Noi date sociologice reconfirmă faptul că ecosistemul informational românesc rămâne perturbat de narațiuni înșelătoare, distorsionate, conspiraționiste, în condițiile unei nevoi de informare cu privire la pandemie aflate la cote maxime. Datele comentate în acest material sunt obținute din sondajul „Percepția publică asupra vaccinării. Încrederea românilor în vaccinarea anti COVID19”, coordonat de think-tank-ul STRATEGIC Thinking Group.

Vrem să fim informați sau doar să avem iluzia că suntem informați?

Potrivit sondajului, consumul de știri s-a intensificat în timpul pandemiei de COVID-19, ca răspuns la caracterul exceptional al acesteia. În contextul specific al campaniei de vaccinare, această tendință se menține. Aproximativ jumătate dintre respondenți (49,7%) declară că, în ultima vreme, au urmărit zilnic știri legate de campania de vaccinare, în timp ce 18,5% fac acest lucru o dată la câteva zile, iar 24,7% o dată pe săptămână sau mai rar. Cea mai mare disponibilitate pentru consumul zilnic de știri pe acest subiect îl manifestă persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, cu educație medie și fără conturi pe rețelele sociale.

În ierarhia surselor de informare domină programele TV (72,4%), urmate la distanță notabilă de rețelele sociale (24,3%) și paginile de Internet oficiale ale unor instituții naționale sau internaționale (24,1%). În ceea ce privește informarea de la alte persoane, vocea specialistului (medicul de familie) contează mult mai puțin decât discutiile cu familia sau cunoscuții (12,4% versus 23,6%), tendință care reconfirmă teoriile cu privire la rolul grupului în orientarea opiniei. Preferințele de consum media depind destul de mult de vârsta respondenților. Persoanele tinere și active (din categoria 18-29) manifestă o apetență mai ridicată decât persoanele mai în vârstă de a se informa de pe rețelele sociale (39%), fiind, dintre toate categoriile de vârstă, cel mai puțin înclinate de a urmări programele TV.

Consumul intens de știri despre campania de vaccinare asigură cel puțin cunoștințele elementare despre modul cum se desfășoară aceasta. Cetățenii sunt, în marea lor majoritate, corect informați privind faptul că vaccinarea este neobligatorie (90,6%) și gratuită (88,4%), iar trei sferturi dintre respondenți (73%) știu că vaccinul nu se administrează persoanelor sub 16 ani.

Mai mult interes față de știri nu înseamnă neapărat o informare mai corectă

Cu toate acestea, permeabilitatea la narațiuni înșelătoare sau conspiraționiste despre COVID-19 este neașteptat (?) de ridicată. Exemplul elocvent pe care îl oferă sondajul se referă la controversele privind originea virusului. În debutul pandemiei, au înflorit teoriile cu privire la originea artificială a SARS-CoV-2 într-un laborator din Wuhan, China, dar ele  au fost rapid contrazise de comunitatea științifică internațională, care a concluzionat, încă din primăvara anului 2020, că virusul are o origine 100% naturală. Rezultate de cercetare în acest sens au fost publicate în martie 2020 în cele mai prestigioase reviste științifice de profil din lume, cum ar fi The Lancet sau Nature Medicine, și reafirmate în februarie 2021 de către echipa de specialiști OMS care s-a deplasat în Wuhan pentru a investiga momentul de început al pandemiei.

Potrivit sondajului, 66,9% dintre respondenți cred că noul coronavirus a fost creat în laborator și doar 23,9% sunt convinși că acesta are o origine naturală. Este un rezultat care arată că, oricât de solide și de robuste ar fi, informațiile științifice circulă mult mai greu decât zvonurile și interpretările cu tentă conspiraționistă. El poate fi explicat prin intermediul a ceea ce literatura de specialitate numește „efectul de ancorare”, acea eroare cognitivă care se referă la tendința noastră de a lua drept punct de referință („ancoră”) prima informație primită pe marginea unui subiect. În cazul nostru, teoriile despre originea artificială a virusului, apărute în debutul pandemiei, s-au sedimentat și permanentizat în mentalul colectiv în ciuda dovezilor care ulterior le-au contrazis.

Acest rezultat nu ar trebui tratat superficial, cu superioritate sau pe un ton facil-bășcălios. Corelațiile demografice sugerează că teoriile despre originea artificială a virsului au priză la peste jumătate dintre respondenți, indiferent de nivel de educație, mediu de rezidență, sex, vârstă și venituri. Interpretările cu privire la implantarea de cipuri prin vaccinare sau la legătura dintre pandemie și rețeaua 5G au mai puțină credibilitate (35,7%, respectiv 14,4%); cu precizarea că și procentajul de 35,7% nu ar fi unul de ignorat.

Reflecții mai largi privind ascensiunea discursului anti-vaccinare

Pentru specialiștii în comunicare, dar și pentru decidenți sau jurnaliști, acest sondaj lansează câteva teme de gândire, legate de încrederea în sursele instituționale de informare (inclusiv în mass media mainstream), de încrederea în specialiști, în opinia de tip expert. Întrebările, respectiv răspunsurile, trebuie analizate în contextul pandemiei, la zi, în contextul campaniei de vaccinare; dar reflecția mai profundă se leagă de fenomene precum aplatizarea câmpului cunoașterii; generalizarea senzației că toți suntem experți, că opinia de tip expert poate fi pusă pe picior de egalitate cu orice altă opinie.

Așa cum am arătat și în alte contexte, seducția discursului anti-vaccinare și cochetarea cu narațiunile conspiraționiste cu privire la pandemie și la vaccinare nu pot fi desprinse de instalarea, pre-pandemie, a retoricii anti-establishment/ anti-sistem/ anti-instituții/ anti surse de autoritate; de revenirea gândirii magice, a discursului pseudo-religios; a ethosului-ul anti-știință, anti-tehnologie; de instrumentalizarea, de fiecare dată cu mare succes, a ideilor de „libertate”, „libertate de alegere”, „gândire liberă”, „rezistență în fața autorității”, succes datorat și unei insuficiente distanțări critice de experiența dictaturii comuniste.

Oare ne vom putea imuniza cândva și împotriva acestor afecțiuni ale ecosistemului informațional?