Publicul din străinătate, dar şi din România, este invitat să îl redescopere pe Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de reţeaua ICR în anul în care se împlinesc 145 de ani de la naşterea marelui sculptor. „Nu căutaţi formule ascunse sau mistere, ceea ce vă dau eu este bucurie pură. Priviţi sculpturile mele până ce le veţi vedea”, îi sfătuia Brâncuşi pe cei ce se arătau interesaţi de creaţiile sale. Pornind de la cuvintele artistului, publicul poate surprinde esenţa operei brâncuşiene, în perioada 15-19 februarie 2021, prin documentare de arhivă, spectacol de teatru nonverbal, interviu sau tururi realizate în diferite spaţii muzeale.

„Săptămâna Brâncuşi” a început luni, 15 februarie 2021, pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român (Facebook, Twitter, Instagram), cu o retrospectivă a expoziţiei „Brâncuşi. Sublimarea formei”, deschisă în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020 la Palatul Artelor BOZAR din Bruxelles, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Cu un număr record de peste 116.000 de vizitatori, expoziţia curatoriată de Doina Lemny a fost cea mai amplă expoziţie monografică dedicată lui Brâncuşi în Belgia.

„Faptul că am desemnat un curator român al acestei expoziţii aduce avantajul că Brâncuşi este prezentat ca un sculptor român care a avut un parcurs care l-a dus la universalitate”, a declarat Mirel Taloş, preşedintele interimar al ICR, în materialul video prezentat pe pagina de Facebook a ICR.

Un documentar de referinţă din arhiva TVR, „Brâncuşi sau şcoala de a privi”, realizat în anul 1972 de Televiziunea Română în coproducţie cu Televiziunea Franceză, în regia lui Jean Pradinas, după un scenariu al cunoscutului scriitor Marin Sorescu, pe muzică de Gheorghe Zamfir, va fi prezentat în reţeaua reprezentanţelor ICR, cu traducere în limba engleză, în această săptămână.

Opera brâncuşiană este prezentată în relaţie cu sursele folclorice ce l-au influenţat pe artistul care „voia să sculpteze cu lumină”. Plecat din satul Hobiţa, stabilit la Paris, Brâncuşi „se reîntoarce” – spiritual – în satul natal, cu fiecare nouă lucrare abstractă inspirată din arta populară românească. Prezentarea satului tradiţional din Gorj, a obiceiurilor locale încă păstrate în anii ’70, când a fost filmat documentarul – precum tăiatul şi sculptatul bradului în cadrul ritualului de înmormântare – a formelor arhitecturale specifice zonei sau a desenelor din covoarele olteneşti oferă o cheie de interpretare a unei părţi importante din opera celui care a vrut să ajungă la esenţa lucrurilor: „Simplitatea nu este în artă un scop în sine, dar ajungem la ea pe măsură ce ne apropiem de sensul real al lucrurilor. Nu forma exterioară este cea adevărată, ci esenţa lucrurilor. Nimeni nu poate să exprime ceva adevărat imitând suprafaţa exterioară a lucrurilor. Când vedeţi un peşte nu vă gândiţi la solzi, ci la viteza mişcărilor sale, la corpul său strălucitor văzut în apă. Ei bine, aceasta am vrut să exprim, am vrut să prind scânteia spiritului său”.

De asemenea, mai multe reprezentanţe ale Institutului Cultural Român au pregătit proiecte dedicate sculptorului Constantin Brâncuşi, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la naşterea sa.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA BRUXELLES: Interviu cu Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Centre Pompidou

O serie de mărturii extraordinare şi aspecte mai puţin cunoscute publicului larg despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi vor fi prezentate de istoricul de artă Doina Lemny într-un interviu documentar intitulat „Brâncuşi. Contemporanul nostru / Brâncuşi. Notre contemporain”, prezentat, în premieră, pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles, la 19 februarie 2021. Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea.

„De mai bine de douăzeci de ani, m-am angajat într-o cercetare aprofundată şi, în acelaşi timp, pasionantă a creaţiei acestui mare artist român. Din dorinţa de a fi cât mai aproape de intenţiile şi concepţia lui Brâncuşi, am împletit întotdeauna cercetarea arhivei păstrată la Centrul Pompidou cu observarea şi interpretarea operei. () Încununarea acestui video-documentar, realizat la invitaţia echipei ICR Bruxelles, este o lucrare de referinţă, prezentată în premieră: Catalogul Brâncuşi. La sublimation de la forme – apărut în trei ediţii, în limbile franceză, engleză şi neerlandeză -, lucrare ce a însoţit expoziţia din cadrul Festivalului EUROPALIA România 2019-2020. Catalogul şi expoziţia găzduită de Palatul Artelor Frumoase BOZAR din Bruxelles, rezultat al efortului colectiv, bilateral, în care echipa Institutului Cultural Român a avut un rol esenţial, vor rămâne în memoria miilor de vizitatori şi în istoria artei ca a treia mare expoziţie Brâncuşi organizată după dispariţia artistului.”, a precizat Doina Lemny.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA CHIŞINĂU: Expoziţia documentară „Constantin Brâncuşi – Pasărea Măiastră”

O expoziţie documentară intitulată „Constantin Brâncuşi – Pasărea Măiastră”, amplasată la Galeria la Rond, din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, va aduce în faţa publicului o serie de documente şi fotografii legate de parcursul biografic al lui Brâncuşi, imagini ale operelor sale, exegeze, articole, scrisori şi mărturii referitoare la crezul artistic al marelui sculptor roman. Vernisajul va avea loc vineri, 19 februarie 2021, ora 11.00, expoziţia organizată de ICR Chişinău putând fi vizitată până la 5 martie 2021. Cele 24 de bannere, realizate cu prilejul Anului Brâncuşi, în 2016, vor putea fi văzute şi online, pe pagina de Facebook a ICR Chişinău.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA LISABONA: Artişti şi critici de artă portughezi despre Brâncuşi

Patru personalităţi portugheze din domeniul artelor vizuale, inspirate de opera brâncuşiană, vor aduce un omagiu marelui sculptor român într-o serie de materiale video prezentate pe pagina de Facebook şi pe canalul Youtube ale ICR Lisabona la 19 februarie. Proiectul „Portughezi despre Brâncuşi” este organizat în colaborare cu Ambasada României în Republica Portugheză. Pe platformele de socializare ale celor două instituţii va fi difuzat un articol inedit, din arhiva Diario de Noticias (din 1984), semnat de criticul de artă şi jurnalistul cultural Margarida Botelho, precum şi un amplu eseu de specialitate al criticului de artă Alvaro Lobato de Faria, director şi fondator al Galeriei de artă MAC – Mişcarea de Artă Contemporană. Din rândul artiştilor portughezi contemporani de renume, vor fi prezentate mărturii ale lui Vhils, care a creat portretul lui Brâncuşi pe un zid al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, în 2016, şi ale Joanei Vasconcelos, care a dezvăluit că opera brâncuşiană reprezintă pentru ea o constantă sursă de inspiraţie. Cei patru invitaţi portughezi vor sublinia impactul pe care opera brâncuşiană l-a avut în mediul artistic lusitan. Seria de postări se va încheia cu 12 fotografii alb-negru realizate de Constantin Brâncuşi în atelierul său, care se regăsesc în prezent în colecţia muzeului portughez Colecao Berardo.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA LONDRA: Brâncuşi la Muzeul de Artă Craiova şi Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi

Ziua Brâncuşi va fi marcată la ICR Londra prin două evenimente omagiale interconectate: difuzarea unui tur filmat din studioul Brâncuşi, din cadrul Muzeului de Artă Craiova, intitulat „Brâncuşi la muzeu”, şi prezentarea filmului „Muzeul cântat” despre Muzeul de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi, un spaţiu muzeal inedit curatoriat în spirit brâncuşian. Ambele evenimente online, prezentate cu subtitrare în limba engleză, sunt programate pe pagina de Facebook a ICR Londra vineri, 19 februarie. Filmul „Brâncuşi la muzeu” prezintă primele opere ale lui Brâncuşi, inclusiv lucrările de admitere şi de finalizare a cursurilor Universităţii de Artă, prima variantă a sculpturii „Sărutul”, o variantă în bronz a lucrării „Cap de copil” şi o variantă a lucrării „Domnişoara Pogany”. Filmul „Muzeul cântat”, regia Sorin Ceaus, despre Muzeul de Artă Comparată de la Sângeorz-Băi, conţine informaţii fascinante despre un spaţiu organizat în jurul viziunii sculptorului Maxim Dumitraş, un continuator al lui Constantin Brâncuşi.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA MADRID: Documentarul „Brâncuşi”, realizat de Cornel Mihalache

Documentarul „Brâncuşi” (1996), realizat de Cornel Mihalache, este propunerea Institutului Cultural Român de la Madrid cu ocazia sărbătorii a 145 de ani de la naşterea sculptorului. Filmul va fi difuzat pe pagina de Facebook a reprezentanţei şi pe pagina CineRumano, în data de 19 februarie, de la ora 19.00 (ora Spaniei). Prezentat cu subtitrare în limba spaniolă, documentarul de artă urmăreşte firul cronologic al celor mai importante momente din viaţa artistului, folosindu-se de amintirile existenţei sale: fotografii, notiţe, locuri. „Filmul se bazează pe un text real documentar, lucruri nu ‘spuse’ de Brâncuşi, deci neatestate ştiinţific, ci scrise, notiţe rămase la prieteni sau în custodia legatarilor testamentari. Toate fotografiile folosite în film îi aparţin marelui sculptor. Iar locurile de filmare sunt cele atinse de trecerea lui Brâncuşi, sau a operelor sale: satul natal Hobiţa, biserica Cişmeaua Mavrogheni din Bucureşti, în corul căreia a cântat, biserica română din Paris, unde a fost paracliser în primii ani, restaurantul Chartier, unde a spălat pahare să se poată întreţine, Place Dauphine 19, unde a locuit la mansardă, Montparnasse 54, locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin 11.”, a declarat Cornel Mihalache.

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA PARIS: Spectacolul Sărutul, un eseu visual fără cuvinte despre opera brâncuşiană

Spectacolul Sărutul, în regia lui Horaţiu Mihaiu, producţie a Teatrului „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, va fi difuzat pe pagina de Facebook a ICR Paris joi, 19 februarie 2021, de la ora 19.00 (ora Franţei), cu prilejul aniversării a 145 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi. Un eseu vizual fără cuvinte, cum a fost descris de echipa teatrului, primit cu ovaţii în România, în 2018, spectacolul va fi văzut acum în premieră internaţională. Creaţie fără cuvinte, bazată pe elementele vizuale şi muzicale, spectacolul are vocaţia de a depăşi orice frontieră lingvistică, reuşind astfel „să vorbească” fără cuvinte oricărui iubitor de teatru, de sculptură, de Brâncuşi. „Sărutul în sine este un gest-simbol ce acoperă mare parte dintre trăirile fiinţei umane pe pământ, căruia Brâncuşi i-a acordat un enorm de mare interes. () Spectacolul va porni de la acest element simbol, pentru a parcurge – ca o prezentare generală – întreaga sa viaţă, cu punctele importante de referinţă din opera sa: „Muzele adormite”, „Geneza”, „Scaunele”, „Sculptura pentru orbi”, şi altele. În acest sens, spectacolul se va derula sub forma unei poveşti narate prin gest, mişcare, imagini video, elemente scenografice care vor umple un spaţiu impregnat de semnele tipic brâncuşiene. Peste toate aceste elemente, simbolistica sărutului va domina expozeul scenic”, a declarat regizorul Horaţiu Mihaiu.

*** Începând cu anul 2016, la 19 februarie se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Legea a fost promulgată de Preşedintele României la 27 noiembrie 2015.