distincte cu softul anti-plagiat a unor teze de doctorat, făcute în 2016, respectiv 2018, indică faptul că lucrările științifice a cel puțin 20 de cadre didactice din instituție depășesc coeficienții de similitudine stabiliți de Academie.

Totuși, trebuie spus că în cele două procese de verificare a tezelor de doctorat au intrat doar câteva lucrări ale profesorilor din Academia de Poliție.

Teza din 2013 a noului rector David Ungureanu a depășit pragurile de alertă stabilite de Academie la ambele verificări interne cu softul antiplagiat.

La prima verificare, de exemplu, lucrarea lui David Ungureanu a ieșit cu un coeficient de similitudine 1 de 41,2% și cu un coeficient de similitudine 2 de 16,6%, iar la cea de-a doua verificare a avut coeficientul de similitudine 1 de 49%, iar pe cel de-al doilea de „treizeci și ceva”, potrivit rectorului Academiei de Poliție.

Într-o discuție telefonică avută ieri cu Ungureanu acesta susține că teza sa a fost verificată de către Comisia de Etică a Academiei de Poliție, care a emis un punct de vedere de neplagiat transmis ulterior Școlii Doctorale.

Întrebat când a emis Comisia de Etică respectivul punct de vedere, Ungureanu a precizat că în 2018 sau 2019. Președintele Comisie de Etică în acea perioadă era Marius Mihăilă, care a ocupat această funcție între septembrie 2017 și mai 2020.

Activitatea administrativă a Comisiei de Etică, dar și a școlilor doctorale din Academia de Poliție, a fost verificată de Corpul de Control al ministrului de Interne în 2019.

Ulterior, Corpul de Control a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 pentru patru infracțiuni constatate la Academia de Poliție: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu.

Acuzațiile îl vizează în mod direct pe Marius Mihăilă, dar și pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție.

Doctoratul din 2013

David Ungureanu a obținut cel de-al doilea titlu de doctor, în Drept, la Academia de Poliție.

Teza de doctorat are titlul Drept internațional umanitar aplicabil în noile tipuri de conflicte armate și a fost susținută în aprilie 2013 sub coordonarea profesorului Dumitru Mazilu.

Comisia care a validat acordarea titlului de doctor – alături de conducătorul Dumitru Mazilu – a fost formată din Constanța Călinoiu de la Universitatea „Hyperion”, Nicoleta Diaconu de la Academia de Poliție și Alexandru Boroi de la Universitatea „Titu Maiorescu”.

În iunie, cu puțin timp înainte ca titlul să îi fie confirmat de CNATDCU, Ungureanu își publică teza cu exact același titlu, la Editura Sitech din Craiova, în regim de autopublicare.

În mod bizar, pe coperta interioară a cărții figurează drept coordonator al lucrării Ion Dragoman, care i-a îndrumat prima teză de doctorat, susținută în 2009 la UNAP.

Publicarea unei tezei de doctorat în coautorat cu o altă persoană este de neacceptat, având în vedere că o lucrare de doctorat reprezintă o cercetare științifică originală a unui doctorand.

Singura explicație care poate fi dată menționării drept coordonator a unei persoane care, teoretic, nu a avut nimic de-a face cu teza este faptul că Ungureanu a vrut să îi recunoască acestuia paternitatea pentru o parte din conținutul lucrării.

De altfel, 50 de pagini din teza lui Ungureanu sunt plagiate dintr-o carte publicată în 1999, ca unic autor, de Ion Dragoman.

Sursele

44 din cele 50 de pagini preluate din volumul semnat de primul său conducător de doctorat, Ion Dragoman, sunt plagiate în mod compact, fiind vorba despre pagini consecutive.

Toate provin din volumul Drept internațional umanitar, apărut în 1999 la Editura Fundației „Andrei Șaguna” din Constanța.

Paginile din cartea lui Dragoman din 1999 sunt plagiate de David Ungureanu și în capitolul unei cărți pe care o semnează împreună cu Andreea Cârciumaru în lucrarea Relații Internaționale și programe europene, Vol. II, ediția a II-a, coordonată de Nicoleta Diaconu și apărută în anul 2011 la Editura Sitech.

Acest capitol, care are 45 de pagini, este intitulat „Protecția umanitară în timp de conflict”.

***

Paginile din cartea semnată de Ion Dragoman în 1999 se regăsesc și în alte lucrări semnate de acesta alături de David Ungureanu – sau alături de Ungureanu, dar și de alte persoane.

Ungureanu și Dragoman semnează împreună mai multe cărți care au conținut identic, iar parte din acest conținut, publicat înainte de anul susținerii tezei de doctorat a noului rector de la Academia de Poliție, a fost inclus și în teza acestuia din 2013.

Prima lucrare semnată de David Ungureanu și Ion Dragoman, alături de Nicolae Purdă, este Drept internațional umanitar, apărută în 2010 la Editura Sitech.

Cartea păstrează titlul volumului publicat de Dragoman ca unic autor în 1999 și preia, în ea, și cele 50 de pagini pe care ulterior le-am regăsit și în teza lui Ungureanu.

În acest caz Ungureanu și Purdă comit plagiat, iar Dragoman, autoplagiat.

Un an mai târziu, în 2011, Ion Dragoman, David Ungureanu, Viorel Velișcu și Cătălin Stănculescu publică la Editura Sitech Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională. 

Cartea Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională (2011) are cea mai mare partea a conținutului preluat din Drept internațional umanitar (2010).

Nicolae Purdă nu se mai regăsește, de această dată, printre autorii noii cărți, care o copiază pe cea din 2010.

David Ungureanu și Ion Dragoman mai publică împreună o nouă carte în 2012, tot la Editura Sitech, intitulată Drept internațional umanitar. Acest nou volum este cvasi-identic cu Drept internațional umanitar din 2010 și cu Manual de drept internațional umanitar pentru forțele de ordine și siguranță națională. 

Deși și această carte preia conținutul volumului din 2010, semnat de Dragoman și Ungureanu împreună cu Purdă, acesta din urmă nu se mai regăsește drept coautor în această lucrare.

Și Ungureanu, și Dragoman comit autoplagiat în această situație.

În final, verificarea tezei arată că în peste 70% dintre cele 245 pagini din teză, mai exact în 170 de pagini, Ungureanu a comis plagiat și autoplagiat.

În imagine, marcate cu roșu, paginile cu conținut copiat din teza „Drept internațional umanitar aplicabil în noile tipuri de conflicte armate”, susținută de David Ungureanu la Academia de Poliție.

De ce reciclarea înseamnă fraudă academică

Parte din conținutul celor trei cărți publicate împreună cu Ion Dragoman înainte de susținerea tezei de doctorat de la Academia de Poliție este inclus în lucrarea care i-a adus lui Ungureanu în 2013 titlul de doctor în Drept.

Cum contribuția lui Dragoman, Purdă și Ungureanu în lucrarea din 2010 – cea care stă la baza celorlalte două cărți, apărute în 2011 și 2012 – nu este individualizată, nu se știe cât anume din ceea ce a muncit efectiv Ungureanu a fost inclus în teza acestuia din 2013.

Practica reciclării de conținut este una derulată masiv și pe scară largă în Academia de Poliție.

Tehnica reciclării este folosită pentru a îndeplini rapid și fără efort criteriile cerute de Legea Educației, dar și pentru a obține punctajul cerut de aceeași lege cu scopul de a avansa în grade didactice universitare.

Conferențiarul Emanuel Socaciu, directorul Centrului de Etică Aplicată al Universității din București, spune că reciclarea este condamnabilă și o asimilează infracțiunii de înșelăciune.

Publicarea a două cărți aproape identice, dar cu titluri diferite, și care după aceea sunt prezentate (în cv-ul academic sau în dosarul pentru ocuparea unei poziții universitare) ca fiind lucrări distincte, este profund problematică. Natura imoralității aici nu este similară furtului, așa cum se argumentează adesea când vine vorba de plagiat, ci mai curând [ține] de tipul înșelăciunii: te prezinți ca având o operă mai vastă decât ai de fapt”, declara Socaciu cu un an în urmă.

Directorul Centrului de Etică Aplicată al Universității din București mai afirma că reciclarea este profund problematică atunci când e folosită pentru a eluda condițiile de eligibilitate pentru concursuri didactice.

„Să spunem că, pentru a deveni profesor, una dintre condițiile formale este de a fi publicat trei cărți. Un cercetător onest, care a publicat doar două, nu se va prezenta la concurs, în timp ce altul, cu o singură lucrare publicată sub trei titluri, nu va avea aceste scrupule. Și va ajunge în poziția de a decide inclusiv cu privire la carierele celor onești, ceea ce generează o serie de consecințe dezastruoase și ușor de anticipat pe termen lung pentru universitatea sau departamentul în cauză”.

Socaciu mai atrage atenția că membrii comisiilor de concurs ar trebui să evalueze dosare nu în stil contabil – dacă este îndeplinit numărul de cărți cerute – ci să verifice inclusiv conținutul acestora.

David Ungureanu a inclus și punctat cele trei cărți enumerate mai sus în dosarul pentru postul de conferențiar.

Mai mult, acesta s-a folosit de circa 120 de pagini de conținut reciclat pentru a obține titlul de doctor în Drept și de 22 de pagini de conținut reciclat pentru a obține titlul de doctor în Științe militare.

Doctoratul din 2009

David Ungureanu a obținut primul titlu de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Teza de doctorat are titlul Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale și a fost susținută în aprilie 2009 sub coordonarea profesorului Ion Dragoman de la UNAP.

O lună mai târziu, în mai 2009, Ungureanu a publicat teza la controversata Editură Sitech din Craiova, preferată pe scară largă de cadrele didactice din Academia de Poliție, fără să aștepte ca titlul de doctor să îi fie confirmat de CNATDCU.

Sitech și-a făcut un renume în anumite cercuri universitare sau preuniversitare ca acceptând spre publicare cărți care nu trec printr-o procedură de verificare. De altfel, editura publică manuscrisele pe care le primește ca atare, fără să le treacă prin niciun fel de filtru, nici măcar prin cel al corecturii.

Cărțile publicate de Sitech apar în regim de autopublicare, adică autorul achită costurile de tipărire ale unei cărți și tot el decide cât de mare este tirajul. Surse din Academia de Poliție susțin că de cele mai multe ori, cadrele didactice din instituție optează pentru un tiraj limitat, de câteva zeci de exemplare, suficient cât lucrările comandate să poată contribui la bifarea criteriilor academice pentru avansare universitară.

Comisia de referenți care a validat teza de doctorat a lui David Ungureanu a fost formată, pe lângă conducător, din Constantin Iordache, Țuțu Pișleag și Gheorghe Onișoru.

Constantin Iordache, fost profesor la UNAP, acum profesor titular la Universitatea „Spiru Haret” și conducător de doctorate la UNAP, este cel care i-a coordonat teza de doctorat plagiată a șefului Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, despre care am scris în octombrie 2020 că este plagiată.

Țuțu Pișleag a coordonat și el un doctorat plagiat care i-a adus notorietate: pe cel al fostului ministru al Educației Liviu Pop, pe care l-am demascat ca fiind plagiat chiar în timpul susținerii de la Academia de Poliție.

Sursele

Verificarea tezei de doctorat am făcut-o la Biblioteca Națională, unde am analizat versiunea publicată a tezei, care are același titlu ca lucrarea științifică – Participarea structurilor Ministerului Administrației și Internelor la misiuni internaționale – și a fost publicată în 2009 la Editura Sitech.

Cel puțin 44 de pagini din primele 150 de pagini ale lucrării sunt plagiate din diverse surse, adică un procent de 20%.

Cel mai compact calup preluat în teza sa de către actualul rector provine dintr-o carte apărută în 2008 tot la Editura Sitech, unde David Ungureanu figurează drept coautor alături de fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob. Lucrarea este coordonată de Luca Iamandi, și el fost rector al instituției.

Volumul se numește Activități polițienești în operații multinaționale.

Normele academice nu interzic preluarea în teza de doctorat a unor texte de autor publicate anterior. Ba chiar este obligatoriu ca studentul doctorand să aibă activitate de cercetare pe parcursul studiilor doctorale și să publice rezultatele acestor cercetări.

Totuși, atunci când conținutul publicat în perioada studiilor doctorale este inclus în teză, doctoranzii trebuie să menționeze acest lucru în Introducerea lucrării, astfel încât modul de realizare a lucrării finale să fie cunoscut atât de referenții evaluatori, cât și de publicul interesat de conținutul acesteia.

Ungureanu nu menționează nicăieri faptul că a inclus în teză conținut publicat anterior.

Problema intervine atunci când lucrările preluate în teză au și alți coautori, iar contribuția individuală a fiecărui coautor nu este cunoscută.

Din acest motiv, Ungureanu trebuia să menționeze cu atât mai mult în Introducerea tezei dacă porțiunea inclusă a fost scrisă de el.

Conferențiarul Emanuel Socaciu, directorului Centrului de Etică Aplicată din cadrul Universității din București, declara anul trecut, pentru un alt articol în care indicam o situație similară, că includerea în teza de doctorat a unor fragmente sau capitole publicate anterior devine condamnabilă dacă nu se menționează explicit în teză faptul că o parte din conținut a fost publicat anterior.

***

Cel puțin șase pagini din teza lui David Ungureanu au fost plagiate din teza lui Adrian Iacob – Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state – susținută în 2007 la Academia de Poliție, despre care am scris în urmă cu doi ani că este plagiată.

Parte din conținutul plagiat de Ungureanu de la Iacob este plagiat de către Iacob, la rândul lui, din două volume: Terorismul internațional, semnat de Gheorghe Carp și apărut în 2005 Editura MAI, și Cooperarea polițienească internațională în România, semnat de Mihai Stoica și Cristian Cătuți și apărut în 2006 la Editura Paper Print Invest din București.

CNATDCU i-a retras lui Iacob titlul de doctor anul trecut în mod definitiv și irevocabil.

Ce spune Ungureanu

Emilia Șercan: Domnule Ungureanu, v-am sunat pentru a vă cere o declarație referitoare la tezele dumneavoastră de doctorat.

David Ungureanu: Eu mă așteptam să o faceți înainte, mai ales că aveați numărul meu.

E.Ș.: O fac înainte să public. Mâine urmează să public o anchetă referitoare la faptul că amândouă tezele dumneavoastră au conținut plagiat și vă sun înainte.

D.U.: Amândouă, la care amândouă vă referiți?

E.Ș.: Amândouă tezele de doctorat. Aveți două teze?

D.U.: Nu, eu am una singură.

E.Ș.: Nu vorbesc cu domnul David Ungureanu, rectorul Academiei de Poliție?

D.U.: Ba da.

E.Ș.: Păi și dumneavoastră, domnule Ungureanu, aveți două teze de doctorat.

D.U.: Nu, eu am una singură. Am două rapoarte de similitudine, într-adevăr.

E.Ș.: Nu, eu mă refer inclusiv la teza dumneavoastră de la UNAP, pe care ați susținut-o în anul 2009 și care v-a fost coordonată de domnul Ion Dragoman.

D.U.: Îhî… În regulă, cum considerați dumneavoastră, eu știu că am respectat toate standardele în vigoare.

E.Ș.: Eu vă întreb: aveți două teze de doctorat – că mai devreme îmi spuneați că nu aveți?

D.U.: Da, da, am două teze. Dumneavoastră ați spus că am două teze la Academie.

E.Ș.:Nu, am spus că aveți două teze de doctorat și amândouă au conținut plagiat în ele.

D.U.: Eu neg total acest lucru. Nu are cum să fie așa ceva, am respectat toate standardele în vigoare.

E.Ș.: Ce înseamnă toate standardele în vigoare?

D.U.: Toate recomandările la momentul susținerii, tot ce au recomandat conducătorii de doctorat cu privire la indicare, absolut tot.

E.Ș.:Și dacă există, de exemplu, calupuri întregi de pagini preluate din alți autori fără ghilimele și fără să indicați sursa?

D.U.: Nu are cum să fie așa ceva. Este exclus total, mai ales că e vorba despre lucrări care (sic!) le-am publicat încă din 2006, lucrări care sunt ale mele, lucrări care pot demonstra, sunt publice, sunt publicate cu ISBN încă din anul 2006 și le am pe toate.

E.Ș.: Sunt pagini întregi în tezele dumneavoastră care nu sunt din lucrări care să fie scrise de dumneavoastră. În teza de la Academia de Poliție am găsit 50 de pagini care sunt publicate de domnul Dragoman într-o carte din 1999.

D.U.: Nu cred. Eu am scris cu domnul Dragoman încă din anul 2006.

E.Ș.: Cartea respectivă e din 1999, când dumneavoastră erați student în anul I.

D.U.: Da, dar eu am scris împreună cu dumnealui toate lucrările și pot să demonstrez asta. Tot ce este acolo am publicat înainte de teză și din câte știu, fiind la început de carieră, tot ce am publicat am publicat împreună cu domnul Dragoman. A fost mentorul meu domnul Dragoman.

E.Ș.: Care este contribuția domnului Dragoman la aceste cărți? Pentru că am văzut că domnul Dragoman este prim autor, după care cartea respectivă este publicată și cu alți autori.

D.U.: Nu știu la ce vă referiți.

E.Ș.: La „Drept internațional umanitar” mă refer. E publicată de Dragoman, Purdă, iar dumneavoastră sunteți ultim autor. Care e contribuția primilor doi autori?

D.U.: Fiecare a avut contribuția lui.

E.Ș.: În teza din 2009, de la UNAP, aveți mai multe pagini plagiate din teza de doctorat a lui Adrian Iacob. Știați asta?

D.U.: Nu, exclus așa ceva. Nu i-am văzut niciodată teza, nici nu știu despre ce e vorba. Nici nu știu ce teză are.

***

David Ungureanu este al patrulea din seria de rectori numiți la conducerea Academiei de Poliție după luna mai 2019 – când Adrian Iacob, fostul rector, a fost pus sub acuzare de DNA pentru instigare la șantaj în dosarul în care am fost amenințată cu moartea.

Explicația deciziei ministrului Lucian Bode de a numi – la conducerea unei instituții măcinate de fraude – un cadru didactic suspectat de plagiat, inclusiv în verificările interne, are legătură cu unul dintre predecesorii lui Ungureanu și cu relația pe care acesta o are cu ministrul de Interne Lucian Bode.

Marius Mihăilă, care începând cu 2017 a condus Comisia de Etică din Academie, implementând politica de acoperire a plagiatelor promovată de fostul rector Adrian Iacob, a devenit în februarie 2021 șeful de cabinet al ministrului Lucian Bode.

În raportul care a stat în octombrie 2020 la baza închiderii celor două școli doctorale din Academie, Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU) subliniază că Marius Mihăilă „a fost unul dintre principalii responsabili ai faptului că tezele de doctorat susținute în cadrul Academiei de Poliție ulterior adoptării Legii educației naționale nr.1/2011 nu au fost verificate”.

Marius Mihăilă este cel care, din noua sa poziție în Ministerul de Interne, i-a propus lui Lucian Bode numirea lui David Ungureanu în funcția de rector.

Mihăilă a ajuns chiar el la conducerea Academiei de Poliție la finalul lunii mai 2020, după ce Lucian Bode, pe atunci ministru al Transporturilor, a intervenit politic pe lângă fostul ministru de Interne Marcel Vela pentru împuternicirea acestuia.

Marcel Vela, fostul ministru de Interne, și succesorul său Lucian Bode. Devenit după alegeri ministru de Interne, Bode l-a numit pe Mihăilă directorul său de cabinet. FOTO: Silviu Matei / AGERPRES

Bode și Mihăilă au fost colegi de clasă în liceu, la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul Silvaniei, județul Sălaj.

Tot Bode a intervenit pe lângă Vela, la finalul anului 2019, pentru împuternicirea lui Mihăilă ca șef al Inspectoratului Județean de Poliție (IJP) Sălaj, funcție ocupată între 23 decembrie 2019 și 28 mai 2020.

După ce am dezvăluit că numirea lui Mihăilă ca rector la Academie a fost ilegală deoarece era cercetat disciplinar – situație care interzice împuternicirea într-o funcție de conducere, potrivit Statutului Polițiștilor – Vela și-a anulat propria decizie, luată cu doar șase zile înainte.

În perioada care a urmat pierderii funcției de rector, Marius Mihăilă a emis o decizie în numele Comisiei de Etică prin care l-a declarat vinovat de plagiat în teza de doctorat pe adjunctul ministrului Vela, secretarul de stat Bogdan Despescu – despre care dezvăluisem, în exclusivitate pe PressOne, că e plagiată.

Decizia – luată de Mihăilă la opt luni după dezvăluirea plagiatului – a fost una ilegală, deoarece acesta își pierduse funcția de șef al Comisiei de Etică odată cu instalarea în funcția de rector. Dincolo de războiul mocnit dintre Mihăilă și Despescu, declanșat în vara lui 2020, teza de doctorat a secretarului de stat se află în analiza CNATDCU din ianuarie 2020.

David Ungureanu, noul rector, este unul dintre cei câțiva profesori din Academia de Poliție care i s-au raliat lui Mihăilă, anul trecut, în războiul pe care acesta l-a deschis cu secretarul de stat Bogdan Despescu după revocarea din funcția de rector.

Din același grup mai fac parte Bogdan Țonea și Cristian Eduard Ștefan, proaspăt numiți prorectori, dar și Marin-Claudiu Țupulan și Cătălin Vasile, împuterniciți și ei decani la Facultatea de Poliție, respectiv la cea de Jandarmi. Cu toții au probleme de etică academică.

***

Criza plagiatelor din Academia de Poliție, care datează din 2016, s-a agravat în aceste ultime 22 de luni scurse de la punerea sub acuzare a fostului rector Adrian Iacob. În acești aproape doi ani, niciunul dintre cei doi miniștri de Interne care i-au succedat lui Carmen Dan – Marcel Vela și Lucian Bode – nu a luat vreo măsură de reformare a instituției.

Academia a acordat 683 de titluri de doctor din 1995 și până în octombrie 2020, mulți dintre beneficiarii titlurilor fiind angajați în instituții cheie ale statului român: legislativ, executiv, justiție, structuri ale Ministerului de Interne.

Până acum, singurele măsuri au fost luate de fostul ministru al Educației, Monica Anisie, care a aplicat toate cele cinci sancțiuni propuse de CEMU – inclusiv închiderea delor două școli doctorale.

Una dintre sancțiuni prevede reorganizarea instituției, care ar trebui făcută de Ministerul de Interne – și, implicit, implementată de noul rector David Ungureanu.

Cele cinci sancțiuni reprezintă, în esență, o radiografie teribilă a instituției în care, timp de 25 de ani, s-a dezvoltat, consolidat și perpetuat o cultură a plagiatului și fraudei academice printre profesorii și doctoranzii de la Academia de Poliție, astfel încât copiatul și reciclarea de conținut au devenit standardul în instituția care formează profesional viitorii oameni ai legii.

  • Sancțiunea nr. 1: Retragerea acreditării celor două școli doctorale – de Drept și de Ordine Publică și Siguranță Națională – pentru încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională.
  • Sancțiunea nr. 2: Realizarea unei analize de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei de Poliție, cu scopul reorganizării întregii instituții.
  • Sancțiunea nr. 3: Verificarea anti-plagiat de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.
  • Sancțiunea nr. 4: Sesizarea Consiliului Naționale de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu privire la activitatea Departamentului de Studii Doctorale din cadrul Academiei de Poliție.
  • Sancțiunea nr. 5: Introducerea Academiei de Poliție într-o procedură de monitorizare specială de către Ministerul Educației.

Până acum, doar două dintre cele cinci sancțiuni au fost aplicate efectiv: sancțiunea nr. 1 și sancțiunea nr. 5.

În acest moment nu este clar dacă Ministerul de Interne a demarat procesul de analiză de resursei umane din Academie, cu scopul reorganizării întregii instituții, deoarece nici un oficial al Ministerului nu a putut confirma acest lucru.

De partea cealaltă, surse din Academia de Poliție susțin că până în acest moment – după cinci luni de la anunțarea sancțiunilor – instituția nu a predat la CNATDCU, pentru verificare, tezele de doctorat susținute de cadre didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

https://pressone.ro/urgia-la-academia-de-politie-xii-un-rector-doua-doctorate-doua-plagiate?fbclid=IwAR0vcYgKBvmk403FJLB_cxf_QBjJZGhP-cO92t5tsG28LDLi8OxV3NY6-oE

 

Anchete

Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM

Publicat

pe

De

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.

Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel

În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.

Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București

Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.

Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.

Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională

Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.

Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.

O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi

Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.

Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan

Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.

Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni

Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați?  (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate

Publicat

pe

De

Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.

Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului

Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.

Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand

Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.

Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale

În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.

Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea

În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Ipj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică

Filozoful își scrie epopeea: Drept la replică de noaptea minții Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, documentat de Incisiv...

Exclusiv14 ore ago

Republica Rachetă, lovită de… ploaie: cum au oprit fermierii din Prahova experimentul cu iodură de argint și au pornit recoltele RECORD

„Mafia antigrindină” sub umbrelă: când se opresc rachetele, începe să plouă În timp ce la București se plâng politicieni și...

Exclusiv14 ore ago

Clanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp

CV de super-erou: într-o zi director, în alta jurist, în alta președinte de CA Conform propriului CV (tip Europass, grijuliu...

Exclusiv14 ore ago

Meciul de la Cotroceni: legea salarizării, transformată în armă politică între PSD și PNL

Vineri, 17 iulie 2026, ora 12:00, la Cotroceni nu se ține o dezbatere tehnică, ci o nouă repriză de box...

Exclusiv14 ore ago

FSANP „smulge” din proiect: o virgulă, două fraze și o iluzie de dreptate

Conform unui comunicat al Federației Sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor (FSANP), s-a produs o mare mișcare tectonică în birocrația...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”

Grădinița de cadre continuă: agenta cu creme, nașul, finul, „Laika” de la termopane, mita pe WhatsApp și foișorul blestemat Tămâie...

Exclusiv2 zile ago

Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații

„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la...

Exclusiv2 zile ago

Famiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere

În primul rând, peștii mari!” – Sindicalism de buzunar la Giurgiu, cu “ăia mici” pe post de cotizanți de decor...

Exclusiv3 zile ago

Republica fiduciei și orbul găinii: cum spală Blue Planet gunoaiele, banii și responsabilitatea în Sectorul 1 (și de ce Ploieștiul se face că nu vede)

„Nu știm cine încasează banii, dar semnăm” – noua doctrină a Primăriei Sectorului 1 Contractul de salubrizare cu Blue Planet...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi

De la „caz incredibil” pe Facebook la serialul cu inventarul furat În timp ce o parte din presa locală se...

Exclusiv3 zile ago

Tribunalul București a prins IPJ-urile cu „nu ținem evidență” în gură: minciuna administrativă nu mai ține la judecător

IPJ-urile, prinse cu mâna în sacul opacității: „Nu avem registru” nu mai spală refuzul de informații Un precedent extrem de...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute

De la „știrișoare” pe Facebook la mizeria reală din inventar În timp ce o publicație locală se laudă pe Facebook...

Exclusiv4 zile ago

Tatăl invizibil și sistemul somnoros — pamflet despre un copil lăsat pe pilot automat

O mamă disperată își povestește cazul „Bine ați venit la vizite… poate” — programul-fantomă Judecătoria a stabilit week-end-uri de vizită:...

Exclusiv4 zile ago

Cumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici

Salariul „de excelență” la plic, între cumetri: statul plătește, nașa încasează În timp ce colegii din Poliția Română află din...

Exclusiv5 zile ago

O nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI

Când ceri drepturi salariale: ți se pune în brațe factura SRI Într-un dosar în care reclamanți sunt un sindicat și...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv