Actualitate
Prieteni germani ai culturii românești vorbesc la ICR Berlin despre valorile țării noastre
Acad. Klaus Bochmann, unul dintre cei mai activi promotori ai limbii române în Germania, profesor în cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii Leipzig, președinte al „Institutului Moldova“, este primul invitat care va susține o prelegere în cadrul seriei „Cuvântul românesc în spaţiul german”. Proiectul va fi lansat de Institutul Cultural Român Berlin joi, 11 februarie 2021, de la ora 19.00 (ora Germaniei), pe rețelele de socializare și pe platforma Zoom.
Programul „Cuvântul românesc în spaţiul german” îşi propune să ofere o platformă acelor personalităţi discrete, cadre didactice, autori, oameni de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii, culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german. Academicieni, titulari sau foşti titulari ai catedrelor de Românistică ale diferitelor universităţi germane, cadre universitare, cercetători, colaboratori ai unor edituri sau, pur şi simplu, foşti studenţi în România, unii dintre ei aflaţi la vârste venerabile, aceşti purtători de cultură au vorbit întreaga lor viaţă despre marile figuri ale culturii române şi aproape niciodată despre ei înşişi. Experienţa lor personală de viaţă, în materie de aducere a limbii şi spiritualităţii româneşti aproape de publicul german doritor să le descopere, va face obiectul prezentului ciclu de autoportrete culturale, în care invitaţii vor dispune de o platformă, la ICR Berlin, unde vor putea să împărtăşească publicului larg ataşamentul lor faţă de cultura română.
Prof. univ. dr. Klaus Bochmann (n. 1939), profesor emerit pentru limbi romanice din cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii Leipzig, este, de asemenea, doctor honoris causa al Universităţii din Alba Iulia şi al Universităţii de Stat din Chişinău. A studiat limbile romanice la Universitatea din Leipzig, în perioada 1957-1962, urmând un stagiu la Universitatea Bucureşti, în perioada 1960-1961, în cadrul căruia a studiat cu Iorgu Iordan, Alexandru Rossetti şi Boris Cazacu. A obţinut titlul de doctor în anul 1967 cu teza „Contribuţii la filozofia lui Nicolae Bălcescu” (magna cum laude). A fost profesor de limba română la Universitatea din Leipzig din anul 1978, până la pensionarea sa, în anul 2004, fiind unul din cei mai activi promotori ai limbii române în Germania. Este, de asemenea, președinte al „Institutului Moldova“ din Leipzig. Membru al Academiei Saxone de Științe din Leipzig, președinte, în perioada 2006-2020, al Comisiei de Lingvistică din cadrul respectivei Academii.
O selecție din lucrările acad. Klaus Bochmann: Limba română: istorie, variante, conflicte. O privire din afară, Ed. Cartdidact, Chişinău 2004.(=ältere Aufsätze); Klaus Bochmann, Heinrich Stiehler, Introducere în istoria limbii și literaturii române, Cartier, Chișinău 2018. (= Übersetzung unseres Buches Einführung in die rumänische Sprach- und Literaturgeschichte. Romanistischer Verlag, Bonn 2010. Secținea ”Istoria Limbii”); Lexicul social-politic românesc între 1821 și 1848, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“, Iași 2017. Akademie-Verlag, Berlin 1979; Cum sunt trăite și percepute limbile. Despre istoria limbilor ca istorie socială. Volum coordonat de Sabine Krause, Alina Tofan și Marina Dumbrava. Cartier, Chișinău 2020; Grammatik der rumänischen Sprache der Gegenwart (Gramatica limbii române contemporane. Cu Arthur Beyrer und Siegfried Bronsert). Verlag Enzyklopädie, Leipzig 1986. Peste 100 de studii pe teme românești, în publicații și volume germane, române și franceze. Alte titluri în limba germană: https://www.univerlag-leipzig.de/catalog/bookstore/author/392-Klaus_Bochmann
Discuția din seria „Cuvântul românesc în spaţiul german”, despre Școala românească din Leipzig, va avea loc în limba germană; moderator: Claudiu Florian, directorul ICR Berlin.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă un contract de 2 miliarde de dolari pentru sateliții MUOS
Într-o mișcare surprinzătoare care modifică peisajul furnizorilor de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru a extinde constelația de comunicații critice, preluând ștafeta de la constructorul original al sistemului.
O victorie strategică în fața rivalilor de la Lockheed Martin
Space Systems Command (SSC) a anunțat oficial atribuirea unui contract de 2 miliarde de dolari către Boeing pentru dezvoltarea și livrarea a doi noi sateliți din cadrul sistemului Mobile User Objective System (MUOS). Decizia marchează o schimbare semnificativă de direcție, Boeing reușind să se impună în fața celor de la Lockheed Martin, compania care a proiectat și construit primele cinci unități ale acestei flote orbitale.
Noul acord acoperă întregul proces, de la dezvoltare și integrare până la testarea pe orbită. Această extindere a duratei de viață a serviciului MUOS este rezultatul unei competiții strânse, începută în 2024, când ambii giganți ai industriei au primit contracte inițiale de design în valoare de 66 de milioane de dolari.
Securizarea comunicațiilor navale până în anul 2035
Noile unități spațiale sunt programate pentru lansare începând cu anii 2031 și 2032, urmând să ridice numărul total de sateliți din constelația MUOS la șapte. Această infrastructură este vitală pentru armata americană și aliații săi, oferind comunicații securizate în banda ultra-înaltă (UHF), esențiale în special pentru coordonarea forțelor navale la nivel global.
Odată cu implementarea acestor noi sateliți, sistemul va putea rămâne operațional cel puțin până în 2035. Efortul financiar este unul considerabil, bugetul estimat pentru cercetare, dezvoltare și achiziții ridicându-se la peste 2,6 miliarde de dolari până în anul 2031, reflectând importanța strategică a menținerii unei conexiuni sigure în teatrele de operațiuni.
Orizontul comercial și viitorul comunicațiilor militare
În timp ce Boeing se pregătește pentru faza de construcție, arhitectura viitoare a comunicațiilor militare ar putea suferi transformări profunde. Dincolo de investiția actuală, autoritățile militare explorează o strategie pe termen lung care ar putea implica transferul parțial sau total al misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali.
Această abordare hibridă ar putea oferi o mai mare flexibilitate și reziliență, într-un moment în care spațiul devine un domeniu din ce în ce mai contestat. Până la implementarea noilor viziuni comerciale, sateliții MUOS construiți de Boeing vor rămâne coloana vertebrală a dialogului criptat pentru forțele de intervenție rapidă.
Actualitate
O nouă frontieră pentru marina italiană: Pierroberto Folgiero anunță planurile Fincantieri pentru propulsia nucleară
Într-o mișcare strategică menită să redefinească puterea navală a Italiei, cel mai mare constructor de nave din țară explorează integrarea reactoarelor nucleare de ultimă generație, în timp ce armata studiază fezabilitatea primelor sale forțe navale propulsate atomic.
Tehnologie de ultimă generație pe mare: Proiectul Minerva și viitorul reactoarelor nucleare
Pierroberto Folgiero, CEO-ul Fincantieri, a confirmat recent interesul major al companiei pentru propulsia nucleară, subliniind că studiile actuale vizează reactoarele din generațiile a treia și a patra. Deși o implementare imediată nu este iminentă, constructorul italian caută activ parteneriate pentru a acoperi întregul lanț de valoare al acestei tehnologii complexe. Această inițiativă se aliniază cu Proiectul Minerva, lansat de Ministerul Apărării din Italia, care evaluează modul în care reactoarele nucleare mici pot asigura atât propulsia, cât și producția de energie electrică pentru navele de suprafață și submarinele viitorului. În prezent, în Europa, doar Franța, Marea Britanie și Rusia dețin astfel de capacități, însă oficialii italieni consideră că este momentul ca Roma să adopte o atitudine vizionară în acest domeniu.
Inovație sub presiune: Lecțiile din Ucraina și revoluția comunicațiilor subacvatice
Dincolo de ambițiile nucleare, Fincantieri își îndreaptă atenția către tehnologiile fără echipaj, inspirându-se din dinamica războiului din Ucraina. Folgiero a evidențiat faptul că interesul principal nu rezidă neapărat în construcția dronelor de suprafață, ci în sistemele sofisticate de comandă și control. Abilitatea de a menține legături satelitare sigure în zone fără acoperire telecom reprezintă lecția esențială preluată de pe frontul ucrainean. În acest sens, compania colaborează deja pentru integrarea tehnologiilor wireless în dronele subacvatice destinate protecției infrastructurii critice, un sector considerat esențial pentru securitatea maritimă modernă.
O singură flotă pentru Europa: Colaborarea multinațională prin programul corvetei europene
O altă prioritate pe agenda constructorului italian este consolidarea cooperării la nivel continental pentru a evita duplicarea costurilor de cercetare și producție. Programul Corvetei Europene de Patrulare (EPC), care implică Italia, Franța, Spania și Grecia, este oferit ca exemplu de succes în armonizarea cerințelor militare. Conform conducerii Fincantieri, standardizarea platformelor navale este singura cale logică pentru viitor, argumentând că nu există „valuri italiene sau franceze”, ci un singur mediu maritim care necesită soluții comune. Această abordare colaborativă urmărește să creeze nave interconectate, capabile să opereze eficient în cadrul unei arhitecturi de apărare europene integrate.
Actualitate
Schimbare de gardă în spațiu: Boeing câștigă contractul de 2 miliarde de dolari pentru noii sateliți MUOS
Într-o mișcare strategică ce reconfigurează ierarhia marilor contractori de apărare, Space Force a desemnat compania Boeing pentru construcția următoarelor două unități ale sistemului de comunicații prin satelit MUOS (Mobile User Objective System). Decizia marchează o turnură semnificativă, având în vedere că Lockheed Martin a fost partenerul istoric care a realizat primele cinci componente ale acestei constelații esențiale pentru securitatea națională.
Contractul, evaluat la 2 miliarde de dolari, vizează dezvoltarea, livrarea și testarea pe orbită a două noi platforme de comunicații în bandă îngustă. Acestea sunt programate pentru lansare nu mai devreme de anii 2031 și 2032, moment în care rețeaua MUOS va ajunge la un total de șapte sateliți activi, asigurând o acoperire globală superioară și o reziliență sporită în teatrele de operațiuni.
Continuitate și modernizare pentru comunicațiile ultra-secrete ale forțelor navale
Sistemul MUOS reprezintă coloana vertebrală a comunicațiilor securizate de frecvență ultra-înaltă (UHF) pentru armata americană și aliații săi, fiind un instrument vital în special pentru forțele navale. Deși programul a fost transferat sub tutela Space Force, importanța sa tactică rămâne neschimbată: oferă legături de date critice și comunicații vocale protejate chiar și în cele mai austere medii de luptă.
Această etapă de extindere a duratei de viață a sistemului vine după o competiție acerbă desfășurată pe parcursul ultimilor doi ani. Atât Boeing, cât și Lockheed Martin au beneficiat inițial de contracte de proiectare în valoare de 66 de milioane de dolari, însă oferta Boeing a fost cea care a convins autoritățile de achiziții să schimbe furnizorul principal pentru această fază critică a programului.
O privire spre viitor: De la investiții masive la potențiala integrare a sectorului comercial
Efortul financiar pentru susținerea acestui program este unul considerabil, reflectând prioritatea acordată supremației tehnologice în spațiu. Bugetul pentru cercetare și dezvoltare va atinge un vârf de peste 850 de milioane de dolari în anul fiscal 2027, totalizând investiții de 2,6 miliarde de dolari până în 2031. Aceste resurse sunt menite să garanteze că actuala constelație va rămâne pe deplin operațională cel puțin până în anul 2035.
Totuși, în paralel cu acest contract mamut, se prefigurează o schimbare de paradigmă. Space Force lucrează deja la o strategie pe termen lung care ar putea vedea transferul misiunilor de comunicații în bandă îngustă către furnizori comerciali. Această viziune sugerează că, deși prezentul aparține giganților industriali tradiționali, viitorul infrastructurii orbitale ar putea fi definit de agilitatea și inovația sectorului privat privatizat.
-
Exclusivacum 4 zile„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zileO feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zileBebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 5 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileCoca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele



