Actualitate
Cinema feminin spaniol: cineastele – deschizătoare de drum, în luna martie, online
Filme semnate de deschizătoarele de drum ale cinematografiei spaniole: Ana Mariscal, prima femeie care a regizat după Războiul Civil spaniol / prima peliculă realizată în Spania în sistemul cinemascop, regizată de Margarita Alexandre / un film semnat de Josefina Molina ce a avut premiera în acelaşi an în care a fost promulgată Legea divorţului în Spania / o peliculă semnată de Pilar Miro cenzurată timp de doi ani în Spania anilor ‘80 / un film finalizat cu puţin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, semnat de Cecilia (şi Jose Juan) Bartolome
Institutul Cervantes din Bucureşti continuă şi în luna martie a acestui an tradiţia difuzării unui grupaj de filme dedicat culturii feminine, program ce include pelicule reprezentative pentru regia semnată de femei. În 2021, pentru prima oară în istoria acestui proiect cu o tradiţie de peste un deceniu, ciclul de filme este centrat pe figuri regizorale feminine care au debutat în anii ‘50 şi ‘60, fiind considerate deschizătoare de drum în istoria cinematografiei spaniole: Margarita Alexandre, Cecilia Bartolome, Ana Mariscal, Pilar Miro şi Josefina Molina.
Peliculele vor fi disponibile pe canalul Vimeo al Institutului Cervantes începând din datele de 9, 12, 16, 19, 23 şi 26 martie, timp de 48 de ore, de la ora 21:00, cu subtitrare în engleză, franceză, portugheză, bulgară şi spaniolă.
„Cele cinci filme incluse în programul ediţiei din acest an sunt relevante nu numai pentru creaţia şi pentru estetica acestor femei deschizătoare de drum, pe care le readucem în atenţie cu această ocazie, ci şi pentru faptul că oferă o poveste extrem de interesantă şi o descriere inedită a Spaniei din acea epocă, programul acordând un interes deosebit perioadei istorice reflectate: 1953-1981”, a declarat Jorge Jimenez-Zumalacarregui, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti.
Peliculele programate pentru difuzare începând de săptămâna viitoare reprezintă o mostră a muncii şi a talentului a patru regizoare care au impresionat prin efortul lor, prin onestitatea şi dedicarea ce au stat la baza realizării filmelor, în ciuda asperităţii vremurilor în care au trăit.
Ana Mariscal a fost prima femeie care a regizat un film în Spania după Războiul Civil. Avea deja o carieră remarcabilă ca actriţă când a debutat în regie cu filmul „Segundo Lopez, aventurero urbano”, primul din acest ciclu, o comedie spumoasă care, în anul premierei sale, 1953, a fost promovată cu un slogan cu un puternic mesaj: „un film regizat de o femeie, care va fi plăcut de bărbaţi”.
Margarita Alexandre şi-a început cariera cinematografică în domeniul actoriei înainte de a regiza primele sale filme. „La gata” (1956), a treia peliculă regizată împreună cu Rafael Torrecilla, este o dramă rurală cu o acţiune plasată în Andaluzia, avându-i ca protagonişti pe Aurora Bautista şi Jorge Mistral – actori celebri în cinematografia spaniolă a anilor ‘50. Este, de asemenea, primul film realizat în Spania în sistemul cinemascop, ceea ce a contribuit la îmbunătăţirea imaginii, a piesajelor frumoase ce servesc drept decor al acţiunii, încărcată de lirism şi însoţită de acorduri flamenco la chitară de Manuel Hernandez şi Aureo Herrero.
În cazul următorului film din program, „El crimen de Cuenca” (1979), merită din plin amintit contextul în care a fost filmat şi în care a avut premiera. Regizat de Pilar Miro – personaj-cheie al cinemaului spaniol -, filmul aduce în prim-plan evenimentele petrecute în două mici localităţi din provincia Cuenca în anii 1910. Doi bărbaţi au fost torturaţi cu brutalitate de Garda Civilă, cu acordul tacit al autorităţilor judiciale, pentru a-i determina să mărturisească o crimă de care însă niciunul un era vinovat. Cruzimea imaginilor, precum şi tema controversată ce evidenţiază faptele criminale ale forţelor de ordine au făcut ca filmul să nu se poată difuza în Spania timp de doi ani de la realizarea lui, iar regizoarea să fie urmărită penal.
În plină tranziţie, cu o democraţie încă insuficient dezvoltată, are loc premiera următoarelor filme din program. „Funcion de noche” (1981), de Josefina Molina, a avut premiera în acelaşi an în care a fost promulgată Legea divorţului în Spania. În acest film, cei doi protagonişti (Lola Herrera şi Daniel Dicenta), despărţiţi de facto de 15 ani, dar recent divorţaţi, analizează ce anume a dus la eşecul relaţiei lor. Cei doi foşti soţi, ce încă simt afecţiune unul pentru celălalt şi se cunosc atât de bine, poartă un dialog intim şi sincer, reflectând asupra vieţii în comun şi asupra influenţei exercitate de ideea căsătoriei, a modelelor feminine şi masculine, care au avut un impact imens asupra educaţiei lor şi în societatea în care trăiau. Cu filmul său, Josefina Molina jonglează cu graniţele între documentar şi ficţiune, la fel cum elementul personal şi cel politic se îmbină natural în poveste.
Ultima propunere din acest ciclu se plasează clar în sfera documentarului: „Despues” de (1981), regizat de Cecilia şi Jose Juan Bartolome, formată din două părţi cu titluri sugestive – „No se os puede dejar solos/Nu puteţi fi lăsaţi singuri” şi „Atado y bien atado/Bine legat” -, alcătuite dintr-un mozaic de mărturii şi relatări ce reflectă sentimentele, ideile şi conflictele din societatea spaniolă din 1979 şi 1980. Filmul, care a întâmpinat probleme serioase la premieră, a fost finalizat cu puţin înainte de tentativa de lovitură de stat din 23 februarie 1981, astfel reprezintă, fără îndoială, un valoros document istoric.
PROGRAM
– 9 martie: „Segundo Lopez, aventurero urbano/ Segundo Lopez, aventurier la oraş” (1953), de Ana Mariscal
– 12 martie: „La gata/Pisica” (1956) de Margarita Alexandre
– 16 martie: „El crimen de Cuenca/Crima din Cuenca” (1979) de Pilar Miro
– 19 martie: „Funcion de noche/Reprezentaţia de noapte” (1981) de Josefina Molina
– 23 martie: „Despues de…: No se os puede dejar solos/După… Nu puteţi fi lăsaţi singuri” (1981) de Cecilia şi Jose Juan Bartolome
26 martie: „Despues de…: Atado y bien atado/După… Bine legat” (1981) de Cecilia şi Jose Juan Bartolome
Actualitate
Saildrone își extinde producția navală în Europa: noi proiecte în Țările de Jos, Norvegia și Polonia
Compania americană își consolidează prezența pe piața europeană
Saildrone, producător american de nave de suprafață fără echipaj, își extinde operațiunile în Europa și pregătește fabricarea unor sisteme navale în Țările de Jos, Norvegia și Polonia.
Anunțul a fost făcut cu puțin timp înaintea începerii DALO Industry Days, cea mai mare expoziție de apărare din Scandinavia, organizată în Danemarca. Compania americană și-a stabilit la începutul acestui an sediul central pentru operațiunile din Uniunea Europeană în această țară.
Trei proiecte pentru producție și desfășurare rapidă
Saildrone lansează trei proiecte industriale menite să-i crească semnificativ capacitatea de a construi și de a trimite rapid nave autonome în apele europene.
Primul exemplar de 52 de metri din clasa Saildrone Spectre va fi construit la șantierul Van Der Valk din Țările de Jos. În paralel, noua generație a navei Saildrone Surveyor va fi produsă la șantierul Umoe Mandal din Norvegia.
Al treilea proiect este derulat împreună cu furnizorul Southern Spars, cu sediul în Noua Zeelandă. Compania va fabrica în Polonia „aripile” navelor Surveyor — structuri verticale, rigide și de mari dimensiuni, care funcționează asemenea unei vele și asigură propulsia prin utilizarea energiei vântului.
Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă a companiei
Saildrone produce în prezent patru clase de nave de suprafață autonome. Printre acestea se numără Surveyor, cu o lungime de 20 de metri, și Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă dezvoltată până acum de companie.
Saildrone Spectre are 52 de metri lungime și o greutate de aproximativ 250 de tone. Platforma a fost prezentată în luna aprilie și va fi construită în parteneriat cu Lockheed Martin și Fincantieri Marine Group.
Nava este destinată să contribuie la acoperirea unui deficit important în domeniul luptei antisubmarin. Platforma ar urma să atingă viteze de până la 30 de noduri și să poată executa lovituri cinetice. Printre încărcăturile utile avute în vedere se numără două sisteme Lockheed Martin MK-70 Payload Delivery System.
Navele autonome, folosite pentru supraveghere și informații
Navele Saildrone au fost deja utilizate de armata americană în zona Caraibelor și în Pacificul de Est, inclusiv pentru urmărirea unor persoane suspectate de trafic de droguri.
În vara anului 2026, Forțele Armate Daneze au lansat o operațiune de testare desfășurată pe durata mai multor luni, folosind patru nave autonome Saildrone Voyager în apele teritoriale ale Danemarcei.
Misiunea urmărește consolidarea capacităților de supraveghere maritimă și colectare de informații în nordul Europei, într-un context în care statele europene acordă o atenție tot mai mare monitorizării zonelor maritime și utilizării sistemelor fără echipaj.
Actualitate
Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice
Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare
Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.
Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.
Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.
Două procese distincte, două direcții juridice diferite
Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.
În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.
Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri
Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.
Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.
La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.
Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude
Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.
Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.
Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.
Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI
Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.
Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.
În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.
Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal
Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.
Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.
Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul
Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.
Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.
Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.
Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională
Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.
Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.
Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.
Actualitate
Italia comandă două distrugătoare DDX pentru apărarea împotriva rachetelor hipersonice
Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană
Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.
Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.
Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile
În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.
Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.
Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.
Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon
Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.
Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.
Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.
Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile
Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.
Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.
Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice
Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.
Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.
Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.
Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi
Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.
Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.
Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.
Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei
Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.
Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.
Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.
-
Exclusivacum 4 zileCumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Uncategorizedacum 3 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 3 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
-
Featuredacum 3 zileViceprimar cu picior „administrativ”: cum a ajuns Alin Popescu să dea „explicații” direct în rotula lui Pătrănoiu
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă



