Administratie
Anul acesta se implinesc 50 de ani de la infiintarea Spitalului de Psihiatrie Voila-Campina. 50 de ani de excelenta in sanatatea mintala. Un scurt montaj video jubiliar – His year marks the 50th anniversary of the founding of the Voila – Campina Psychiatric Hospital, Romania. A hospital of excellence in psychiatry. (moments from the anniversary event)
Cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea Spitalului de Psihiatrie Voila, managementul instituției a organizat luni, 1 martie, un workshop dedicat istoriei acestui loc în care prințul Dimitrie Știrbey a construit, între anii 1871-1872, castelul de vânătoare ce avea să devină zeci de ani mai târziu instituția publică de azi.
Mai multe detalii legate de organizarea manifestărilor dedicate acestei sărbători semicentenare, dar și alte noutăți legate de activitatea din prezent a Spitalului de Psihiatrie Voila, am aflat de la dr. Irina Minescu, managerul instituției, cu care am stat de vorbă sâmbătă, 27 februarie, cu câteva zile înaintea evenimentului pe care l-a pregătit în detaliu, conform celor de la Oglinda de Azi.
„S-au împlinit 50 de ani de la înființarea Spitalului de Psihiatrie Voila și, deși vremurile sunt pandemice, am vrut să marcăm totuși evenimentul susținând un workshop despre istoria instituției. Am invitat reprezentanți ai administrației locale, ai DSP Prahova, ai CAS Prahova și pe foștii directori ai spitalului. (…) Primul director a fost un medic psihiatru, Petre Valeriu. Spitalul avea șapte medici în vremea aceea, ajungându-se azi la un colectiv de 26 de medici psihiatri, dintre care trei sunt medici de copii, ceea ce nu e puțin lucru, având în vedere că specialitatea de psihiatrie copii suferă de un mare deficit de medici la nivel național. (…) Sunt preocupată să realizăm și o monografie a spitalului, mai ales că în ultimii ani, documentându-mă, am aflat lucururi foarte interesante despre istoria locului, pe care merită să le strângem într-o monografie. (…) Am identificat și blazonul familiei Știrbey, pe care l-am preluat cu această ocazie și pe care îl dezvelim la aniversarea de 50 de ani. Am ținut la acest lucru pentru că pe blazon apare sintagma în limba latină semper excelsius, care înseamnă mereu mai sus, lucru pe care eu mi-l doresc pentru această instituție din toate punctele de vedere. Tot cu ocazia aniversării, colegii medici au fost în asentimentul meu că, dincolo de prezența noastră profesională în acest loc, trebuie să mai lăsăm și alte lucruri în urmă, ceva care să întregească frumusețea cadrului natural în care funcționăm și am hotărât să strângem cu toții bani și să realizăm o fântână arteziană de care să se bucure toți pacienții și nu numai” – ne-a declarat dr. Irina Minescu, managerul Spitalului Voila.
Alte amănunte despre eveniment, dar și legate de semnarea unui contract cu finanțare europeană prin intermediul căruia spitalul va fi dotat cu paturi speciale, defibrilatoare, un ecograf performant și concentratoare de oxigen, aflați din înregistrarea video de mai jos.
SCURT ISTORIC AL CASTELULUI VOILA
Istoria acestui lăcaş, care ulterior va fi destinat alinării suferinţelor celor bolnavi, începe cu anul 1868, când prinţul Dimitrie Barbu Ştirbei devine unicul proprietar al moşiei Câmpina. Impresionat fiind de această zonă mirifică, de acest colţ de rai binecuvântat de Dumnezeu, prinţul Dimitrie Barbu Știrbei se hotărăşte să construiască, între anii 1868-1871, castelul… care-i duce şi astăzi numele mai departe…Castelul Voila…
Castelul a avut iniţial destinaţia unui castel de vânătoare.
Castelul Voila a fost construit într-un stil eclectic – se apropie de castelul de la Posada, îmbinând elemente din stilul Renaşterii târzii cu forme neoclasice, cu linii ascuţite, ferestre mici, scări interioare foarte înguste ,care se împletesc cu forme dreptunghiulare, uşi şi ferestre mari, înalte, coloane de lemn frumos sculptate şi arcade.
Între anii 1940-1944, la Castelul Voila a fost instalată o unitate germană care avea misiunea de a organiza apărarea antiaeriană a Câmpinii – obiectiv strategic Rafinăria Steaua Română și sondele din împrejurimi. Dominația germană asupra regiunii a avut ca urmare benefică pentru viitoarea unitate medicală, ridicarea a trei construcții din lemn în scopul cazării soldaților germani (Cabanele 1, 2 și 3 – actualmente secții ale spitalului).

După instaurarea regimului comunist, la 6 martie 1945, atât Castelul, cât şi Ferma de la Voila, au fost preluate de către Comitetul Central al Partidului Comunist. Acesta va organiza în 1966 un Preventoriu cu o destinaţie specială, ocazie cu care se vor construi Pavilioanele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 și 12, pavilioane destinate internării copiilor membrilor nomenclaturii comuniste, școlarizării acestora și serviciului administrativ. În anul 1970 s-a decis desființarea acestui preventoriu.
Deoarece nu se stabilise, în prealabil, destinația locului, au intrat în competiție trei instituții: Ministerul Agriculturii (care îl avusese în posesie între anii 1920-1945, Ministerul Turismului (care între timp preluase și palatul lui Bibescu din Breaza) și Ministerul Sănătății. În cele din urmă disputa a fost caştigată de Ministerul Sănătăţii, care în luna martie 1971 înfiinţează Spitalul de Psihiatrie Voila cu o capacitate iniţială de spitalizare de 170 de paturi. În Castel, funcţiona astfel o secţie de spitalizare sub conducerea dr. Petre Valeriu, primul director al spitalului, care avea o echipă formată din următorii medici: dr. Ara Kerestegian, dr. Petrea Moruzzi, dr. Mircea Piticaru, dr. Lucian Pârlog, dr. Boris Dunăreanu, dr. Adriana Nicolăescu (sanatoriu) și Elena Tudorache, asistent șef.
De la an la an, numărul de secții crește și odată cu el și capacitatea de internare, astfel că de la două secții și 370 de paturi în 1977, spitalul ajunge între anii 1987-1990 să aibă cinci secții și 570 de paturi. Totodată, crește gradual și numărul medicilor, de la 7 în 1971, la 16 în 1990.
Începând cu anul 1992 a fost înființată Fundația Voila Dordrecht de către un grup inimos de olandezi, în frunte cu Fokko Van Der Straaten, care au avut o contribuție materială și educațională mai mult decât binevenită în primii ani de după revoluție.
Între anii 2006 – 2014, spitalul trece prin mai multe transformări, de la îmbunătățirea condițiilor hoteliere și înființarea ambulatoriului de specialitate integrat și a secției de cronici (2011), până la implementarea unor proceduri operaționale care sunt în vigoare și astăzi.
(Date puse la dispoziție de conducerea Spitalului de Psihiatrie Voila)
Conducătorii Spitalului Voila de la înființare până în prezent
Dr. Petre Valeriu, director al Spitalului între 1971-1976. Medic excepțional și deosebit om de cultură, latinist, filozof și literat, a avut colaborări la reviste literare și medicale și a participat la cenacluri literare; trei volume de versuri la editura Premier…
Dr. Ara Kerestegian, director al spitalului între 1977-1990. Născut la Bazargic în Bulgaria, se specializează în psihiatrie la Clinica de Neuropsihiatrie din Timișoara. Personalitate puternică, om de cultură, a iubit psihiatria şi Voila, dedicându-şi întreaga viaţa îngrijirii bolnavilor.
Dr. Dobrin Gh. Ionescu, director al Spitalului între 1990-2006. Urmează cursurile de medic secundar la București în Clinica de Psihiatrie copii condusă de prof. dr. Ștefan Milea. La 1 noiembrie 1979 se prezintă la post la Spitalul Voila, angajându-se ca medic specialist neuropsihiatru. Ulterior devine director al Spitalului , conducându-l cu dăruire şi devotament vreme de 16 ani.

Dr. Gabriel Ţintărescu, manager al Spitalului în perioada 2006-2007 și 2008-2014. De profesie medic chirurg, activează ca medic specialist chirurg în cadrul Spitalului de Urgență Floreasca din București între anii 1994-2006. Spirit voluntar, cu iniţiativă, preia conducerea Spitalului Voila în 2006, şi timp de 8 ani contribuie în mod esenţial la dezvoltarea Spitalului prin investiţii în infrastructură şi prin profesionalizarea activităţii medicale.
Ing. Rodica Uţă, manager al Spitalului în perioada 2007-2008. Absolventă a Facultăţii de Tehnologie a Construcțiilor de mașini din Brașov, în 1984, angajată în Spitalul Voila din anul 2001 ca inginer, ulterior, în anul 2004 devine Director admnistrativ.

Administratie
Integritate la frontieră: Tentativă dublă de mituire la Stamora-Moravița după o ședere ilegală record
O încercare disperată de a „cumpăra” clemența autorităților s-a transformat într-un dosar penal pentru un cetățean turc, la punctul de trecere a frontierei Stamora-Moravița. Prins cu o ședere ilegală de peste șase luni în spațiul Schengen, bărbatul a încercat în mod repetat să mituiască polițiștii de frontieră, ignorând avertismentele acestora.
Viza expirată și „suplimentul” de 20 de euro din pașaport
Incidentul a avut loc pe sensul de ieșire din țară, unde un cetățean turc care călătorea pe jos s-a prezentat pentru formalitățile de control. Verificările polițiștilor de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stamora-Moravița au scos imediat la iveală nereguli grave: viza de intrare, emisă de autoritățile elene, era expirată încă din data de 4 februarie 2026.
În încercarea de a trece neobservat, bărbatul a strecurat în interiorul documentului de călătorie o bancnotă de 20 de euro. Interpelat de polițist cu privire la prezența banilor, cetățeanul a recunoscut deschis că suma reprezintă o „atenție” pentru ca autoritățile să nu dispună măsurile legale împotriva sa.
Sfidarea legii: Mita a crescut la 50 de euro după avertismentul polițistului
Deși a fost informat explicit că gestul său constituie infracțiunea de dare de mită și că suma a fost refuzată categoric, bărbatul a persistat în demersul său infracțional. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră, cetățeanul turc a recidivat, remițând documentul de călătorie pentru a doua oară, de data aceasta având în interior o bancnotă de 50 de euro.
Confruntați cu această insistență, polițiștii au declanșat imediat procedurile legale, informând Direcția Generală Anticorupție (DGA) – Serviciul Județean Anticorupție Timiș și unitatea de parchet competentă pentru a documenta tentativa de corupție.
197 de zile de ședere ilegală și interdicție de intrare în România
Cercetările ulterioare au demonstrat motivul pentru care cetățeanul străin a recurs la astfel de metode. Verificările în bazele de date au stabilit că acesta avusese o ședere neîntreruptă în Spațiul Schengen în perioada iulie 2025 – mai 2026, depășind perioada legală de ședere cu nu mai puțin de 197 de zile.
Consecințele sunt acum deosebit de severe pentru cetățeanul turc. Pe lângă sancțiunile contravenționale aplicate imediat, acesta se confruntă cu măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă cuprinsă între șase luni și un an. Mai mult, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, bărbatul este cercetat penal pentru dare de mită, gest care l-ar putea costa libertatea. (Sava N.).
Administratie
Țigări ascunse în pungi de tăiței și tentative de mită la Otopeni: Doi cetățeni vietnamezi, în vizorul procurorilor
Polițiștii de frontieră din cadrul Aeroportului Internațional Henri Coandă au dejucat recent două încercări de corupere a agenților statului. Protagoniștii, doi cetățeni vietnamezi, au încercat să „cumpere” clemența autorităților după ce au fost surprinși încălcând regimul vamal, însă integritatea ofițerilor a trimis dosarele direct pe masa procurorilor.
Contrabandă cu aromă de tăiței: Captură neașteptată la fluxul „Nimic de declarat”
Primul incident a ieșit la iveală în urma unui control de rutină efectuat de o echipă mixtă, formată dintr-un polițist de frontieră și un lucrător vamal. Potrivit datelor furnizate de autoritățile de frontieră, un cetățean vietnamez sosit de la Istanbul a încercat să treacă prin zona destinată pasagerilor care nu au bunuri de declarat.
Vigilența agenților a scos la lumină o metodă de camuflaj ingenioasă: 5.000 de țigarete fără timbru fiscal erau ascunse cu grijă în pungi de tăiței, în bagajele de cală. În încercarea disperată de a evita sancțiunile și confiscarea mărfii, pasagerul a plusat riscant, oferind suma de 400 de lei polițistului și vameșului pentru a „închide ochii”. Refuzul a fost unul categoric, fapta fiind imediat raportată ca infracțiune.
Integritatea nu are preț: Tentativă de mită pentru 200 de lei
Un al doilea caz, tras la indigo, a fost înregistrat în data de 28 aprilie 2026. Un alt cetățean vietnamez, de data aceasta sosit cu o cursă din direcția Doha, a încercat să forțeze intrarea în țară fără a respecta procedurile legale. În momentul în care a fost selectat pentru controlul bagajelor, acesta a scos suma de 200 de lei, oferind-o polițistului de frontieră cu scopul de a evita verificările.
Ca și în cazul precedent, suma a fost refuzată imediat, iar gestul pasagerului a transformat o situație administrativă într-una de natură penală. Poliția de Frontieră subliniază că astfel de acțiuni nu sunt tolerate, agenții acționând în conformitate cu protocoalele stricte anticorupție.
Final de drum la Parchet: Contrabandiștii riscă închisoarea
Consecințele acestor gesturi sunt acum de competența magistraților. În ambele situații, polițiștii de frontieră au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, care a deschis cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită.
Pe lângă dosarele penale care îi vizează, cetățenii străini au rămas și fără bunurile de contrabandă, acestea fiind reținute în vederea confiscării. Aceste incidente trag un semnal de alarmă asupra tentativelor de corupție de la porțile aeriene ale Capitalei, dar confirmă totodată eficiența filtrelor de control de pe Aeroportul Otopeni. (Paul D.).
Administratie
Energie verde pentru fermierii români: Ghidul esențial pentru accesarea fondurilor de autoconsum a fost lansat
Modernizarea sectorului agroalimentar prin trecerea la surse de energie regenerabilă face un pas decisiv înainte. Beneficiarii schemei de sprijin pentru independență energetică au acum la dispoziție instrumentul necesar pentru a naviga prin labirintul birocratic al achizițiilor, asigurând o implementare corectă a proiectelor finanțate.
Reguli de fier pentru transparență: Îndrumarul care elimină erorile de achiziție
Potrivit datelor oficiale furnizate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a fost publicat Îndrumarul metodologic destinat fermelor și unităților din industria alimentară care investesc în capacități de producere a energiei verzi. Documentul, elaborat într-un efort comun de AFIR, Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), reprezintă busola procedurală fără de care nicio investiție nu poate fi finalizată cu succes.
Acest set de reguli minimale a fost conceput pentru a garanta că fiecare leu investit în panouri fotovoltaice sau alte soluții regenerabile este cheltuit transparent. Ghidul elimină ambiguitățile și stabilește cadrul legal pentru derularea procedurilor de achiziție de echipamente, lucrări și servicii.
Selecție competitivă sau prețuri de referință: Opțiuni simplificate pentru beneficiari
Unul dintre cele mai importante aspecte ale noului îndrumar este sprijinul practic oferit agricultorilor în alegerea modalității de achiziție. Conform precizărilor AFIR, beneficiarii au la dispoziție două rute clare: achiziția directă, prin utilizarea Bazei de date cu prețuri de referință a agenției, sau procedura competitivă, bazată pe selecția de oferte.
Documentul explică etapizat toți pașii pe care un fermier sau un procesator trebuie să îi parcurgă pentru a-și dota unitatea cu tehnologie de ultimă oră. Această abordare didactică urmărește să reducă riscul de contestare a procedurilor și să accelereze rata de absorbție a fondurilor europene.
Fondul pentru Modernizare: Motorul schimbării în industria alimentară
Miza acestui program este uriașă pentru competitivitatea produselor românești pe piața europeană. Finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, un mecanism complex gestionat de Ministerul Energiei, în timp ce administrarea schemei de ajutor de stat revine Ministerului Agriculturii, prin intermediul AFIR.
Prin implementarea acestor investiții, unitățile de procesare și fermele din România își vor putea reduce semnificativ costurile cu energia, transformând „autoconsumul” dintr-un concept teoretic într-o realitate economică profitabilă. Toți cei interesați pot accesa documentul complet pe platformele oficiale ale instituțiilor implicate, acesta fiind fundamentul pe care se va construi noua infrastructură energetică a agriculturii românești.
-
Exclusivacum 4 zileMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 3 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 2 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum o ziREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum o ziEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 3 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 3 zilePloiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?



