Actualitate
Alina Bârgăoanu: ”La un an de la începutul pandemiei, 66,9% dintre români cred că virusul SARS-CoV-2 a fost creat în laborator” (OPINIE)
Noi date sociologice reconfirmă faptul că ecosistemul informational românesc rămâne perturbat de narațiuni înșelătoare, distorsionate, conspiraționiste, în condițiile unei nevoi de informare cu privire la pandemie aflate la cote maxime. Datele comentate în acest material sunt obținute din sondajul „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”, coordonat de think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group.
Vrem să fim informați sau doar să avem iluzia că suntem informați?
Potrivit sondajului, consumul de știri s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19, ca răspuns la caracterul exceptional al acesteia. În contextul specific al campaniei de vaccinare, această tendință se menține. Aproximativ jumătate dintre respondenți (49,7%) declară că, în ultima vreme, au urmărit zilnic știri legate de campania de vaccinare, în timp ce 18,5% fac acest lucru o dată la câteva zile, iar 24,7% o dată pe săptămână sau mai rar. Cea mai mare disponibilitate pentru consumul zilnic de știri pe acest subiect îl manifestă persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cu educație medie și fără conturi pe rețelele sociale.
În ierarhia surselor de informare domină programele TV (72,4%), urmate la distanță notabilă de rețelele sociale (24,3%) și paginile de Internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale (24,1%). În ceea ce privește informarea de la alte persoane, vocea specialistului (medicul de familie) contează mult mai puțin decât discutiile cu familia sau cunoscuții (12,4% versus 23,6%), tendință care reconfirmă teoriile cu privire la rolul grupului în orientarea opiniei. Preferințele de consum media depind destul de mult de vârsta respondenților. Persoanele tinere și active (din categoria 18-29) manifestă o apetență mai ridicată decât persoanele mai în vârstă de a se informa de pe rețelele sociale (39%), fiind, dintre toate categoriile de vârstă, cel mai puțin înclinate de a urmări programele TV.
Consumul intens de știri despre campania de vaccinare asigură cel puțin cunoștințele elementare despre modul cum se desfășoară aceasta. Cetățenii sunt, în marea lor majoritate, corect informați privind faptul că vaccinarea este neobligatorie (90,6%) și gratuită (88,4%), iar trei sferturi dintre respondenți (73%) știu că vaccinul nu se administrează persoanelor sub 16 ani.
Mai mult interes față de știri nu înseamnă neapărat o informare mai corectă
Cu toate acestea, permeabilitatea la narațiuni înșelătoare sau conspiraționiste despre COVID-19 este neașteptat (?) de ridicată. Exemplul elocvent pe care îl oferă sondajul se referă la controversele privind originea virusului. În debutul pandemiei, au înflorit teoriile cu privire la originea artificială a SARS-CoV-2 într-un laborator din Wuhan, China, dar ele au fost rapid contrazise de comunitatea științifică internațională, care a concluzionat, încă din primăvara anului 2020, că virusul are o origine 100% naturală. Rezultate de cercetare în acest sens au fost publicate în martie 2020 în cele mai prestigioase reviste științifice de profil din lume, cum ar fi The Lancet sau Nature Medicine, și reafirmate în februarie 2021 de către echipa de specialiști OMS care s-a deplasat în Wuhan pentru a investiga momentul de început al pandemiei.
Potrivit sondajului, 66,9% dintre respondenți cred că noul coronavirus a fost creat în laborator și doar 23,9% sunt convinși că acesta are o origine naturală. Este un rezultat care arată că, oricât de solide și de robuste ar fi, informațiile științifice circulă mult mai greu decât zvonurile și interpretările cu tentă conspiraționistă. El poate fi explicat prin intermediul a ceea ce literatura de specialitate numește „efectul de ancorare”, acea eroare cognitivă care se referă la tendința noastră de a lua drept punct de referință („ancoră”) prima informație primită pe marginea unui subiect. În cazul nostru, teoriile despre originea artificială a virusului, apărute în debutul pandemiei, s-au sedimentat și permanentizat în mentalul colectiv în ciuda dovezilor care ulterior le-au contrazis.
Acest rezultat nu ar trebui tratat superficial, cu superioritate sau pe un ton facil-bășcălios. Corelațiile demografice sugerează că teoriile despre originea artificială a virsului au priză la peste jumătate dintre respondenți, indiferent de nivel de educație, mediu de rezidență, sex, vârstă și venituri. Interpretările cu privire la implantarea de cipuri prin vaccinare sau la legătura dintre pandemie și rețeaua 5G au mai puțină credibilitate (35,7%, respectiv 14,4%); cu precizarea că și procentajul de 35,7% nu ar fi unul de ignorat.
Reflecții mai largi privind ascensiunea discursului anti-vaccinare
Pentru specialiștii în comunicare, dar și pentru decidenți sau jurnaliști, acest sondaj lansează câteva teme de gândire, legate de încrederea în sursele instituționale de informare (inclusiv în mass media mainstream), de încrederea în specialiști, în opinia de tip expert. Întrebările, respectiv răspunsurile, trebuie analizate în contextul pandemiei, la zi, în contextul campaniei de vaccinare; dar reflecția mai profundă se leagă de fenomene precum aplatizarea câmpului cunoașterii; generalizarea senzației că toți suntem experți, că opinia de tip expert poate fi pusă pe picior de egalitate cu orice altă opinie.
Așa cum am arătat și în alte contexte, seducția discursului anti-vaccinare și cochetarea cu narațiunile conspiraționiste cu privire la pandemie și la vaccinare nu pot fi desprinse de instalarea, pre-pandemie, a retoricii anti-establishment/ anti-sistem/ anti-instituții/ anti surse de autoritate; de revenirea gândirii magice, a discursului pseudo-religios; a ethosului-ul anti-știință, anti-tehnologie; de instrumentalizarea, de fiecare dată cu mare succes, a ideilor de „libertate”, „libertate de alegere”, „gândire liberă”, „rezistență în fața autorității”, succes datorat și unei insuficiente distanțări critice de experiența dictaturii comuniste.
Oare ne vom putea imuniza cândva și împotriva acestor afecțiuni ale ecosistemului informațional?
Actualitate
Sardinia: Acolo unde piloții de vânătoare învață să gândească, nu doar să zboare
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală
Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 24 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 4 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 14 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum 2 zilePenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



