Actualitate
Cercetătorul Jurma, dezvăluiri esențiale despre tulpina sud-africană: „Am putea ajunge să ne vaccinăm anual împotriva COVID” (INTERVIU EXCLUSIV)
Octavian Jurma, medicul și cercetătorul din Timișoara care a făcut predicții dovedite corecte ale evoluției epidemiei, a explică într-un interviu pentru GÂNDUL.RO importanța prioritizării vaccinării cadrelor didactic, în contextul redeschiderii școlilor. Totodată, medicul epidemiolog atrage atenția asupra tulpinii africane, subliniind că „pandemia produce mai repede tulpini decât putem noi să le împiedicăm să se răspândească”, astfel, am putea ajunge să ne vaccinăm anual împotriva COVID-19.
Școala, un risc epidemiologic
Reporter: Au început școlile, dar foarte multe cadre didactice nu au reușit să se vaccineze, deoarece nu erau locuri. Ce este de făcut?
Octavian Jurma: Introducerea profesorilor în campania de vaccinare ar fi avut și un impact epidemiologic. Autoritățile au luat în calcul criteriul de risc personal, criteriul de risc economic, dar nu și criteriul de risc epidemiologic, în sensul că, dacă respectiva persoană se infectează, ce șanse are să răspândească boala. Am deschis școlile deja și avem un risc epidemiologic clar. În Maramureș a fost confirmat un elev de clasă primară și un învățător de la școli diferite și știm foarte bine că este nevoie de un singur caz ca să se înmulțească”, explică cercetătorul.
Școala la noi este un risc epidemiologic în sine, prin natura școlii, prin spațiile din clasă, prin amestecul de populație. Vaccinarea profesorilor ar avea sens și din punct de vedere al riscului epidemiologic, real, profesorii sunt un risc mult mai mare decât elevii. Criterul de esențialitate + cel de risc epidemiologic justifică prioritizarea vaccinării profesorilor, mai ales începând de jos în sus. Spre exemplu, învățătorii ar trebui vaccinați cu prioritate. Clasele primare rămân deschise și în scenariul roșu, deoarece s-a scos acel prag de șase la mie. Astfel că, aceste clase pot fi deschide până la 10 la mie, iar învătătorii sunt expuși la niște condiții la care doar medici mai sunt expuși”, mai spune Octavian Jurma.
700 de teste la 100.000 de locuitori, săptâmânal
Reporter: Se schimbă modul de calcul al ratei de infectare, iar focarele de COVID-19 vor fi incluse în calcularea incidenței. Ce schimbări aduce acest lucru?
Octavian Jurma: Este un lucru pentru care eu am militat luni de zile. Scăderea acestor cazuri sub pretextul că sunt un focar a devenit pentru unele județe o modalitate de a reduce artificial și să scadă chiar și jumătate din cazurile confirmate în județul respectiv. Rămâne de corectat numărul de teste, pentru că dacă toată lumea ar testa ca în Timiș, de exemplu, România ar face în medie peste 40.000 teste în fiecare zi raportat la o sută de mii de locuitori cum se face în Timiș. Rata de testarea a devenit de mai mult timp un indicator european pe care noi nu-l monitorizăm oficial. Media națională este de 700 de teste la 100.000 de locuitori pe săptămână, în Timiș avem peste 1400, 1700, mult mai mult decât media națională.Dacă s-ar ajunge la nivelul din Timiș am depăși 40.000 teste pe zi.
Reporter: Din punct de vedere epidemiologic, putem ajunge să închidem din nou școlile?
Octavian Jurma: E foarte clară nevoia deschiderii școlilor, este clar ce avem de făcut, dar pandemia este cea care face regulile. Nu cred că suntem în situația în România să se închidă școlile ca în alte țări pentru că, din punct de veedere politic ar fi un dezastru, iar pandemia la noi este foarte puternic politizată. Sunt măsuri luate mai degrabă din criterii politice decât epidemiologice. Chiar și revenenirea la indicatorul calculat standard este un lucru bun deoarece va muta localități din scenariul verde în cel galben, și astfel va scădea puțin riscul epidemiologic.
Reporter: Africa de Sud a oprit vaccinările cu serul de la AstraZeneca. Ne putem aștepta ca această tulpină să fie deja pe teritoriul țării noastră și dacă da, cum împiedicăm transmiterea ei?
Octavian Jurma: Avem un focar enorm de focar de tulpina africană în Austria, știm foarte bine că au fost niște români care au fost acolo și nu respectau regulile, iar probabilitatea ca aceștia să o aducă este mare. Nu aș fi surprins ca într-o lună, două să secvențiem și tulpina africană, care este mult mai periculoasă, reinfectează cu mult mai multă ușurință oamenii care au fost infectați deja. Ultimul lucru pe care ni-l dorim este să ne trezim cu un al patrulea val format din tulpina africană. Singurul lucru prin care putem împiedica acest lucru este să avem o imagine foarte corectă a felului în care virusul circulă în România, și mai ales să testăm și să secvențiem tot ce intră în țară. Pandemia trebuie tratată ca un război, trebuie să alocăm resurse pe toate planurile, iar întreaga societate trebuie să se mobilizeze.
„Masca trebuie purtată mult timp de acum încolo”
Reporter: Ce facem cu purtarea măștii după vaccinare? Auzim, din ce în ce mai des, întrebări „de ce trebuie să purtăm masca dacă ne vaccinăm”. Ce le spunem acestor oameni?
Octavian Jurma: Pandemia produce mai repede tulpini decât putem noi să le împiedicăm să se răspândească. Pe lângă vaccinare, trebuie să folosim și uneltele clasice: testare și izolare și trebuie să purtăm masca mult timp de acum înainte pentru că nu știm ce circulă. Vaccinul ne protejează de tulpina curentă, de cea britanică care va deveni cel mai probabil dominantă în România în cursul lunii martie, dar nu și de cea africană. În cazul tulpinii africane, este alarmant numărul foarte mare de reinfectări, faptul că se reinfectează oameni care au trecut prin boală și au scăpat și s-ar putea să nu mai scape. Asta ce înseamnă. Când tragi linie și le aduni pe toate înseamnă că va trebui să ne vaccinăm anual. Știm deja că pentru tulpina africană este nevoie de un nou vaccin. Era mult mai simplu să oprim pandemia cum s-a întâmplat în Noua Zeelandă, în Australia, când erau zeci sau sute de cazuri. Țările din Occident iau măsuri, inclusiv în Marea Britanie se testează enorm, s-a închis tot. Aceste țări nu mai vor să treacă prin acel coșmar încă o dată cum se întâmplă în Africa de Sud sau Brazilia. Prin urmare, vor să închidă, să sterilizeze, să vaccineze și sunt convins că apoi vor acționa la fel de agresiv și timpuriu cum se acționează și în Australia și Noua Zeelandă”, a mai spus Octavian Jurma.
Actualitate
Cursa pentru supremația orbitală: De ce „inima” noilor sateliți este scrisă în cod, nu turnată în oțel
Spațiul cosmic a încetat de mult să mai fie un sanctuar al cercetării pașnice, devenind un domeniu de conflict deschis. În acest nou peisaj geopolitic, abordarea tradițională axată pe hardware-ul rigid al sateliților a devenit depășită. Statele Unite și aliații săi forțează acum trecerea către arhitecturi definite prin software, unde agilitatea, reziliența și capacitatea de actualizare în timp real sunt noile arme ale dominației orbitale.
Sfârșitul erei „hardware-ului static”: Spațiul ca domeniu cinetic
Timpul în care un satelit era lansat cu o singură misiune, neschimbată pe parcursul a zece ani, a apus. Astăzi, necesitatea de a domina „înălțimea supremă” impune o viteză de reacție care nu poate fi susținută de limitările fizice ale metalului. Strategii militari avertizează: pentru a evita surpriza operațională și pentru a contracara mișcările adversarilor, platformele orbitale trebuie să devină evolutive.
Prin utilizarea unei arhitecturi cu sisteme deschise, sateliții moderni integrează inteligența artificială (IA) și învățarea automată direct în orbită. Astfel, senzorii și capacitățile de luptă sunt îmbunătățite constant prin linii de cod securizate, transformând fiecare activ spațial dintr-un instrument fix într-un nod dinamic de putere.
De la controlul propulsoarelor la super-computerele de pe orbită
Din punct de vedere istoric, vehiculele spațiale erau prizonierele unei capacități de calcul extrem de limitate. Designul era rigid, iar resursele de energie și greutate (SWaP) permiteau doar sarcini de bază, precum controlul orientării. Schimbarea de paradigmă a venit odată cu evoluția calculului de înaltă performanță și a straturilor de abstractizare a software-ului.
Marea inovație a prezentului constă în capacitatea de a face „mai mult cu mai puțin”. Implementarea unui mediu software sofisticat elimină necesitatea de a lansa un vehicul nou de fiecare dată când cerințele misiunii se schimbă. În contextul trecerii spațiului de la un simplu strat de comunicații la un domeniu de confruntare cinetică și non-cinetică, controlul înălțimii depinde de manevre defensive și pivotări tactice executate în timp real, direct din software.
Realitatea operațională: Centre de date la mii de kilometri altitudine
Ceea ce părea a fi teorie în urmă cu câțiva ani a devenit deja realitate operațională. Primele micro-centre de date orbitale și regiuni de cloud hibrid au fost deja desfășurate pe Stația Spațială Internațională. Aceste etape demonstrează că utilizarea tehnologiilor comerciale de serie (COTS) în spațiu nu este doar posibilă, ci matură.
Secretul succesului rezidă în procesarea datelor la „margine” (edge computing). Volumul masiv de informații generat în orbită necesită o procesare cu latență scăzută chiar la sursă. Prin analiza datelor direct pe satelit, se reduce dependența critică de transportul datelor către sol și se închide „bucla OODA” (Observă-Orientează-Decide-Acționează) în spațiu, oferind autonomia necesară pentru a supraviețui într-un mediu ostil.
O „plasă” de reziliență împotriva amenințărilor hipersonice
Pe măsură ce amenințările hipersonice și tentativele de bruiaj se multiplică, arhitectura spațială trebuie să devină o rețea globală, nu o serie de ținte izolate. Strategia actuală vizează o structură de tip „mesh” multi-constelație și multi-orbitală. Lecțiile din conflictele terestre recente sunt clare: centrele de date centralizate sunt primele ținte. În spațiu, soluția este distribuirea capacităților pe mai multe straturi, astfel încât, dacă un nod este compromis, misiunea să continue neîntrerupt.
Această viziune depășește granițele naționale, necesitând o integrare totală între sistemele aliate. Printr-un standard software global și unificat, datele și capacitățile pot fi partajate instantaneu între partenerii internaționali. În vacuumul spațiului, „timpul real” este un standard greu de atins, dar este singura cale prin care o forță combinată poate asigura succesul misiunii în fața provocărilor de mâine.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
-
Exclusivacum 4 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
-
Exclusivacum 4 zilePoliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție



