Partidul Național Liberal i-a luat pe toți prin surprindere. Era de așteptat să ducă o bătălie crâncenă cu aliații săi, pentru a câștiga una dintre cele mai importante instituții ale statului. Cea de Avocat al Poporului. Celelalte trofee în dispută, televiziunea publică, radioul și Agerpresul reprezentând simple ciozvârte în raport cu Avocatul Poporului. Făcând o mișcare neașteptată pe tabla de șah, Ludovic Orban, cu acordul lui Klaus Iohannis, a oferit însă pe tavă această importantă poziție UDMR-ului. De ce a procedat astfel? Este prima întrebare la care trebuie să răspundem. Dar, pentru a răspunde, trebuie în prealabil să aflăm dacă nu care cumva UDMR primește un măr otrăvit.

Informația vizând această ultimă împărțire a prăzii de război între partidele din coaliție devine publică dintr-un singur motiv. Că am făcut-o eu publică. Că am aflat ce s-a stabilit la vârful PNL. Și anume spectaculoasa abandonare a poziției de Avocat al Poporului. Dar cum s-a ajuns aici și de ce și care pot fi consecințele, sunt întrebări al căror răspuns îl putem doar dibui pe cale speculativă.

Această știre bombă legată de Avocatul Poporului a pus în umbră în după-amiaza zilei de ieri și în această dimineață o altă informație încă și mai răvășitoare. Și anume decizia luată tot la nivelul PNL, prin intermediul traseistului ministru al Educației, de a scoate la concurs absolut toate funcțiile de director de școală din România. Mi se face pielea de găină când mă gândesc ce freamăt va exista în toate cancelariile zecilor de mii de școli în plină pandemie, în momentul în care se va turna efectiv gaz peste foc și va începe preluarea de către oamenii coaliției cu arme și bagaje a întregului învățământ școlar din România. Înainte de a închide această paranteză, vreau să atrag atenția asupra unui lucru care se constituie în actul de acuzare al PNL pentru delictul de politizare a învățământului românesc. Concursurile nu pot fi organizate de altcineva decât de inspectoratele școlare. Inspectoratele școlare au fost schimbate de cele trei partide din coaliție, acestea împărțindu-le în baza algoritmului politic. Ceea ce urmează este că, în baza aceluiași algoritm politic, vezi Doamne prin concurs, vor fi numiți viitorii directori. La schimb, aceștia vor trebui să devină agenți politici și, la nevoie, electorali ai celor trei partide din coaliție. Ei bine, această grozăvie este umbrită – și nu e deloc întâmplător – de uriașul scandal care va fi declanșat prin schimbarea la vârf a instituției Avocatului Poporului.

În ciuda linșajului mediatic la care a fost uneori supusă, pot afirma – și dispun în acest sens de toate argumentele – că doamna Renate Weber este omul potrivit la locul potrivit. A fost de trei ori europarlamentar, este un jurist de marcă și probabil reprezintă persoana cu cea mai serioasă expertiză în materie de apărare a drepturilor și liberăților fundamentale ale omului, întrucât de-a lungul timpului a condus cele mai importante organizații de acest fel. Unii dintre adversarii săi îi reproșează legături vinovate cu George Soros, pornind de la faptul că o vreme a condus fundația cu același nume din România. Nu există însă nimic legat de activitatea Renatei Weber care ar putea îndreptăți acuzația că, exercitând această funcție, ea ar fi acționat în vreun fel împotriva intereselor cetățanului român. Și de pe poziții de partizanat în raport cu George Soros. Una peste alta, opțiunea PNL și apoi opțiunea ALDE de a o promova în diferite poziții importante s-a dovedit de-a lungul timpului a fi bună.

De ce trebuie măturată din poziția de Avocat al Poporului Renate Weber? Pur și simplu pentru că, prin deciziile pe care le-a luat apărând drepturi și libertăți constituționale ale cetățenilor României, l-a deranjat pe Klaus Iohannis și a deranjat guvernele coaliției, începând din 2019. O serie întreagă de acte normative importante, pe care liberalii le-au folosit în exces pentru a-și impune voința politică, au încălcat Constituția și nu puteau fi altfel atacate decât prin intermediul instituției Avocatului Poporului. Dacă Guvernul Cîțu scoate mâine o ordonanță de urgență, care nu respectă Constituția României, și dacă alianța PNL-USR-UDMR dorește să țină respectiva ordonanță de urgență în stand-by în Parlamentul României, nesupunându-o unei dezbateri, la capătul căreia eventual prevederile anti-constituționale ar putea fi desființate, atunci singurul instrument prin care statul se poate apăra este această instutuție a Avocatului Poporului, care poate reclama lucrurile la Curtea Constituțională. Ceea ce s-a și întâmplat. Iar din acest motiv Renate Weber a fost urcată pe eșafod. Și se preconizează jertfirea ei în beneficiul UDMR.

Dar dacă așa stau lucrurile, se pune întrebarea de ce PNL nu a preferat s-și adjudece în favoarea sa această poziție. Și acum intru într-un domeniu al speculațiilor bazate pe raționamente de logică formală. Un consiliu de administrație al Televiziunii Române, al postului public de radio ori al Agerpres poate fi dizolvat prin nevalidarea în Parlament a rapoartelor de activitate. Este încă o practică veche și extrem de păguboasă a tuturor partidelor politice din România. Când ajung la putere, se grăbesc să schimbe conducerile unor instituții de interes public, care sub nicio formă într-un stat democratic nu ar trebui să fie politizate. Așa se întâmplă și acum, când a venit rândul celor trei instituții. Numai că, orbiți de furie împotriva doamnei Renate Weber, Klaus Iohannis și PNL au introdus în ecuație și instituția Avocatului Poporului. Care însă nu se supune acelorași reguli. Avocatul Poporului nu poate fi schimbat din funcție de câte ori un partid venit la putere dorește acest lucru. Și asta se întâmplă tocmai pentru că această instutuție este extrem de importantă în angrenajul democrației. Avocatul Poporului nu poate fi demis, decât cu condiția să se fi demonstrat că a săvârșit o infracțiune sau că a încălcat flagrant Constituția României. Săvârșirea unei infracțiuni este constatată de Justiție. Justiția din România nu a stabilit că doamna Renate Weber ar fi vreo infractoare. Cât privește încălcarea Constituției, tot ceea ce se s-a demonstrat e că guvernele liberale au comis acest sacrilegiu și, la sesizarea Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a stabilit că așa stau lucrurile. Cine altcineva ar putea constata la o adică faptul că doamna Renate Weber, din apărătoarea Constituției Românei, s-a transformat peste noapte în cotoroanță? Forțând lucrurile, am putea să ne imaginăm că o majoritate parlamentară, cea a coaliției, ar stabili, deși nu are această atribuție decât în ceea ce-l privește pe președintele României, că Avocatul Poporului ar fi încălcat într-o anumită împrejurare Legea Fundamentală. Și în baza unei asemenea decizii excesive, la rândul ei neconstituționale, să o demită. Scandalul însă va fi uriaș. Și prețul pe măsură. Să nu ne imaginăm nicio secundă că organismele europene nu ar reacționa cu promtitudine și în forță.

Fără a mai extinde acest tip de raționament, eu lansez ipoteza că PNL intenționează să-și plaseze partenernul, respectiv UDMR, într-o poziție de ofsaid. Prin decizia ca poziția de Avocat al Poporului să revină UDMR, PNL își va transforma partenerul de coaliție într-un paratrăsnet atât din perspectiva reacțiilor la nivel național, cât și din perspectiva reacțiilor internaționale. Dar oare nu este mult prea transparentă această mișcare?

Ba da. Dar liberalilor nu le pasă. La fel cum Klaus Iohannis, fără să clipească, chiar în ziua în care a ținut un discurs despre statul de drept în fața Cosiliului Superior al Magistraturii, s-a grăbit să-i ceară socoteală ministrului Justiției pentru o recentă decizie a Tribunalului București, care l-a deranjat. Iar primul-ministru și-a arătat și el mâhnirea, precizând însă că are o reacție în calitate de simplu cetățean. Ceea ce s-a întâmplat de Înalta Curte dovedește cât se poate de clar că cei care ne guvernează nu înțeleg sau se fac că nu înțeleg mecanismele de bază ale unei democrații. Ce treabă are ministrul Justiției cu o decizie a Tribunalului București? Ce putea acesta să facă pentru a influența o asemenea decizie, altceva decât să pună în mișcare statul subteran? Ori, în aceste condiții, de ce să ne mai mirăm că PNL i-a pus gând rău Avocatului Poporului și că încearcă să o jertfească pe mâna UDMR? Oare nu avem de-a face cu un dar otrăvit?