Avocatul Vasile Dumitru arestat sub lumina „reflectaorelor” si tinut ilegal la beci sase (6) luni de zile a patimit doar pentru ca el si clientii pe care ii reprezenta a devoalat mafia procurorilor din Constanta.

Mai mult, pentru „tupeul” lui de a ataca la Inalta Curte de Casatie si Justitie clasarea unor dosare facute de procurorii colegi ai mafiei devoalate i s-a inscenat acest dosar.

In articolul de azi va devoalam unul dintre motivele pentru care avocatului i s-a inscenat un dosar si a fost tinut ilegal la beci 6 luni de zile.

Astfel, reprezentand pe clientii sai, avocatul care s-a luat in piept cu mafia procurorilor din Constanta a contestat decizia de clasare data pentru Olteanu Iuliana Magdalena (fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), Subţirelu Laura (fost prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), Simion Elena (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea), Olteanu Gheorghe (avocat în cadrul Baroului Tulcea), Florea Adina (procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti), Grecu Alina(procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa) şi Bodean Andrei (procuror la DNA – Serviciul Teritorial Constanţa) ar trebui reţinute săvârşirea următoarele infracţiuni, după cum urmează:

-pentru procuror Olteanu Iuliana Magdalena – trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, favorizarea infractorilor şi constituire de grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru procuror Subţirelu Laura – abuz în serviciu, cercetare abuzivă, fals intelectual, trafic de influenţă şi constituirea unui grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru procuror Simion Elena – abuz în serviciu, fals intelectual şi „participare’la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru avocat Olteanu Gheorghe – trafic de influenţă, traficarea de date şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi ameninţare;

-pentru procuror Adina Florea – trafic de influenţă, „participare” la un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, fals intelectual, abuz în serviciu şi favorizarea infractorilor;

-pentru procuror Elena Grecu – „participare” la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, favorizarea infractorilor;

-pentru procuror Bodean Andrei – trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea făptuitorilor.

Culmea tupeului, avocatul a reusit si Inalta Curte de Casatie si Justitie a demontat decizia de clasare data de nimeni alta decat de structura lui Kovesi si a dispus ca sa se reia urmarirea penala fata de crima organizata formata din procurorii sus mentionati.

Normal, dosarul zace si azi pentru ca nu avem justitie si „corb” la „corb” nu isi scoate ochii. Acesta este „STATUL DE DREPT”, aceasta este ROMANIA PROCURORILOR!

Va redam mai jos, Hotararea Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care s-a infirmat clasarea ilegala si promitem sa revenim cu dezvaluiri incredibile privind mafia procurorilor din Constanta, mafie si crima organizata acoperita de la „CENTRU”. (Ec Adrian Radu).

„Pe rol se află pronunţarea cauzei penale având ca obiect confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei dispusă prin Ordonanţa nr. 1 /2/II/2017 din 19 ianuarie 2017 emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa din camera de consiliu din data de 17 mai 2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când înalta Curte, în aceeaşi compunere, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 31 mai 2017, când a dispus următoarele:

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRLMINARĂ

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată că, prin Ordonanţa nr. 1/2/11/2017 din 19 ianuarie 2017 emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul prevederilor art. 22^ alin. 2 din O.U.G. nr. 43/2002 şi art. 332 lit. c C.p.p. coroborate cu disp. art. 335 alin. 1 şi 4 C.p.p., s-a dispus:

-Admiterea plângerii formulate de către Grigore Dumitrei şi revocarea ordonanţei de clasare emise la data de 05.12.2016 în dosarul nr. 201/P/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei;

-Reluarea şi redeschiderea urmăririi penale în cauza cu nr. 201/P/2016 de către Secţia de combatere a corupţiei.

Pentru a dispune această soluţie, s-a reţinut că la data de 22.03.2016, Grigore Dumitrei a formulat o plângere adresată Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a fost înregistrată cu nr. 267/P/2015. Ulterior, dosarul nr.267/P/2015 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tost transmis către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul

Teritorial Constanţa spre a fi avut în vedere la soluţionarea dosarului nr.2/P/2015. La data de 29.03.2016 plângerea formulată de Grigore Dimitrel a fost transmisă către Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală fiind înregistrată în registrul dosarelor penale al Secţiei de combatere a corupţiei la nr.201/P/2014.

S-a constatat că, în plângerea sa, denunţătorul Grigore Dumitrei a reclamat faptul că în sarcina numiţilor Olteanu Iuliana Magdalena (fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), Subţirelu Laura (fost prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea), Simion Elena (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea), Olteanu Gheorghe (avocat în cadrul Baroului Tulcea), Florea Adina (procuror general adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti), Grecu Alina(procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa) şi Bodean Andrei (procuror la DNA – Serviciul Teritorial Constanţa) ar trebui reţinute săvârşirea următoarele infracţiuni, după cum urmează:

-pentru procuror Olteanu Iuliana Magdalena – trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, favorizarea infractorilor şi constituire de grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru procuror Subţirelu Laura – abuz în serviciu, cercetare abuzivă, fals intelectual, trafic de influenţă şi constituirea unui grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru procuror Simion Elena – abuz în serviciu, fals intelectual şi „participare’la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni;

-pentru avocat Olteanu Gheorghe – trafic de influenţă, traficarea de date şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi ameninţare;

-pentru procuror Adina Florea – trafic de influenţă, „participare” la un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, fals intelectual, abuz în serviciu şi favorizarea infractorilor;

-pentru procuror Elena Grecu – „participare” la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, favorizarea infractorilor;

-pentru procuror Bodean Andrei – trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals şi favorizarea făptuitorilor;

S-a mai reţinut că la data de 20.04.2016* prin Ordonanţa nr. 201/P/2016 Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 C.pen, favorizarea făptuitorului prev. de art. 269 C.pen, fals intelectual prev. de art. 321 C.pen, uz de fals prev. de art. 323 şi fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 C.pen, constând în aceea că: procurorul Bodean Andrei prin Ordonanţa nr.2/P/2015 din 14.01.2015, i-a favorizat pe procurorii Olteanu Iuliana, Subţirelu Laura, ş.a; Subţirelu Laura împreună cu Olteanu Iuliana i-au „fabricat” dosarul nr.25 l/P/2010, pentru a se folosi de soluţia de scoatere de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pronunţată faţă de acesta şi a-i retrage calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare; persoana necunoscută „Judecătorul de la Tribunalul Tulcea” a comis abuz în

serviciu cu prilejul judecării dosarului 2069/88/2013; procurorul Băetrău s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea unei fapte penale nedescrise de către denunţător, „mai mult ca sigur ţinând cont de indicaţiile preţioase ale şefei lui Laura Subţirelu în dosarul 5795/P/2012 ” iar comisarul Andrei Mihai a efectuat cercetări în acest dosar în care s-a pronunţat neînceperea urmăririi penale faţă de Grigore Dumitrei; procurorul Simion Elena şi comisarul Dragu Georgică au efectuat cercetările în dosarul nr.5408/P/2010 cu încălcarea drepturilor lui Grigore Dumitrei, refuzând administrarea probelor propuse de către acesta şi falsificând probele administrate în dosar; procurorii care au întocmit adresa 878/1/1 din 14.03.2012 au consemnat în fals în cuprinsul acestui act faptul că Grigore Dumitrei ar fi contrafăcut o semnătură în dosarul 251/P/2010 şi tot aceştia au semnat în fals adresa; avocatul Olteanu Gheorghe i-a spus că dacă va depune plângere împotriva lui Jan Ivănescu, împreună cu soţia lui Olteanu Iuliana, îl va ajuta să-şi recapete calitatea de organ al poliţiei judiciare; procurorul Florea Adina a soluţionat dosarele 171/P/2012 şi 168/P/2014 cu încălcarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte drepturile sale şi afirmând în fals că Vasile Dumitru nu este avocat.

In vederea clarificării aspectelor sesizate, s-a reţinut că, în cauză a fost audiat la data de 19.07.2016, în calitate de persoană vătămată, numitul Grigore Dumitrei reieşind următoarele aspecte:

în anul 2007, în perioada în care activa în calitate de agent de poliţie în cadrul Biroului de Ordine Publică din cadrul Poliţiei municipiului Tulcea, a efectuat cercetări în dosarul penal nr. 2977/P/2007 constituit ca urmare a denunţului făcut de Ranciu Neculai cu privire la comiterea unor infracţiuni de către conducerea societăţii FRIGORIFER SA. Acela a fost momentul la care l-a cunoscut pe Ranciu Neculai, persoană cu care poliţistul a încercat să colaboreze cât mai mult „pentru a înlătura orice suspiciuni şi animozităţi”, colaborare care însă s-a realizat în „cadrul legal şi procedural”. Denunţătorul precizează că aflase de la colegii săi că Ranciu Neculai era „o persoană care îşi căuta dreptatea” şi fusese avertizat de aceştia să îşi facă treaba altfel Ranciu îl va reclama.

Supravegherea dosarului respectiv era realizată de procurorul Subţirelu Faura din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea care era soţia comisarului Subţirelu Gabriel – şeful Biroului de Ordine Publică al Poliţiei municipiului Tulcea. în cauză, procurorul Subţirelu Faura nu a fost de acord cu încadrarea juridică propusă de agentul de poliţie Grigore Dumitrei (abuz în serviciu), considerând în schimb că trebuie reţinute alte fapte penale în sarcina făptuitorilor respectiv neglijenţa în serviciu.

Conform declaraţiei denunţătorului, în momentul în care Ranciu Neculai a aflat că procurorul Subţirelu Faura „doreşte să îşi impună soluţia sa în dosar, probabil a făcut plângeri împotriva dumneai”. Plângerile respective susţineau ideea că poliţistul Grigore Dumitrei era incoruptibil, procurorul Subţirelu Faura fiindu-i aduse acuzaţii că şi-a impus soluţia şi că doreşte să favorizeze făptuitorii. Acesta este momentul în care denunţătorul Grigore Dumitrei susţine că a marcat începutul unei campanii împotriva sa, „campanie provocată mai

mult de doamna procuror Subţirel u La ura, care între timp ajunsese prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea.” De la toţi colegii săi din cadrul Biroului de Ordine Publică, denunţătorul a aliat că „doamna prim procuror Olteanu Iu liana Magdalena şi adjuncta sa Subţire lu Laur a sunt supărate pe mine şi îmi vor verifica cu acul dosarele în care efectuam activităţi de cercetare.”

Conform celor declarate de către denunţătorul Grigore Dumitrei, acesta s- a deplasat în datele de 09, 10 şi 11 martie 2010 la sediul parchetului unde s-a întâlnit cu procurorii Olteanu Iuliana şi Subţirelu Laura, prima dintre acestea reproşându-i pe un ton extrem de agresiv că a luat legătura cu o petentă dintr-un dosar pe care l-a avut în instrumentare (cu numita Anghel Liliana), că face ,,matrapazlâcuri în dosare şi că îi „va lua Jiecare dosar cu acul” şi îi „va demonstra că nu este cel mai deştept organ de poliţie judiciară”. Ulterior, denunţătorul a aflat de la Anghel Liliana că procurorul Subţirelu Laura a chemat-o la sediul parchetului şi i-a sugerat să-şi schimbe declaraţia în sensul că Grigore Dumitrei ar fi obligat-o să-şi retragă plângerea formulată, lucru respins însă de persoana în cauză. Totodată, în data de 11.03.2010 în cadrul unei discuţii cu procurorul Subţirelu Laura aceasta i-ar fi reproşat denunţătorului Grigore Dumitrei despre faptul că s-ar fi întâlnit cu Ranciu Neculai şi i-ar fi spus că a fost ameninţat de procurorul Olteanu Iuliana. Tot în cadrul acelei discuţii, procurorul jSubţirelu Laura l-a informat că în dosarul nr.251/P/2010 s-a început urmărirea penală împotriva sa pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, în sensul că acesta ar fi redactat şi semnat declaraţia petentului Apostolatu Constantin, persoană care nu îşi recunoştea semnătura de pe documentul respectiv.

De asemenea, s-a reţinut că denunţătorul Grigore Dumitrei a mai arătat că a fost contactat telefonic la un moment dat de către procurorul Subţirelu Laura care a avut o atitudine împăciuitoare pe care acesta a interpretat-o aşa datorită faptului că într-un dosar aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa (deschis ca urmare a plângerii numitului Ranciu Neculai) dăduse o declaraţie de martor în care afirmase că nu fusese forţat de către procuroare să dea o anumită soluţie în acel dosar.

Deşi a primit în dosarul penal nr. 251/P/2010 un referat cu propunere de scoatere de sub urmărire penală, denunţătorul menţionează că „legat de modul cum au decurs cercetările cu privire la persoana mea … arăt că acestea au fost abuzive, cu vădită intenţie de răzbunare, fără asigurarea dreptului la apărare, cu administrare de probe ce nu mi-au fost aduse la cunoştinţă pentru a mă apăra, scopul celor două magistrate fiind acela de a se răzbuna şi a retrage calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare”.

In ceea ce priveşte retragerea avizului de poliţie judiciară, s-a reţinut că denunţătorul a arătat că procurorul Olteanu Iuliana a întocmit un material cu o propunere în acest sens, deşi pe rolul Tribunalul Tulcea se afla o plângere împotriva soluţiei procurorului din dosarul nr.251/P/20i0. Conform denunţătorului, respectivul material a fost tăcut fără respectarea procedurii

legale, a fost antedatat şi semnat în fals de către o altă persoană în locul procuroarei generale a Curţii de Apel Constanţa, Elena Grecu.

Denunţătorul mai precizează că „această calitate de organ de cercetare al poliţiei judiciare mi-a fost retrasă în mod abuziv, deoarece în acel moment mă aflam în concediu de creştere al copilului, situaţie în care orice raport juridic dintre mine şi l.P.J. Tulcea era suspendat de drept, situaţie de care nu a ţinut cont inspectorul şef al l.P.J. Tulcea, un foarte bun prieten al doamnei Subţirelu Laur a”.

Având în vedere aceste aspecte, denunţătorul menţionează că a făcut plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, fiind constituit dosarul penal nr. 168/P/2013 aflat în instrumentarea procurorului Adina Florea. Conform declaraţiei denunţătorului Grigore Dumitrei, în dosarul penal nr. 168/P/2013, procurorul Adina Florea nu a acceptat să îi primească avocatul pe motiv că acesta nu face parte din barou, nu i-a permis să propună probe şi nu l-a audiat în calitate de martor pe Ranciu Neculai. Având în vedere faptul că nu s-a permis asistarea sa de către Vasile Dumitru (avocat în Baroul Bucureşti – cu sediul în strada Academiei – „Baroul Bota”), Grigore Dumitrei a refuzat să dea declaraţie în acel dosar. Având în vedere clasarea dosarului penal nr. 168/P/2013 de către procurorul Adina Floarea, denunţătorul Grigore Dumitrei a făcut plângere împotriva soluţiei dar şi aceasta a fost clasată de către procurorul Elena Grecu.

Totodată, s-a reţinut că, în ceea ce îl priveşte pe procurorul Adina Florea, denunţătorul mai susţine că i-a adus la cunoştinţă că dosarul nr. 5408/P/2010, aflat sub supravegherea procurorului Simion Elena, în care acesta l-a reclamat pe numitul Apostolatu Constantin că ar fi comis mărturie mincinoasă, a fost clasat fără audierea sa şi fără să se administreze probele pe care le-a solicitat.

Referitor la avocatul Olteanu Gheorghe, s-a reţinut că denunţătorul menţionează că a avut o discuţie cu acesta în care i-a solicitat să îl sprijine să îşi recapete calitatea de organ al poliţiei judiciare. Denunţătorul susţine ca în discuţia respectivă, Olteanu Gheorghe i-ar fi sugerat să nu dea declaraţie ca martor în dosarul nr.7510/88/2012 al Tribunalului Tulcea şi să termine orice legătură cu Ranciu Neculai şi cu o altă persoană. Totodată, denunţătorul Grigore Dumitrei a mai arătat că „avocatul Olteanu Gheorghe mi-a spus că dacă voi proceda astfel va intei*veni pentru soţia lui şi îmi va facilita să reobţin calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare”.

Referitor la discuţia cu avocatul Olteanu Gheorghe, s-a reţinut că Grigore Dumitrei mai afirmă că acesta i-ar fi relatat că avocatul Ivănescu Jean ar fi fost cercetat de procurorul Adina Florea într-un dosar penal, iar în cazul în care acesta ar fi fost de acord să depună plângere împotriva sa ar fi obţinut încrederea procuroarei Olteanu Iuliana.

In ceea ce priveşte aspectele legate de avocatul Olteanu Gheorghe, s-a reţinut că Grigore Dumitrei menţionează că a făcut un denunţ la DNA – Serviciul Teritorial Constanţa, dosarul fiind instrumentat de procurorul Andrei Bodean.

Faţă de acest procuror, s-a reţinut că Grigore Dumitrei reclamă că nu i-a admis probele propuse şi mai mult decât atât că ar fi efectuat cercetări faţă de un alt avocat cu un nume asemănător, respectiv Olteanu Adrian din Baroul Constanţa. Conform declaraţiei denunţătorului, acest ultim dosar a fost soluţionat cu clasare, iar plângerea pe care a depus-o faţă de soluţia procurorului a fost şi ea respinsă de către procurorul ierarhic superior.

în finalul declaraţiei sale, s-a reţinut că Grigore Dumitrei menţionează că „singura mea pretenţie este aceea de a mi se reda calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare, ridicata pe nedrept şi revenirea în statul defuncţii al IPJ Tulcea la situaţia de fapt anterioară”.

S-a mai reţinut că, în aceeaşi cauză, în data de 09.08.2016, a fost audiat şi numitul Vasile Dumitru care a relatat aspectele pe care le ştia despre situaţia juridică a dosarelor lui Grigore Dumitrei şi Ranciu Neculai. Astfel, persoana în cauză, a afirmat că face parte din Baroul Bucureşti (cu sediul în strada Academiei – „Baroul Bota”) şi că i-a reprezentat în această calitate atât pe Grigore Dumitrei cât şi pe Ranciu Neculai în mai multe dosare penale şi civile. De la aceste persoane a aflat Vasile Dumitru despre o serie de presiuni pe care magistraţii Olteanu luliana şi Subţireii! Laura le-ar fi tăcut asupra poliţistului.

In ceea ce priveşte aspectele punctuale despre care Vasile Dumitru are cunoştinţă directă, acesta afirmă că a asistat la o discuţie dintre procurorul Adina Florea şi Grigore Dumitrei în care_%aceasta ar fi afirmat privind soluţionarea unui dosar penal care le privea pe procurorii Olteanu şi Subţirelu „ce vrei să le fac rău colegelor mele?” şi „dacă nu-ţi convine fă-mi plângere penală. cerere de recuzare şi scap şi eu de dosar”. Tot Vasile Dumitru afirmă că procurorul Florea „se grăbea solicitând în maxim două săptămâni să vină cu alt avocat întrucât doreşte să soluţioneze dosarul”.

Apoi, s-a reţinut că, ulterior declaraţiei date în faţa organului de urmărire penală, denunţătorul Grigore Dumitrei a depus un număr de 5 DVD-uri pe care se află inscripţionate o serie de înregistrări audio-video / audio realizate de numiţii Grigore Dumitrei, Ranciu Neculai şi Vasile Dumitru cu diverse persoane şi pe care denunţătorul le indică drept probe în susţinerea celor afirmate de către el în plângerile făcute.

S-a reţinut că din ascultarea/vizualizarea respectivelor înregistrări rezultă că aspectele invocate în denunţurile lui Grigore Dumitrei nu sunt susţinute de discuţiile înregistrate.

Cu titlu de exemplu, s-a menţionat înregistrarea despre care Grigore Dumitrei afirmă că ar conţine sugestia lui Olteanu George de a nu da declaraţii în calitate de martor într-un dosar al Tribunalului Tulcea, se reţine că însuşi denunţătorul afirmă, fără să i se ceară acest lucru de către interlocutor, că nu va da această declaraţie.

într-o altă înregistrare cu avocatul Olteanu Gheorghe, despre care denunţătorul afirmă că ar cuprinde ameninţările acestuia, se reţine că discuţia respectivă este mai mult decât interpretabilă. Aceasta debutează cu recomandarea pe care Olteanu Gheorghe i-o dă lui Grigore Dumitrei de a se duce la avocatul Felix Andrei „din partea lui”. Avocatul Olteanu nu afirmă cu

certitudine că lui Grigore Dumitrei i se va întâmpla ceva rău, ci doar exprimă această posibilitate fără să facă menţiuni concrete asupra naturii acestui rău. Concluzionând, în discuţia respectivă, Olteanu Gheorghe pare să îl consilieze pe Grigore Dumitrei prin trimiterea la un avocat şi prin încercarea de a-1 avertiza asupra consecinţelor asocierii/colaborării cu Ranciu Neculai şi cu o altă persoană. O altă înregistrare audio pusă la dispoziţie de către denunţător surprinde momentul în care se încearcă audierea acestuia de către procurorul Drăghici Vasile din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa într-un dosar penal în care acesta era parte vătămată. Denunţătorul reclamă faptul că în procedura respectivă nu i s-a respectat dreptul la apărare prin faptul că nu s-a permis participarea la audiere a apărătorului său, Vasile Dumitru (avocat în cadrul Baroului Bucureşti din strada Academiei – Baroul Bota). Din discuţia menţionată anterior reiese că procurorul de caz nu i-a permis numitului Drăghici Vasile să participe la audiere pentru că nu făcea parte dintr-un barou recunoscut, lucru cu care Grigore Dumitrei nu a fost de acord. Deşi i s-a comunicat lui Grigore Dumitrei că poate să fie asistat de alt avocat, acesta a refuzat ferm, acuzând procurorul că este parţial şi solicitând recuzarea sa.

S-a menţionat faptul că Vasile Dumitru a fost condamnat la începutul anului 2016 de Judecătoria Constanţa pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

Astfel, s-a reţinut că, într-o înregistrare audio-video dintre Grigore Dumitrei şi „comisarul Dragu”, acesta din urmă confirmă într-adevăr că dosarul nr. 5408/P/2010 a fost clasat fără audierea denunţătorului şi a altor martori propuşi de acesta. Cu toate astea, deşi comisarul Dragu afirmă că procurorul Simion Elena i-a solicitat să „dea drumul la dosar” nu precizează că aceasta i-ar fi cerut să dea o soluţie anume. Totodată, poliţistul nu precizează dacă au existat şi nici sub ce formă au fost înregistrate presiuni din partea parchetului în acest dosar. Având în vedere că poliţistul lucra în regim de supraveghere, rezultă că soluţia în dosar a fost propusă chiar de către acesta, iar în condiţiile în care el a menţionat că nu i s-a indicat de către procuror ce soluţie să dea şi nici nu i s-a solicitat în mod repetat sau insistent să finalizeze cercetările se înţelege că a susţinut-o şi a crezut în ea.

Totodată, s-a reţinut că, în ceea ce priveşte infracţiunile pe care denunţătorul le reclamă, multe dintre presupusele fapte nu sunt descrise şi nici nu s-a reuşit conturarea, nici din declaraţii şi nici din înscrisurile depuse, a elementelor constitutive cerute de legea penală.

Astfel, s-a reţinut că din analiza denunţului, a înregistrărilor audio-video şi a înscrisurilor depuse de către Grigore Dumitrei rezultă că acesta reclamă comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, constituirea unui grup infracţional în vederea comiterii de infracţiuni de către toţi procurorii care sunt implicaţi în soluţionarea dosarelor penale care îl privesc.

Totodată, s-a reţinut că dosarele penale respective au fost soluţionate, aceste soluţii fiind contestate de către Grigore Dumitrei. La rândul lor aceste contestaţii au fost respinse iar denunţătorul nu a făcut altceva decât să reia

acuzaţiile vizate de denunţurile depuse, fără să prezinte fapte sau împrejurări noi din care să rezulte că fie a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat soluţia dată, fie că împrejurarea nu a existat.

în aceste condiţii, văzând şi faptul că privitor la faptele denunţate, Grigore Dumitrei nu a indicat în sesizare „descrierea faptei care formează obiectul plângerii”, obligatorie potrivit art. 290 alin. 2 rap. la art.289 alin.2 C.pr.pen., iar aceste informaţii esenţiale nici nu pot fi aflate de la denunţător chiar din probele propuse de către el reies elemente contrare, s-a apreciat că se impune clasarea sesizării.

împotriva acestei soluţii a formulat plângere, în termen legal, petentul Grigore Dumitrei, prin apărător ales, arătând printre altele, că „ … dna procuroare nu şi-a îndeplinit atribuţiile şi obligaţiile în calitate de organ de cercetare penală, având în vedere faptul că în cauză urmărirea penală fusese începută, dna procuror nu a mai desfăşurat nicio cercetare, dând o soluţie nereală si nebazată pe probe reale, încălcându-mi accesul la justiţie garantat de art. 21 din Constituţia României … „, solicitând „ … administrarea tuturor probelor video, înscrisurilor şi audierea mea amănunţită pentru a lămuri toate infracţiunile reclamate, audierea tuturor martorilor propuşi de mine, precum si administrarea altor probe coroborate pentru aflarea adevărului.. „.

Examinând ordonanţa procurorului de caz, procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţiş a apreciat că ordonanţa nr.201/P/2016 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei este nelegală şi netemeinică, cercetările fiind incomplete, întrucât în cauză nu s-au administrat probe care să lămurească toate aspectele care fac obiectul dosarului nr.201/P/2016.

La data de 25 ianuarie 2017, in temeiul art. 335 al in.4 Cod procedură penală, a fost sesizat judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei.

Prin încheierea/F/CP din 24 februarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a Il-a Penală, în dosarul nr.654/2/2017 a fost admisă excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei invocată de reprezentantul Ministerului Public.

A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de confirmare a ordonanţei nr.l/II-2/2017 din 18 ianuarie 2017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, în favoarea înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cauza a fost înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 martie 2017 sub nr.654/2/20l7_y fiind repartizată aleatoriu Judecătorului de cameră preliminară.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Judecătorul de cameră preliminară constată, în conformitate cu dispoziţiile art.335 al in.4 raportat la art. 335 alin.l Cod procedură penală. că sunt îndeplinite, în cauză, condiţiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii procurorului şef adjunct al Direcţiei

Naţionale Anticorupţie, privind confirmarea redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr.20J/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Controlul pe care Judecătorul de cameră preliminară îl face în cadrul procedurii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, conform dispoziţiilor art.335 alin.4 Cod procedură penală, vizează analiza legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale şi se rezumă la verificarea următoarelor aspecte: respectarea termenului de sesizare a judecătorului de cameră preliminară, competenţa acestuia în soluţionarea cererii, indicarea cazului pentru care s-a dispus infirmarea/revocarea unei soluţii de clasare şi ca urmare, redeschiderea urmăririi penale, motivele pe care se sprijină această soluţie.

Cu privire la termenul în care este sesizat Judecătorul de cameră preliminară, conform dispoziţiilor art.335 alin.4 Cod procedură penală redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării Judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii.

Verificând dacă în cauză a fost respectat acest termen, Judecătorul de cameră preliminară de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că ordonanţa nr. 1/11-2/2017 din 18 ianuarie 2017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie prin care fost infirmată ordonanţa nr.201/P/2016 din 5 decembrie 2016 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei cu privire la soluţia de clasare faţă de numiţii Olteanu Iuliana Magdalena, Olteanu Gheorghe, Bodean Andrei, Florea Adina, Simion Elena, Grecu Camelia Elena şi Subţirelu Laur a, pentru infracţiunile de trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, constituire de grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, cercetare abuzivă, participare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, traficarea de date şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ameninţare şi uz de fals, a fost emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 18 ianuarie 2017,expediată prin poştă la data de 20.01.2017 iar judecătorul de cameră preliminară a fost sesizat la data de 25 ianuarie 2017.

Astfel, a fost respectat termenul prevăzut de dispoziţiile art. 335 alin. 4 Cod procedură penală, care se referă strict la termenul în care este sesizat Judecătorul de cameră preliminară după emiterea ordonanţei şi nu include şi perioada în care se desfăşoară procedura de soluţionare a cererii de confirmare de către acesta.

Procedând la verificarea competenţei de soluţionare a prezentei cereri se constată că, având în vedere calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a unora din persoanele pe care le vizează ordonanţa nr.201/P/2016 (Bodean Andrei şi Grecu Camelia Elena, procurori în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Olteanu Iuliana Magdalena, procuror în cadrul Parchetului de pe

lângă înalta Curte de Casaţie), conform art.40 alin.l Cod procedură penală competenţa soluţionării prezentei cereri revine Judecătorului de cameră preliminară din cadrul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă căreia îi revine competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Prin concluziile orale apărătorul ales al intimatei Olteanu Iu liana Magdalena, având cuvântul, în esenţă, a solicitat respingerea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale formulate în cauză, pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

A arătat că, în mod nelegal în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale se solicită readministrarea unor probe deja administrate în cauze penale, soluţionate definitiv de către procurorii unităţilor de parchet de pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, soluţii dintre care unele au fost confirmate şi de către instanţe, în procedura verificării legalităţii acestora.

De asemenea a arătat că nu se impune redeschiderea urmăririi penale sub aspectul stabilirii identităţii persoanelor audiate de procurorul Subţirelu Laura într-un alt dosar şi verificarea implicării intimatei Olteanu Iuliana Magdalena în retragerea avizului de poliţie judiciară al petentului, precum şi a implicării intimatului Olteanu Gheorghe, în demersurile de retragere sau obţinere a avizului de poliţie judiciară al petentului, întrucât acestea se regăsesc în înscrisurile depuse şi, mai mult au tăcut obiectul cercetării numeroaselor plângeri, pe care începând cu anul_%2010 petentul Grigore Dumitrei le-a formulat împotriva aceloraşi persoane.

Totodată, a susţinut că ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale este nelegală, întrucât nu menţionează persoanele şi faptele cu privire la care se intenţionează redeschiderea urmăririi penale.

Intimata Subţirelu Laura, în concluziile scrise a arătat că, în mod greşit s- a dispus redeschiderea urmăririi penale, având în vedere, pe de o parte, că rezultă din actele aflate la dosar în ce condiţii s-a constituit dosarul nr.251 /P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea în care Grigore Dumitrei a fost cercetat iar, pe de altă parte, există autoritate de lucru judecat în legătură cu modul de cercetare al acestui dosar.

Mai mult, a arătat că potrivit deciziei Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor care incriminează fapta de abuz în serviciu, organul de urmărire penală care a dispus redeschiderea urmăririi penale trebuia în primul rând să identifice dispoziţiile legale încălcate cu ocazia sesizării şi efectuării de cercetări în dosarul nr.251/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea şi apoi după identificare să aprecieze dacă se impune sau nu redeschiderea urmăririi penale.

A mai arătat că nu a încălcat nicio atribuţie de serviciu în legătură cu soluţionarea dosarului nr.25 l/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea.

De asemenea, a arătat că, în mod eronat s-a reţinut că aceasta a făcut demersuri, invitând la parchet mai multe persoane care au avut diverse calităţi în dosare instrumentate de către Grigore Dumitrei, în condiţiile în care din declaraţia dată de acesta nu rezultă acest lucru.

Drept urmare, a solicitat respingerea solicitării parchetului de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul sus arătat, fiind incidente cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prev. de art.16 lit.b teza I şi lit.i Cod procedură penală.

Intimata Florea Adina, în concluziile scrise depuse la dosar a solicitat respingerea solicitării de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, fiind incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prev. de art.16 lit.a Cod procedură penală.

Astfel, a arătat că niciun argument invocat în cuprinsul ordonanţei procurorului şef nu este de natură a dovedi faptul că nu există împrejurările pe care s-a întemeiat soluţia de clasare care s-a dispus sub aspectul infracţiunilor pentru care a fost cercetată.

Deopotrivă, a arătat că în cuprinsul ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale nu s-a precizat, în mod punctual, ce aspecte de fapt nu au fost verificate, astfel încât soluţia de clasare care s-a dispus în cauză, să nu fie justificată, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei.

în acelaşi sens, a susţinut că nu au fost indicate, sub aspectul elementului material al laturii obiective, care dintre acţiunile pe care le-ar fi derulat ar întruni elementele constitutive ale vreunei infracţiuni de corupţie pretins a fi săvârşită de aceasta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Judecătorul de cameră preliminară, din analiza conţinutului ordonanţei nr. 1/II-2/2017 din 18 ianuarie 2017 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie constată că motivul indicat de către procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru care a fost infirmată ordonanţa de clasare nr.201/P/2016 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a corupţiei este cel prevăzut de art.335 alin. 1 Cod procedură penală şi nu art.335 alin.2 Cod procedură penală, aşa cum, în mod eronat, susţine intimata Olteanu In liana Magdalena.

Pentru a se putea dispune redeschiderea urmăririi penale în cazul prevăzut de art. 335 alin. 2 Cod procedură penală trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii, respectiv să se fi dispus anterior clasarea cauzei, prin ordonanţa procurorului şi, respectiv au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeiază clasarea.

Raportând consideraţiile teoretice la prezenta cauză, Judecătorul de cameră preliminară constată că, în cauză nu este îndeplinită cea de a doua condiţie prevăzută de textul de lege evocat, soluţia de clasare fiind pronunţată în data de 5 decembrie 2016, în cauză nu au fost administrate probe apte să ateste apariţia unor fapte şi împrejurări noi.

Judecătorul de cameră preliminară constată că în cauză este incident de cazul de redeschidere a urmăririi penale prevăzut de art.335 alin.l Cod procedură penală, care a fost invocat ca temei şi în ordonanţa nr.l/II-2/2017 emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Redeschiderea urmăririi penale ca urmare a controlului ierarhic, presupune îndeplinirea a două cerinţe şi anume, existenţa, în cauză, a unei soluţii de clasare şi constatarea, ulterioară, a inexistenţei împrejurării pe care aceasta se întemeia, controlul fiind efectuat de procurorul ierarhic superior celui care a dispus respectiva soluţie, care, în urma analizării tuturor aspectelor de legalitate, o infirmă şi dispune reluarea cercetărilor.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că procedura reglementată de art.335 alin.4 Cod procedură penală este incidenţă în cauză, fiind supusă confirmării instanţei soluţia de redeschidere a urmăririi penale dispusă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei.

Sub aspectul celei de-a doua cerinţe prevăzută de dispoziţiile art.335 alin.l Cod procedură penală, din examinarea conţinutului ordonanţei nr. 1 /II- 2/2017 din 18 ianuarie 2017 a procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, se reţine, că motivul pentru care a fost infirmată ordonanţa de clasare nr. 201/P/2016 din 5 decembrie 2016 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei a constat, în esenţă, în faptul că aceasta s-a bazat pe un probatoriu insuficient, nu a efectuat demersuri pentru a putea obţine mijloacele de probă invocate de petent, respectiv înregistrări audio – video şi înscrisuri vizând propunerea de retragere a avizului de poliţie judiciară dar şi alte înscrisuri care nu au fost solicitate şi nici ataşate dosarului cauzei, nu s-a efectuat nicio verificare pentru a stabili identitatea persoanelor despre care petentul a făcut afirmaţii în sensul că procurorul de caz Subţirelu Laura ar fi întreprins demersuri, citând cu ajutorul conducătorilor auto încadraţi la unitatea de parchet, diverse persoane care au avut calitate în dosarele instrumentate de către petent, procedând la interogarea acestora, în vederea „identificării unor eventuale nereguli în soluţiile propuse.

De asemenea, nu s-a stabilit de către procurorul de caz dacă în ceea ce priveşte instrumentarea cauzei care l-a privit pe petent au existat ingerinţe din partea prim procurorului şi dacă au fost luate decizii în condiţiile în care, aşa cum afirmă petentul, la momentul propunerii retragerii avizului de poliţie judiciară acesta se afla în raporturi de serviciu suspendate din cauza situaţiei descrisă de petent.

Totodată, nu a fost stabilită implicarea numitului Olteanu Gheorghe în demersurile de retragere sau de obţinere a avizului de poliţie judiciară de către petent, acesta invocând în cursul audierii împrejurarea că ar fi fost condiţionat de susnumitul să procedeze la întreruperea anumitor legături sau la renunţarea la serviciile unui anumit avocat, în schimb urmând ca numitul Olteanu Gheorghe să facă demersuri pe lângă soţia sa, prim procuror la acea vreme, în scopul reavizării petentului în calitatea de lucrător al poliţiei judiciare.

Mai mult, nu s-a lămurit nici împrejurarea că, după momentul propunerii unei soluţii de către petent, în calitate de lucrător al poliţiei judiciare, acesta ar fi fost chemat la sediul parchetului în legătură cu situaţia numitei Anghel Liliana,

în acest sens, ar fi trebuit solicitate relaţii unităţii de parchet şi lămurit modul în care petenta Anghel Liliana a adus la cunoştinţa procurorilor anumite aspecte apte să conducă la cercetarea în vreo procedură, penală sau administrativă, a poliţistului Grigore Dumitrei.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că potrivit dispoziţiilor art. 315 Cod procedură penală, clasarea se dispune când: a) nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi formă, esenţiale ale sesizării ori exista unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1); b) nu se poate pune în mişcare acţiunea penală sau aceasta nu mai poate fi exercitată întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1).

Pentru ipoteza în care se dispune clasarea întemeiat pe dispoziţiile în baza art. 16 alin.l lit.a-d Cod procedură penală, soluţia este justificată de existenţa unor impedimente care rezultă din lipsa de temei a acţiunii penale şi anume, inexistenţa faptei, lipsa prevederii faptei în legea penală, inexistenţa vinovăţiei, inexistenţa probelor că persoana a săvârşit infracţiunea, existenţa unei cauze justificative sau neimputabile.

în situaţia reţinerii cazurilor de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute în art. 16 alin.l lit.a-e Cod procedură penală, adoptarea soluţiei se realizează în baza unei activităţi complexe şi complete de administrare a probelor, ipoteză în care se poate concluziona în sensul dispunerii unei soluţii de clasare, ceea ce presupune în mod practic, epuizarea probaţiunii care să susţină o astfel de soluţie.

Potrivit dispoziţiilor art.285 Cod procedură penală, urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

Prin urmare, numai după administrarea unui probatoriu se poate realiza activitatea de evaluare şi examinare a acestora, pentru a permite aprecierea existenţei unor elemente suficiente, în sensul adoptării unei soluţii de sesizare a instanţei sau de netrimitere în judecată.

Dispoziţiile art.97 Cod procedură penală definesc noţiunea de probă ca fiind orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei şi care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.

în conţinutul aceluiaşi articol, sunt enumerate limitativ mijloacele de probă ca fiind: declaraţiile suspectului sau ale inculpatului; declaraţiile persoanei vătămate; declaraţiile părţii civile sau ale părţii responsabile civilmente; declaraţiile martorilor; înscrisuri, rapoarte de expertiză sau constatare, procese- verbale, fotografii, mijloace materiale de probă; orice alt mijloc de probă care nu este interzis prin lege.

Potrivit art.98 Cod procedură penală obiectul probei îl constituie existenţa infracţiunii şi săvârşirea ei de către inculpat; faptele privitoare la răspunderea civilă, atunci când există parte civilă; faptele şi împrejurările de fapt de care

depinde aplicarea legii; orice împrejurare necesară pentru justa soluţionare a cauzei.

Din interpretarea dispoziţiilor art.100 Cod procedură penală, se reţine că, în cursul urmăririi penale, sarcina probei revine organului de urmărire penală, pentru toate împrejurările ce trebuie dovedite atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.

Prin aprecierea probelor, ca operaţie finală a activităţii de probaţiune, atât organele de urmărire penală, cât şi instanţa de judecată determină măsura în care probele le formează încrederea că sunt în concordanţă cu adevărul, în sensul că faptele şi împrejurările de fapt la care se referă au avut loc în realitatea obiectivă.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, se formează concluzia organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată cu privire la temeinicia sau netemeinicia învinuirii, concluzie care trebuie să reflecte adevărul.

Raportând cauzei textele de lege evocate, Judecătorul de cameră preliminară reţine că dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei are ca obiect cauza privind pe intimaţii Olteanu Iuliana Magclalena, Olteanu Gheorghe, Bodean Andrei, Fior ea Adina, Sini ion Elena, Grecu Camelia Elena şi Subţirelu Laura, faţă de care au fost efectuate verificări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals intelectual, favorizarea făptuitorului, constituire de grup infracţional organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, cercetare abuzivă, participare la un grup organizat în vederea săvârşirii de infracţiuni, traficarea de date şi informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ameninţare şi uz de fals.

Procedând la verificarea actelor efectuate în dosarul nr.201/P/2016, în legătură cu faptele şi persoanele cu privire la care s-a dispus infirmarea soluţiei şi redeschiderea urmăririi penale, Judecătorul de cameră preliminară apreciază ca fiind întemeiată concluzia procurorului şef secţie al Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la caracterul lacunar al cercetărilor, constatând că nu au fost efectuate toate demersurile necesare pentru verificarea şi lămurirea tuturor aspectelor cu privire la toate faptele şi la toate persoanele despre care se face vorbire în ordonanţa de începere a urmăririi penale din data de 20 aprilie 2016, procurorul de caz nelămurind nicio faptă sau împrejurare ce ţineau de obiectul probaţiunii.

Astfel, se constată că, în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei, nu s-a procedat la examinarea întregului probatoriu, respectiv înregistrările audio-video pe care petentul le-ar fi dorit să le depună, nu au fost depuse toate înscrisurile de care petentul a făcut vorbire, respectiv dosare penale în care petentul a fost cercetat, precum şi înscrisuri vizând propunerea de retragere a avizului de poliţie judiciară, nu au fost identificate şi nici audiate persoanele în legătură cu care petentul a învederat că procurorul Subţirelu Laura nu a procedat conform dispoziţiilor legale.

Totodată, era necesară reaudierea petentului cu privire la împrejurări legate de limitele în care respectivul procuror a efectuat acte, pentru a se constata dacă demersurile au fost efectuate în baza vreunui dosar sau a vreunei lucrări.

De asemenea, se constată că procurorul de caz nu a stabilit implicarea intimatului Olteanu Gheorghe în demersurile criticate de petent şi nici nu s-a lămurit în ce condiţii a fost chemat petentul la sediul parchetului în legătură cu o cauză legată de numita Anghel Liliana nefiind lămurit dacă exista sau nu o plângere a acesteia împotriva petentului, dacă aceasta se afla înregistrată la parchet, iar prim procurorul de la acea vreme ar fi oprit-o spre soluţionare.

Pe de altă parte, pentru justa soluţionare a cauzei, se impune administrarea oricăror alte probe care să lămurească toate aspectele care fac obiectul dosarului nr.201/P/2016.

Având în vedere toate aceste considerente anterior expuse, Judecătorul de cameră preliminară apreciază ca fiind întemeiată concluzia procurorului şef adjunct, care, infirmând ordonanţa de clasare nr.201/P/2016, a constatat caracterul lacunar, incomplet al cercetărilor în dosarul menţionat, motiv pentru care, în baza art.335 alin.4 Cod procedură penală, va confirma redeschiderea

urmăririi penale în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei faţă de numiţii Olteanu Iuliana Magdalena, Olteanu Gheorghe, Bodean Andrei. Florea Adina, Simion Elena, Grecu Camelia Elena şi Subţirelu Laura, dispusă prin Ordonanţa nr.l/II-2/2017 din 18 ianuarie 2017 emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

In baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

In baza art.335 alin.4 Cod procedură penală, confirmă redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr.201/P/2016 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei faţă de numiţii Olteanu Iuliana Magdalena, Olteanu Gheorghe, Bodean Andrei, Florea Adina, Simion Elena, Grecu Camelia Elena şi Subţirelu Laura, dispusă prin Ordonanţa nr.l/II-2/2017 din 18 ianuarie 2017 emisă de procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Apasati pe sageata pentru derularea filelor din PDF: