Actualitate
Marea Casă de Pensii a Armatei tot mai mici

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Pe măsură ce Armata Română devine din ce în ce mai insignifiantă sub aspect numeric, Casa ei de Pensii înflorește. Este un aspect bizar, care poate deveni scandalos, dar prea puțin important în raport cu conceptul de strategie națională de apărare. Pentru că, până la urmă, această strategie este compromisă, în timp ce statul suportă costuri tot mai mari de înarmare și-și rezervă posibilități din ce în ce mai mici de a-și păstra la o adică suveranitatea. Pentru că alianța NATO se dovedește pe zi ce trece mai degrabă o alianță politică decât una militară.
Recunosc, am cedat în fața unei realități mai degrabă spectaculoase decât profunde. Iar realitatea este, oricât i-ar scandaliza pe unii s-au pe alții, că un militar încetează de a mai fi combatant după 40 de ani, întrucât, începând de la această vârstă, aptitudinile sale fizice scad dramatic. În aceste condiții, în scurt timp iese la pensie. Și îi ia locul un tânăr. Un așa-zis voluntar. De fapt, un lefegiu al statului. O persoană care cere plată pentru orele suplimentare. Pentru războiul în timp de război și pentru războiul în timp de pace făcut peste program. După care iese la pensie. Și, după caz, încă 30-40 de ani, dacă nu și mai mult, Casa de Pensii a Armatei îi va pune lunar bani în cont. La acest capitol spectaculos, iar, pentru unii, scandalos, mă văd însă silit să adaug un principiu. Pacta sunt servanda. Cu alte cuvinte, în acest caz, angajamentele statului trebuie respectate fără discuție. Dacă se va schimba ceva, asta va trebui să se întâmple atunci când vom avea o adevărată strategie națională de apărare. Și asta nu se va întâmpla decât după ce guvernanții și Parlamentul vor înțelege că NATO, pe care ne-am dorit-o atât de mult și ne-o dorim în continuare, este în primul rând o alianță politică. Și abia în al doilea rând și în anumite circumstanțe s-ar putea dovedi și o alianță militară.
Rareori în istorie alianțele militare s-au dovedit cu adevărat trainice. De cele mai multe ori au fost denunțate chiar atunci când statele mai slabe ar fi avut mai mult nevoie de ele. De la acest principiu pornește unul dintre cei mai respectați militari din România, amiralul Romeo Hâldan, atunci când demonstrează, într-o analiză, mai veche, dar magistrală, pe care am preluat-o pe CorectNews (însă sub un titlu care îmi aparține) că, neavând o strategie națională de apărare, România rămâne expusă unor mari pericole, în ciuda faptului că este membră NATO. El face multe precizări pe care le voi consemna cât de succint pot. 1). Armata, atunci când este națională, este elementul maxim de siguranță a unei țări. România nu are o armată națională, ci doar o armată de mercenari, de lefegii, condusă de un număr uriaș de generali. 2). Nu avem un sistem național de apărare, pentru că instituțiile care ar trebui să facă parte din acest sistem nu dispun de o strategie unitară, destinată apărării României. Documentele care sunt prezentate Paramentului fiind mai degrabă simple eseuri. 3). România nu are prevăzut niciun sistem militar de pregătire a tineretului în special și a populației în general pentru o situație de război. Cetățenii țării nu participă la realizarea situației naționale de apărare. 4). Toate structurile de apărare lucrează fie în țară, fie în străinătate, sub comandă străină. Decenii la rând, când făceam parte din Pactul de la Varșovia, această comandă străină se afla la Moscova. Iar ofițerii superiori pregătiți acolo deveneau agenți ai serviciilor sovietice de informații. Acum, ofițerii superiori ai Armatei Române sunt pregătiți, atât cât sunt pregătiți, în Statele Unite. 5). Tot în ceea ce privește sistemul de pregătire, amiralul Romeo Hâldan dă de pământ – și pe bună dreptate – cu colegiul Națonal de Apărare, care s-a transformat într-o fabrică de diplome, inclusiv de diplome false de doctorat. 6). România nu are practic variante de apărare. Se pornește de la o premiză greșită. Și anume că singurul inamic al României ar fi Federația Rusă. Și asta atâta timp cât România are mai mulți inamici potențiali. Dar chiar și dacă ar avea asemea variante, România nu are cu cine lupta. Pentru că singurii rezerviști sunt pensionarii. Și pentru că nu există planuri de mobilizare a economiei reale. Și pentru că nu mai există o industrie de apărare.
Mă opresc aici. Cine dorește, poate studia analiza amiralului Hăldan. Cine dorește, își poate pune întrebarea de ce, atunci când vorbim despre suveranitatea României, refuzăm să luăm în calcul serviciul militar obligatoriu. De ce suntem singura țară din sistemul NATO care ridică pe bandă rulantă în rang militar ofițeri superiori aflați în rezervă sau în retragere? Cum de am ajuns țara cu cei mai mulți generali și cu cei mai puțini combatanți în raport cu populația și teritoriul? De ce Armata, în loc să fie elementul maxim de siguranță a României, s-a transformat treptat într-o uriașă Casă de Pensii?
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi