Connect with us

Actualitate

Evaluarea activităţii desfăşurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al Judeţului Vâlcea în anul 2020

Publicat

pe

În anul 2020, pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al Judeţului Vâlcea au gestionat 7883 misiuni, din care:

– 5.939 de cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D ;
– 294 de incendii;
– 372 de arderi necontrolate în urma cărora nu au rezultat pagube materiale mari;
– 673 de alte situaţii de urgenţă ;
– 21 de acţiuni pentru asistenţa persoanelor ;
– 379 de acţiuni pentru protecţia comunităţilor ;
– 205 de deplasări fără intervenţie (192 situaţii de urgenţă la care nu a mai fost necesară intervenţia pompierilor şi 13 alarme false).

– Alte situaţii de urgenţă (misiuni pirotehnice, alunecări de teren, fenomene meteo periculoase, înlăturarea efectelor inundaţiilor, avarii la utilităţi publice etc.);

– Acţiuni pentru protecţia comunităţilor (asigurare măsuri de apărare împotriva incendiilor la accidente de circulaţie şi pe timpul desfăşurării de evenimente publice, protecţia mediului, salvări de animale etc.);

– Asistenţă persoane (degajări de persoane în urma exploziilor, prăbuşirii sau accidentelor de muncă şi rămase blocate în apartament, ascensor, la înălţime etc.).

Pe timpul intervenţiilor, au fost salvate 10 persoane (9 adulţi şi un copil) şi au fost asistate 6667 persoane. Ca urmare a intervenţiilor s-a reuşit salvarea a 20 de animale şi protejarea a bunurilor materiale în valoare de circa 38 de milioane de lei.

Din nefericire, ca urmare a incendiilor au murit 4 bărbaţi (în vârstă de 63 de ani, în localitatea Suteşti – incendiul fiind din cauza jarului intrat în contact cu materialele combustibile; de 59 de ani din localitatea Budeşti – incendiul fiind din cauza utilizării focului necorespunzător; de 72 de ani în localitatea Brezoi – incendiul fiind din cauza producerii unui scurtcircuit electric; de 61 de ani din comuna Titeşti – incendiul fiind din cauza jarului intrat în contact cu materialele combustibile) şi 13 persoane au fost victime (atacuri de panică sau arsuri).

În anul 2020, s-au înregistrat 666 de urgenţe din cauza focului: 294 de incendii şi 372 de arderi necontrolate în urma cărora nu au rezultat pagube materiale mari (343 la vegetaţie uscată; 8 la coş de fum; o groapă de gunoi; 3 la litiera pădure; 4 mirişti; 13 alte intervenţii)

Cauzele probabile de producere a incendiilor au fost: 109 utilizarea focului fără respectarea regulilor de apărare împotriva incendiilor, 73 legate de jar şi scântei intrat în contact cu materiale combustibile, 64 din cauza scurtcircuitelor electrice, 33 efectul termic al mijloacelor de încălzire, 5 efectul termic al curentului electric, 4 arc sau scântei electrice, 2 autoaprindere, 2 frecare în urma căreia s-a generat căldură, 1 trăsnetul şi 1 scântei mecanice.

Din totalul incendiilor, 83,33 % s-au produs la gospodăriile populaţiei (locuinţe, anexe gospodăreşti depozite furaje), iar 16,67 % în alte domenii.

În perioada analizată, s-au înregistrat 673 de intervenţii pentru alte situaţii de urgenţă: 493 activităţi de informare preventivă în contextul pandemiei COVID-19; 18 inundaţii, 12 asanări teritoriale de muniţie neexplodată, o alunecare de teren şi 149 alte intervenţii.

Anul 2020 a reprezentat şi pentru judeţul nostru o provocare în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de noul tip de risc – virusul SARS-COV 2, activitatea preventivă înregistrând limitări în planificarea şi organizarea activităţilor de prevenire a incendiilor şi reorientarea acesteia în corelare cu situaţia operativă a acţiunilor cu specific preventiv pentru combaterea şi limitarea efectelor generate de pandemia COVID 19.

Astfel, s-au executat 712 misiuni de verificare a măsurilor stabilite în Legea 55/2020, în comun cu alte instituţii: D.S.P., D.S.V.S.A., I.P.J., I.J.J., I.T.M., etc. S-au aplicat 266 sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea măsurilor de protecţie individuală (nepurtarea/purtarea necorespunzătoare a măştii de protecţie) în cuantum de 27.500 lei.

Pe timpul activităţilor de prevenire (controale, misiuni, verificări, etc), au fost aplicate 2.475 sancţiuni în cuantum de 519.000 lei şi s-au desfăşurat, 858 exerciţii de simulare, astfel: 829 de evacuare si interventie la locul de munca şi 29 în situatii de protectie civila (inundaţii, cutremur, etc.).

După analizarea documentaţiilor depuse, au fost eliberate 60 avize (9 respinse), 46 de autorizaţii de securitate la incendiu (17 respinse) şi un aviz de protecţie civilă pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă. Au fost avizate 26 planuri de intervenţie (5 respinse) şi avizate 48 de transporturi de deşeuri periculoase.

Au fost eliberate: un acord pentru organizarea jocurilor de artificii cu mijloace pirotehnice, 3 acorduri pentru comercializarea artificiilor şi 41 de puncte de vedere. Au fost asigurate: 79 de asistenţe de specialitate şi 83 de participări la comisii comune.

În anul 2020, Inspecţia de Prevenire a soluţionat, în termen legal, 54 de petiţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, 6 în domeniul avizării şi una în domeniul protecţiei civile.

Secretariatul Tehnic Permanent a monitorizat, împreună cu specialişti din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea, zonele care s-au confruntat cu situaţii de urgenţă, întocmindu-se 31 de note de constatare şi procese verbale.

Pentru creşterea nivelului de pregătire a personalului şi verificarea viabilităţii planurilor de răspuns, precum şi a îmbunătăţirii concepţiei de intervenţie, având în vedere contextul pandemiei cu COVID – 19, a fost organizat şi desfăşurat un singur exerciţiu intern judeţean, sub supravegherea unui medic epidemiolog din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea. Exerciţiul a avut drept scop antrenarea structurilor profesioniste de intervenţie în vederea îndeplinirii misiunilor specifice pentru gestionarea unei explozii generatoare de victime multiple. La antrenament au participant: I.S.U. Vâlcea, I.P.J. Vâlcea, I.J.J. Vâlcea, DSP Vâlcea, C.L.S.U. al comunei Ioneşti şi operatorul economic deţinător al depozitului de gaz.

Anul trecut, au fost executate 10 exerciţii de alarmare publică, în vederea perfecţionării şi pregătirii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, a centrelor operative cu activitate temporară şi a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă în scopul formării deprinderilor pentru desfăşurarea practică a activităţilor de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei şi limitării consecinţelor pe timpul atacului aerian sau în cazul producerii alunecărilor de teren şi inundaţiilor;

În anul 2020, pandemia Covid-19 a avut un impact global şi continuă să influenţeze viaţa oamenilor în întreaga lume. În judeţul Vâlcea au apărut schimbări majore ca urmare a măsurilor luate de către autorităţi pentru limitarea răspândirii pandemiei, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al Judeţului Vâlcea s-a aflat şi se află încă de la început în primele rânduri în lupta cu aceasta. Prin echipajele SMURD – pentru transportarea persoanelor infectate; C.B.R.N.e – executarea decontaminării mijloacelor de intervenţie şi personalului; de pe tehnica de intervenţie – oricând în contact cu persoane infectate (incendii, inundaţii, accidente rutiere sau de muncă).

Personalul operativ au participat în mod continuu la misiuni de transport persoane suspecte şi/sau confirmate cu COVID-19, totalizând până în prezent un număr de 650 de intervenţii, iar echipajul C.B.R.N.e. a efectuate peste 650 de misiuni de decontaminare până în prezent.

Începând cu data de 13.03.2020 a fost activat C.J.C.C.I. Vâlcea, în cadrul căruia şi-au desfăşurat, în regim permanent activitatea reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Vâlcea, Inspectoratului de Poliţe Judeţean Vâlcea, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vâlcea, Spitalului Judeţean Vâlcea şi Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea. Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei aceştia având un rol cheie în gestionarea situaţiilor şi misiunilor generate în contextul pandemiei cu COVID-19, asigurând suportul operaţional şi fluxul informaţional.

SERVICIUL LOGISTIC: În anul 2020 a fost realizată o investiţie prin intermediul Consiliul Judeţean Vâlcea pentru montarea sistemelor de climatizare în spaţiile aferente dispeceratului şi Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei, investiţia fiind în cuantum de 54.721,00 lei.

Personalul serviciului logistic a fost permanent implicat în misiuni de preluare, recepţionare şi distribuire a echipamentelor şi materialelor de protecţie destinate acţiunilor de intervenţie în combaterea infecţiilor COVID 19.

Au fost executate misiuni de aprovizionare cu materiale şi echipamente de protecţie pentru asigurarea necesarului inspectoratului, precum şi pentru instituţiile cu rol în prevenirea răspândirii virusului şi în tratarea pacienţilor pacienţilor afectaţi, după cum urmează: Unitatea de primiri Urgenţe Râmnicu Vâlcea; Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea; Direcţia de Sănătate Publică Vâlcea; Serviciul de Ambulanţă judeţean Vâlcea; Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea; Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea; Spitalele din localităţile Horezu, Drăgăşani, Mihăieşti, Brezoi.

În anul 2020, au fost recepţionate şi distribuite bunuri din Stocurile de Urgenţă medicală ale I.G.S.U., astfel: combinezoane de protecţie în valoare de 1.624.792,80 lei; măşti de protecţie (FFP2, FFP 3, măşti chirurgicale cu 3 pliuri) în valoare totală de 583.575,19 lei; mănuşi de protecţie (mănuşi nesterile şi mănuşi de protecţie medie cu manşetă) în valoare totală de 66.812,40 lei; viziere de protecţie în valoare totală de 257.992,00 lei; dezinfectant de mâini (TP1) şi dezinfectant de suprafeţe (TP2) în valoare totală de 3289,98 lei; cameră de izolare cu presiune negativă (2 complete) în valoare de 714.000,00 lei.

Cu fonduri puse la dispoziţie de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, s-au achiziţionat la nivel local următoarele bunuri necesare acţiunilor de intervenţie în combaterea infecţiilor COVID 19: un complet scanner termic în valoare de 40.444,17 lei; 10 termometre non-contact cu IR în valoare de 3.272,50 lei; 10 lampi UV-C pentru sterlizare încăperi în valoare de 13.090,00 lei; 1 lampă bactericidă cu grile, 30 W, cu montare pe perete în valoare 1.547,00 lei; 66 lămpi UVC + OZON 38W cu telecomandă şi senzor de mişcare în valoare de 14.841,70 lei; 3 nebulizatoare în valoare de 7.482,72 lei; dispensere şi uscătoare mâini; materiale de protecţie şi dezinfecţie: dezinfectant mâini TP 1, dezinfectant de suprafeţe (TP2), mănuşi nesterile, măşti chirurgicale cu 3 pliuri, săpun lichid.

Au fost demarate activităţile premergătoare a realizării investiţiilor privind înfiinţarea unor noi puncte de lucru / subunităţi de intervenţie, în sensul solicitării de la U.A.T. a unor suprafeţe de teren pe care se pot realiza construcţiile în speţă, urmând ca după aprobarea de către I.G.S.U. a locaţiilor în care se vor înfiinţa noi puncte de lucru / subunităţi de intervenţie, terenurile să fie trecute din proprietatea U.A.T. în proprietatea M.A.I., în scopul demarării investiţiilor.

S-a dotat Garda de Intervenţie Măciuca cu o autospecială de intervenţie modernă, pentru reducerea timpului de răspuns în raionul de intervenţie.

S-au luat permanent măsuri pentru remedierea defecţiunilor în atelierul unităţii sau în punctele de asistenţă tehnică de la nivelul subunităţii. În situaţia reparaţiilor cu o durată mai mare a fost introdusă în intervenţie rezerva operativă a subunităţii, sau au fost dislocate mijloace din subunitate pentru asigurarea intervenţiei în raion.

Pentru asigurarea unui răspuns adecvat în cazul unui dezastru major sau pentru mai multe situaţii de urgenţă de amploare, în anul 2020 inspectoratul a fost dotat cu următoarele mijloace de intervenţie: 2 autospeciale pentru descarcerare; un buldoexcavator; o Dacia Duster 1,5 dCi; o Dacia Logan 0,9 Tce; 2 camion încărcare / descărcare cu cârlig; un container Suport Logistic al Intervenţiei cu echipamente individuale de protecţie; o autospecială de primă intervenţie şi comandă marca ISUZU de mica capacitate, dotată cu instalaţie completă pentru stingerea incendiilor (achiziţie prin CJ Vâlcea); o instalaţie completă pentru stingerea incendiilor şi alte dotări specifice, pentru autospeciala de primă intervenţie şi comandă marca ISUZU de mica capacitate achiziţionată în anul 2019.

Din punct de vedere al menţinerii în stare de operativitate a tehnicii de intervenţie din dotare, în special a ambulanţelor SMURD, s-au întreprins permanent activităţi pentru remedierea defecţiunilor survenite şi reintroducerea în intervenţie. La nivelul fiecărei subunităţi există câte o rezervă operativă pentru autospecialele de stingere a incendiilor.

Existenţa în tabelă şi în dotarea efectivă a autospecialelor de rezervă constituie un element important, o autospecială defectă putând fi înlocuită în timp scurt cu una dintre acestea, ulterior fiind luate măsuri de reparare.

Reviziile şi reparaţiile la tehnica din dotare au fost executate cu respectarea planurilor de asistenţă tehnică anuală şi au constat în următoarele activităţi: 57 inspecţii tehnice periodice în valoare de 6.525,76 lei; 49 revizii tehnice anuale efectuate la agenţi economici autorizaţi în valoare de 59.188,26 lei; 29 revizii tehnice anuale efectuate în atelierul unităţii; 55 reparaţii curente efectuate la agenţi economici autorizaţi în valoare de 108.054,59 lei; 3 reparaţii curente efectuate în atelierul tip I al unităţii; 33 reparaţii curente efectuate în atelierele tip II ale subunăţilor (22 la Detaşamentul de Pompieri Râmnicu Vâlcea şi 11 la Detaşamentul de Pompieri Drăgăşani).

Consumurile de carburanţi înregistrate în anul 2020 s-au încadrat în normele de consum aprobate, rezultând consumuri totale anuale astfel:
– Consum benzină: 7.690 litri, rezultând un consum mediu lunar de 641 litri;
– Consum motorină: 88.322 litri, rezultând un consum mediu lunar de 7.360 litri.

Din punct de vedere al realizării acţiunilor de disponibilizare/valorificare/casare a bunurilor care îndeplinesc condiţiile legale, la nivelul inspectoratului bunurile existente la nivelul inspectoratului se află în următoarele etape:

– În etapa de valorificare: 2 cpl. autoturism Dacia 1310 (MAI 17152, MAI 17153), 1 cpl. Dacia 1410 (MAI 17151), 1 cpl. Autospecială cu praf şi azot (MAI 17171), 1 cpl. Autocamion (MAI 17182) şi 1 cpl. autoturism Aro (MAI 17157).

– În etapa de disponibilizare: 1 autoscară mecanică (MAI 17159), 1 ambulanţă SMURD marca VW Transporter (MAI 31022);

– În etapa de retragere din exploatare ce urmează a se întocmi documentele în vederea disponibilizării sau casării directe: 1 ambulanţă SMURD marca Mercedes Benz (MAI 24644), 1 autospecială tip APCA marca Roman (MAI 17162), 1 autocamion Roman R8155 (MAI 17183), 1 autospecială tip ASpFGI (MAI 17161).

Au fost actualizate bazele de date, atât nominale cat şi cantitative şi valorice, urmare a completării rapoartelor de echipament personale şi a mişcării de personal, rezultând astfel o valoare totala a echipamentului pentru anul 2020 în sumă de 1.533.839,30 lei compusă din: cotă parte anuală uniformă reprezentare şi serviciu în valoare de 1.524.324,46 lei, cotă parte anuală uniformă ceremonie în valoare de 3.989,83 lei, drepturi echipament la avansarea în gradul militar următor în valoare de 5.142,00 lei,cotă parte anuală căciulă pentru ofiţeri cu grad de colonel bărbaţi/femei în valoare de 383,00 lei.
Valoarea drepturilor de echipament distribuite în 2019, cu anticipaţie în contul drepturilor 2020 a fost în valoare de 42.322,62 lei.

Au fost distribuite în totalitate articolele de echipament aferente anului 2020 în valoare totală de 42.322,62 lei,

A fost recepţionat echipament conform ordinelor de distribuţie transmise de eşalonul superior, astfel:

1) echipament de protecţie şi lucru în valoare de 364.373,60 lei, constând în: costum de protecţie pompieri = 130 buc; mănuşi de protecţie pompieri = 22 per;

2) echipament cadre aferent solicitărilor din rapoartele de echipament în valoare de 15.472,38 lei.

S-au achiziţionat şi recepţionat pe parcursul anului:

– 6 maşini de spălat în valoare de 8.496,60 lei, ce s-au repartizat gărzilor de intervenţie din cadrul celor două detaşamente de pompieri, conform tabelei de înzestrare,

– 570 kg detergent în valoare de 2.828,51 lei, necesar întreţinerii lenjeriilor de pat şi echipamentului individual de protecţie şi lucru;

– detergent pentru linia tehnică de întreţinere echipament de protecţie şi lucru în valoare de 12.926,97 lei.

Pe linia protecţiei muncii a fost achiziţionat şi recepţionat: echipament de protecţie şi lucru în valoare de 5.480,90 lei, săpun lichid în valoare de 3.553,05 lei.

Din necesarul anual de fonduri (actualizat) în sumă de 6.793,00 mii lei, aferent normelor de hrană, s-au alocat şi achitat până la 31.12.2020 fonduri în valoare de 6.793,00 mii lei din care valoarea financiară pentru norma 12B a fost în sumă de 537,125 lei.

Au fost achiziţionate si depozitate un număr de 115 pachete de hrana, pentru asigurarea suplimentului de 2.000 de calorii în valoare de 1.990,43 lei.

Pe linia protecţiei muncii au fost achiziţionate şi recepţionate, 258 buc a 2l/buc, apă minerală în valoare de 492,14 lei.

Pentru animalele de serviciu din dotare au fost solicitate şi achiziţionate 324 kg hrana în valoare de 4.234,40 lei şi medicamente în valoare de 320,00 lei, conform prescripţiilor medicului.

Au fost achiziţionate obiecte de inventar ce s-au repartizat gărzilor din organică, conform tabelei de înzestrare, astfel:

– două frigidere în valoare totală de 2.034,90 lei,

– şase cuptoare cu microunde în valoare totală de 1.320,90 lei.

În cadrul gestiunii „Rechizite tipizate” au fost recepţionate materiale, pentru asigurarea necesarului efectivelor, urmare a ordinelor de distribuţie de la eşalonul superior în valoare totala de 1.918,08 lei şi a achiziţiilor locale în valoare totala de 54.405,81 lei.

Urmare a solicitărilor, în baza necesarului, au fost aprovizionate pe plan local obiecte de inventar astfel: opt ştampile, în valoare totala de 590,00 lei, trei table magnetice şi un flipchart în valoare totala de 1.737,40 lei.

Lucrările de reparaţii curente la imobilele unităţii s-au executat conform precizărilor din I.M.I.R.A nr. 664/ 2008 cu modificările şi completările ulterioare, întocmindu-se documentaţiile tehnice de aprobare (Note de constatare, antemăsurători şi devize estimative) şi cele de execuţie (Procese-verbale de recepţie, situaţii de lucrări şi extrase de materiale) necesare executării lucrărilor de întreţinere conform normelor de deviz.

În anul 2020, s-au efectuat următoarele lucrări de reparaţii de întreţinere în valoare de 147.630,12 lei.

Alocarea la consumurile normate de utilităţi a fost făcută în baza „Programului de Asigurare Logistică pentru anul 2020 al I.S.U.J. „General Magheru” al judeţului Vâlcea” avizat de ordonatorul terţiar de credite şi a procesului verbal de alocare la drepturi de combustibili pentru încălzirea spaţiilor nr. 200.101 din 08.01.2020.

În anul 2020 a fost achiziţionată cantitatea de 240,00 tone lemne de foc, necesară pentru încălzirea spaţiilor Gărzii de Intervenţie Brezoi, Govora, Măciuca şi Grădiştea.

Ca urmare a bugetului aprobat pentru inspectorat, în anul 2020 s-a reuşit achiziţionarea următoarelor bunuri, necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor specifice după cum urmează: furtunuri de refulare a apei pentru stingerea incendiilor tip B şi tip C; chingi ancorare, lanţuri ancorare/ridicare, unelte pentru stins incendii de vegetaţie, stingătoare P50 în scopul utilizării la intervenţiile specifice; fişete metalice pentru personalul operativ care desfăşoară activitate în ture de serviciu; truse de scule, aparate de gresat, robot de pornire şi încărcare acumulatori pentru atelierele şi punctele de asistenţă tehnică din cadrul inspectoratului; scaune pentru încăperea cu destinaţia CJCCI; recipienţi pentru carburant de tip motorină; pompe pentru transvazare carburant de tip motorină; aparate de aer condiţionat şi motocoase pentru întreţinerea spaţiilor verzi.

Din bugetul anului 2020, pus la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Vâlcea, în sumă totală de 697.000,00 lei, enumerăm mai jos principalele achiziţii efectuate în baza acestuia, astfel: o autospecială de primă intervenţie şi comandă marca ISUZU de mica capacitate, dotată cu instalaţie completă pentru stingerea incendiilor; o instalaţie completă pentru stingerea incendiilor şi alte dotări specifice, pentru autospeciala de primă intervenţie şi comandă marca ISUZU de mica capacitate achiziţionată în anul 2019; un sistem de climatizare integrat pentru spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea Dispeceratul Integrat şi Centrul Judeţean pentru Coordonare şi Conducere a Intervenţiei; echipamente şi materiale de protecţie destinate acţiunilor de intervenţie în combaterea infecţiilor COVID 19; soft actualizat pentru Centrala de Alarmare la nivel Judeţean; dispozitive de încărcare a acumulatorilor pentru Centrala de Alarmare la nivel Judeţean; materiale de construcţii şi instalaţii; servicii de revizii şi reparaţii la autospecialele de intervenţie şi autoturismele aflate în comodat; carburanţi şi lubrifianţi pentru autoturismele şi motoutilajele din gestiunea Consiliul Judeţean Vâlcea; boiler electric pentru Garda de Intervenţie Măciuca; scule electrice şi aparate electrice; mobilier; roduse pentru curăţenie şi igienă.

ACHIZITII PUBLICE:

În anul 2020, unităţii i-au fost puse la dispoziţie următoarele fonduri financiare:

TITLUL II – BUNURI ŞI SERVICII VALOARE (LEI)

ACHIZIŢII DIRECTE 1.428.445

CONTRACTE SUBSECVENTE 297.755

4.7. FINANCIAR:

Volumul şi structura bugetului în perioda 01.01-31.12.2020 în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru” al judeţului Vâlcea, se prezintă astfel:
-mii lei-

CLASIFICAŢIA BUGET BUGET MODIFICARE
BUGETARĂ 31.12.2019 31.12.2020 2020 faţă de 2019
%
0 1 2 3=2-1 4=(2/1*100)

CAP. 61.05 A 43.315,40 50.650,02 7.334,62 116,93
TITLUL I 42.103,40 48.873,60 6.770,20 116,08
TITLUL II 1.212,00 1.726,20 514,20 142,43
TITLUL VII 0,00 0,00 0,00 0,00
TITLUL X 0,00 0,00 0,00 0,00
TITLUL XI 0,00 2,60 2,60 0,00
TITLUL XIII 0,00 47,62 47,62 0,00

Actualitate

Forțele Aeriene ating ținta de 1.500 de piloți pe an, dar deficitul va persista decenii

Publicat

pe

De

Forțele Aeriene au anunțat că au atins obiectivul, urmărit de mai mulți ani, de a pregăti anual 1.500 de piloți. Performanța este considerată esențială pentru reducerea deficitului actual, estimat la peste 2.000 de aviatori.

Totuși, chiar dacă acest ritm va fi menținut în anii următori, eliminarea completă a deficitului va necesita o perioadă îndelungată. Potrivit conducerii structurii responsabile de pregătirea personalului, recuperarea decalajului va dura cel puțin câțiva ani și, în anumite categorii, chiar decenii.

Deficitul de piloți nu poate fi recuperat rapid

General-locotenentul Clark Quinn, comandantul Air Education and Training Command, a explicat că lipsa de aviatori nu poate fi eliminată într-un interval scurt. Ritmul recrutării și al formării trebuie analizat în paralel cu evoluția numărului de piloți care aleg să rămână în serviciul activ.

Ratele de retenție sunt influențate în mare măsură de situația economică. Atunci când piața civilă oferă salarii și condiții mai atractive, Forțele Aeriene se pot confrunta cu plecări suplimentare ale personalului experimentat.

În plus, cea mai mare parte a deficitului se regăsește în funcții de stat major și în poziții ocupate, de regulă, de piloți aflați într-o etapă avansată a carierei. Formarea unor înlocuitori pentru aceste posturi nu se poate face peste noapte.

Sunt necesare 15-20 de ani pentru refacerea anumitor categorii

Oficialii estimează că va fi nevoie de aproximativ 15 până la 20 de ani pentru ca noile generații de piloți să ajungă la nivelul de experiență necesar ocupării funcțiilor superioare.

Creșterea producției anuale nu rezolvă imediat problema, însă reprezintă condiția fundamentală pentru reducerea deficitului. Menținerea pragului de 1.500 de absolvenți pe an este considerată indispensabilă pentru echiparea viitoarelor escadrile și pentru operarea noilor platforme de luptă.

Noul model de pregătire accelerează formarea

Forțele Aeriene atribuie atingerea obiectivului noului model de instruire introdus în 2024, denumit Future of Undergraduate Pilot Training.

Sistemul combină pregătirea civilă cu instruirea militară. În prima etapă, cursanții urmează programe organizate de operatori civili, obțin licența de pilot privat și își însușesc noțiunile fundamentale ale zborului.

Ulterior, aceștia trec în etapa de pregătire militară, unde zboară pe aeronava T-6A Texan II. Candidații selectați pentru aviația de vânătoare și bombardament efectuează apoi și ore de zbor pe avionul supersonic T-38 Talon.

Potrivit șefului Forțelor Aeriene, generalul Ken Wilsbach, noua metodă permite serviciului să formeze numărul de piloți necesar pentru operarea platformelor care urmează să intre în dotare, inclusiv avionul de vânătoare F-47 și bombardierul strategic B-21 Raider.

Dronele autonome ar putea reduce necesarul de personal

Pe termen mediu și lung, apariția unor platforme autonome ar putea modifica necesarul de personal navigant. Avioanele fără pilot de tip Collaborative Combat Aircraft, concepute să opereze alături de aeronavele de luptă, ar putea prelua o parte dintre misiunile care necesită în prezent intervenția directă a unui pilot.

Oficialii consideră însă că o eventuală reducere a necesarului de piloți se află la câțiva ani distanță. Până atunci, obiectivul rămâne formarea constantă a 1.500 de aviatori anual.

T-7 Red Hawk, posibilă platformă unică de instruire

În perspectivă, Forțele Aeriene analizează și posibilitatea de a concentra pregătirea piloților pe un singur tip de avion: T-7 Red Hawk.

Comandantul Air Education and Training Command consideră că aeronava ar putea deveni o platformă performantă și că serviciul așteaptă cu interes intrarea sa în dotare. Cu toate acestea, nu a fost luată nicio decizie privind folosirea avionului pentru toate etapele pregătirii.

Un sistem bazat pe o singură platformă ar reduce amprenta logistică și necesarul de personal. Ar fi simplificate mentenanța, aprovizionarea și administrarea infrastructurii de instruire.

Există însă și un risc major: dacă T-7 ar fi imobilizat pentru o perioadă îndelungată din cauza unei probleme tehnice sau operaționale, Forțele Aeriene nu ar mai dispune de o soluție de rezervă pentru continuarea antrenamentelor.

Instructorii trebuie să valideze capacitățile avionului

O decizie privind extinderea rolului T-7 va fi luată numai după ce instructorii vor acumula suficientă experiență de zbor pe această aeronavă.

Până în prezent, majoritatea zborurilor cu T-7 au fost efectuate de piloți implicați în testarea și evaluarea programului. Instructorii militari au început recent să opereze avionul, iar opiniile și observațiile lor vor avea un rol esențial în stabilirea etapelor de instruire pe care aeronava le poate acoperi.

Pentru conducerea programului, criteriul decisiv va fi dobândirea unui nivel suficient de încredere din partea instructorilor că T-7 poate susține în siguranță și eficient întregul proces de formare a piloților.

Citeste in continuare

Actualitate

Armata SUA accelerează modernizarea comandamentului: noua arhitectură NGC2 este testată în Hawaii

Publicat

pe

De

Divizia 25 de Infanterie devine laboratorul operațional pentru tehnologiile viitorului

Armata Statelor Unite testează în Hawaii o nouă generație de sisteme de comandă și control, denumită Next Generation Command and Control (NGC2). Programul reunește militari, dezvoltatori de software și furnizori de tehnologie într-un proces de testare și îmbunătățire rapidă a capabilităților direct în teren.

Divizia 25 de Infanterie, cu baza în Hawaii, servește drept mediu operațional pentru dezvoltarea sistemului. Prin exercițiile denumite „Lightning Surge”, militarii verifică modul în care o arhitectură deschisă poate conecta senzori, sisteme de lovire, spațiul aerian și alte fluxuri de date într-o imagine operațională unitară.

Lockheed Martin coordonează implementarea operațională completă a sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie.

De la sisteme izolate la o arhitectură modulară

NGC2 urmărește să înlocuiască sistemele dependente de platforme și procesele de dezvoltare care durează ani întregi cu o arhitectură modulară, capabilă să integreze rapid noi arme, senzori și aplicații software.

Modelul este construit pe principiile unei arhitecturi deschise și ale abordării MOSA — Modular Open System Approach. În loc ca fiecare sistem să funcționeze separat, noua structură creează un cadru comun pentru toate nivelurile armatei.

Obiectivul este eliminarea „silozurilor” tehnologice și introducerea rapidă a unor noi capabilități, fără modificări costisitoare sau reproiectarea întregii infrastructuri.

Inteligența artificială reduce timpul de reacție

NGC2 utilizează inteligența artificială pentru a analiza volume mari de date și pentru a le transforma într-un set de informații utile comandanților.

Sistemul nu ia decizii în locul militarilor. El corelează date provenite din surse diferite și formulează recomandări, astfel încât comandanții să poată evalua mai rapid situația și să aleagă măsurile necesare.

Prin reducerea timpului de procesare, informațiile pot ajunge la factorii de decizie în câteva secunde, în loc de câteva minute. Într-un conflict în care viteza reacției poate decide rezultatul unei operațiuni, diferența este esențială.

„Stratul de date” distribuie informația către utilizatorul potrivit

Un element central al arhitecturii NGC2 este așa-numitul „strat de date”. Acesta preia informațiile din sistem, le procesează și le pune la dispoziția aplicațiilor sau militarilor autorizați.

Distribuirea datelor se face automat, pe baza rolului utilizatorului, a nivelului de acces și a funcției operaționale. Sistemul stabilește cui îi este relevantă o anumită informație și la ce nivel al armatei trebuie transmisă.

Scopul este ca militarii care au nevoie de date să le primească rapid, fără întârzieri provocate de proceduri manuale sau de sisteme incompatibile.

Feedbackul militarilor transformă software-ul în câteva zile

Colaborarea cu Divizia 25 de Infanterie a schimbat modul tradițional de dezvoltare a sistemelor de comandă și control. În locul unei liste rigide de cerințe, armata a stabilit obiective operaționale, lăsând dezvoltatorilor libertatea de a ajusta soluțiile în funcție de experiența din teren.

Militarii oferă feedback în timp real, iar software-ul poate fi modificat în câteva minute, ore sau zile, în funcție de complexitatea funcției solicitate.

Exercițiile „Lightning Surge” nu urmăresc doar prezentarea unor prototipuri. Sistemele testate sunt concepute pentru a oferi capabilități utilizabile imediat în operațiuni.

În mai puțin de zece luni, programul a furnizat soluții NGC2 utilizate de Divizia 25 în activități operaționale desfășurate în zona de responsabilitate a Comandamentului Indo-Pacific și în cadrul exercițiului multinațional Balikatan.

Microfonul inteligent, creat după o cerință simplă a soldaților

Un exemplu concret al ritmului de dezvoltare a apărut în timpul celei de-a patra demonstrații „Lightning Surge”. Militarii au transmis că nu vor să fie nevoiți să interacționeze permanent cu ecranul și că ar prefera să transmită comenzi vocal.

Răspunsul a fost dezvoltarea unui microfon portabil asistat de inteligență artificială, integrat cu un dispozitiv utilizat la nivel tactic. Militarii pot transmite acum comenzi direct prin microfon, fără să atingă ecranul.

Soluția a făcut operațiunile mai rapide, mai fluide și, în mare parte, hands-free. De la identificarea nevoii până la proiectare, construcție și livrare au trecut doar câteva zile.

O imagine comună a câmpului de luptă în regiunea Indo-Pacific

Primele două exerciții au pus bazele sistemului, în timp ce următoarele demonstrații au arătat arhitectura în funcțiune.

În cadrul celui de-al treilea exercițiu, datele provenite de la senzori, sistemele de lovire și mijloacele de control al spațiului aerian au fost reunite într-o singură imagine operațională, disponibilă prin infrastructură cloud.

Această integrare scurtează intervalul dintre detectarea unei ținte și angajarea acesteia, deoarece comandanții primesc o perspectivă aproape în timp real asupra câmpului de luptă.

Testarea s-a desfășurat simultan în Hawaii, Filipine și în alte zone aflate în aria Comandamentului Indo-Pacific. A fost prima demonstrație realizată în mediul Diviziei 25 care a permis schimbul de date între domenii și locații multiple.

Armata renunță la modelul furnizorului unic

Programul NGC2 se diferențiază de modelele tradiționale de achiziție, în care un singur câștigător furnizează întreaga soluție.

Armata americană a creat un ecosistem care include companii mici, firme de tehnologie netradiționale și furnizori comerciali. Peste 60 de companii au contribuit deja sau sunt evaluate pentru integrarea în această structură.

Arhitectura deschisă permite înlocuirea rapidă a unui furnizor atunci când soluția sa nu mai corespunde cerințelor sau când apare o alternativă mai performantă. Într-un sistem tradițional, eliminarea unui furnizor poate fi dificilă și costisitoare. În noul model, capabilitățile pot fi schimbate fără reconstrucția întregii arhitecturi.

Contribuții din partea companiilor de tehnologie

Printre soluțiile integrate sau analizate se numără platforma de date Raft Data Platform, utilizată ca bază pentru infrastructura Diviziei 25.

Amazon Web Services furnizează Wickr Chat, o soluție destinată comunicațiilor, colaborării cibernetice și operării într-o rețea cloud. Compania Rune Technologies contribuie cu TyrOS, un sistem orientat către logistica desfășurată în condiții de comunicații contestate.

Fiecare partener este evaluat în funcție de rolul pe care îl poate îndeplini în arhitectură și de valoarea adăugată pentru operațiunile militare.

NGC2, fundația unei armate conectate și adaptabile

Programul este construit în jurul a două obiective principale: viteză și calitate. Abordarea modulară permite dezvoltarea și livrarea unei soluții complete într-un timp redus, cu resurse controlate.

Prin arhitectura deschisă, armata poate integra constant tehnologii noi și capabilități de top, fără costurile și întârzierile asociate reproiectării sistemului.

Integrarea instrumentelor de sprijin decizional bazate pe inteligență artificială este deja demonstrată, iar dezvoltatorii anticipează extinderea capabilităților către alte divizii ale armatei americane.

Următoarele exerciții „Lightning Surge” vor continua testarea sistemului pentru Divizia 25 de Infanterie și vor putea deschide calea către implementarea NGC2 la o scară mai largă în cadrul forțelor terestre ale Statelor Unite.

Citeste in continuare

Actualitate

Uniunea Europeană se pregătește să preia conducerea în reglementarea traficului spațial

Publicat

pe

De

Incertitudinile din programul american TraCSS deschid calea pentru consolidarea modelului european

Uniunea Europeană ar putea deveni principalul actor în stabilirea politicilor, standardelor și cerințelor de autorizare privind siguranța operațiunilor sateliților la nivel mondial. Posibila schimbare de poziționare are loc pe fondul incertitudinilor legate de viitorul sistemului american Traffic Coordination System for Space (TraCSS), coordonat de Departamentul Comerțului din Statele Unite.

Deși programul american ar putea fi relansat sau consolidat pe termen lung, reprezentanți ai industriei spațiale din Statele Unite și Europa susțin că interesul pentru inițiativa europeană de gestionare a traficului spațial este în creștere. Programul, cunoscut sub numele de EU Space Surveillance and Tracking Partnership, oferă servicii de monitorizare orbitală și de prevenire a coliziunilor.

Aproape toți operatorii europeni folosesc deja sistemul

Aproximativ 95% dintre operatorii europeni de sateliți participă deja la schimbul de date organizat prin EU SST și beneficiază de servicii de avertizare privind riscul de coliziune.

Un proiect de lege european privind operațiunile spațiale ar putea transforma această participare într-o obligație. Conform prevederilor aflate în pregătire, toate companiile care operează sateliți destinați utilizării în Europa ar trebui să demonstreze că sunt conectate la sistem și că respectă mecanismele comune de siguranță.

Programul european colaborează cu Departamentele Comerțului și Apărării din Statele Unite pentru a evita suprapunerile și conflictele cu TraCSS. Conferința AMOS reprezintă unul dintre forumurile în care oficialii americani și europeni discută compatibilitatea celor două inițiative.

Totuși, lipsa unei direcții clare pentru programul american a complicat coordonarea dintre cele două părți.

Parteneriatul a ajuns la 19 state membre

În luna iunie, Belgia, Bulgaria, Lituania și Luxemburg s-au alăturat EU SST. Extinderea a avut loc cu puțin timp înaintea aniversării a zece ani de la lansarea oficială a parteneriatului, marcată la 1 iulie.

Prin aderarea celor patru țări, numărul guvernelor participante a ajuns la 19, față de doar cinci state la începutul programului, în 2016.

Parteneriatul reunește în prezent Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Inițiativa cooperează cu Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, instituție care gestionează programele spațiale comune ale blocului comunitar.

Finanțarea ar putea crește după 2028

Bugetul exact al EU SST este dificil de estimat, deoarece finanțarea provine din mai multe surse: contribuțiile statelor participante, bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021–2027 și fonduri puse la dispoziție de alte instituții financiare europene.

Biroul EU SST nu publică un buget anual detaliat. Cu toate acestea, reprezentanții guvernelor și ai industriei spațiale se așteaptă la o creștere semnificativă a finanțării în cadrul viitorului buget european pentru perioada 2028–2034.

Interesul sporit al armatelor europene pentru dezvoltarea unor capabilități spațiale autonome ar putea accelera investițiile în sisteme de supraveghere, senzori și servicii de gestionare a traficului orbital.

Radare și telescoape monitorizează obiectele aflate pe orbită

EU SST este conceput pentru a supraveghea activitatea din spațiu și pentru a transmite avertizări privind posibile coliziuni între sateliți și alte obiecte orbitale. Serviciile oferite includ:

  • avertizări privind riscul de coliziune;
  • evaluări ale riscului asociat reintrării obiectelor în atmosferă;
  • informații despre evenimente periculoase, precum dezintegrarea sau fragmentarea sateliților;
  • monitorizarea resturilor spațiale care pot amenința infrastructura orbitală.

Sistemul se bazează pe o rețea formată din aproximativ 70 de radare și telescoape amplasate în statele participante. Cele mai multe dintre aceste echipamente sunt deținute în prezent de structuri militare naționale.

Obiectivul pe termen lung este ca rețeaua să ajungă la un echilibru între senzorii guvernamentali, militari și civili, pe de o parte, și echipamentele operate de companii comerciale, pe de altă parte.

Industria privată devine un pilon al supravegherii spațiale

În prezent, opt companii comerciale furnizează date de conștientizare a situației spațiale către rețeaua EU SST. Valoarea totală a contractelor încheiate cu acești furnizori este estimată la aproximativ 700 de milioane de dolari în acest an.

Instituțiile europene și parteneriatul EU SST încearcă să extindă rapid numărul companiilor capabile să proiecteze și să opereze senzori, să genereze date de urmărire orbitală și să ofere servicii operatorilor de sateliți.

Pentru atingerea acestui obiectiv sunt utilizate mai multe mecanisme de finanțare și cofinanțare. Un exemplu îl reprezintă programul de granturi inclus în inițiativa Horizon Europe, dedicată dezvoltării tehnologiilor viitorului.

Planul de lucru Horizon Europe pentru perioada 2026–2027 include trei categorii de finanțări destinate dezvoltării tehnologiilor de urmărire spațială. Bugetul cumulat al acestor granturi este de aproximativ 55 de milioane de lire sterline, echivalentul a circa 63 de milioane de dolari.

Bruxellesul caută o industrie spațială competitivă

Forumul pentru industrie și startup-uri al Uniunii Europene dedicat gestionării traficului spațial reunește de două ori pe an reprezentanții EU SST și peste 100 de companii private specializate în urmărirea obiectelor orbitale.

Discuțiile vizează extinderea rețelei de senzori, dezvoltarea de noi servicii și consolidarea bazei industriale europene. Cea mai recentă reuniune a avut loc în luna martie, iar următoarele evenimente ar urma să marcheze și aniversarea oficială a programului.

În ultimul deceniu, EU SST a furnizat servicii de prevenire a coliziunilor pentru peste 100 de operatori din 40 de țări. Conducerea parteneriatului susține că programul a contribuit la formarea unei rețele europene performante de conștientizare a situației spațiale și la dezvoltarea unei industrii competitive.

Autonomia strategică, obiectivul final

Extinderea parteneriatului și creșterea finanțărilor reflectă ambiția Uniunii Europene de a-și reduce dependența de infrastructurile spațiale externe.

Prin integrarea senzorilor militari, civili și comerciali, precum și prin dezvoltarea unor companii europene capabile să furnizeze tehnologii și servicii specializate, Bruxellesul urmărește să construiască un sistem autonom de gestionare a traficului spațial.

Obiectivul final este atingerea autonomiei strategice în domeniul monitorizării orbitale, într-un moment în care numărul sateliților crește rapid, iar riscurile generate de resturile spațiale, interferențele și activitățile militare din spațiu devin tot mai complexe.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător

Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat...

Exclusiv16 ore ago

Ploiești, orașul „în curs de clarificare”: cum a ajuns bugetul local o groapă de gunoi pentru erori contabile, datorii moarte și decizii amânate din 2012 încoace

„Imagine fidelă cu rezerve”: orașul care arată bine doar după standardele de audit Curtea de Conturi a României – Camera...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea I – Programul antigrindină: 39% realizat, 100% finanțat. Antigrindina – gaură neagră bugetară cu acoperire meteo

Republica gardurilor de aur și a rachetelor de conservare Există țări care trimit rachete în spațiu. Și există țări care...

Exclusiv2 zile ago

Sfântul Ionita de pe Facebook și soborul cu chiloți al Republicii TCE PLOIESTI

Într-un colț de internet, pe o pagină de Facebook plină de inimioare și rugăciuni, tronează imaginea omului bun: Ionita Florin,...

Exclusiv2 zile ago

Derby-ul care l-a lăsat în offside pe Nae Comisionarul și mafia cailor dopați

Dacă ar fi existat un premiu pentru „Cel mai tare circ fără clovni, dar cu cai drogați”, Hipodromul Ploiești l-ar...

Exclusiv2 zile ago

Cum a ratat Ploieștiul trenul miliardelor europene: epopeea fondurilor UE și PNRR sub Polițeanu

Constatări din Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești...

Exclusiv3 zile ago

Mafia Antigrindină, rachetele de aur și ministra U.S.R. care se ascunde după nori

Într‑un colț de Europă numit România, cineva a avut o idee genială: „Dacă tot nu putem conduce agricultura, hai măcar...

Exclusiv3 zile ago

Republica T.C.E. PLOIEȘTI:  CV-ul cu 16 vieți, fina tuturor banilor și Raportul care nu există

  Dl. Taboi, omul-orchestră care cântă doar la… raport În imperiul lui Nae Comisionaru’, unde clanul conduce iar autobuzele crapă...

Exclusiv3 zile ago

Ploiești, orașul „regenerat” pe hârtie: Imperiul neregulilor sub Polițeanu, disecat de Curtea de Conturi

 Raportul Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Prahova privind situațiile financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești la 31.12.2025....

Exclusiv4 zile ago

Lovitura Curții de Conturi în „Mafia Antigrindină” –  Fermierii din Prahova și Vrancea nu mai sunt „nebunii” din câmp, ci martorii-cheie (DOCUMENTE)

MAFIA ANTIGRINDINĂ ÎN COLȚUL RINGULUI – Cum trage statul cu rachete în nori, cu facturi în buget și cu noroi...

Exclusiv4 zile ago

REPUBLICA T.C.E. PLOIESTI – FEUDA LUI NAE COMISIONARU’, FEMEIA-ORCHESTRĂ ȘI ORGANIGRAMA CU CHILOȚI

 Republica TCE – de la societate publică la birt de gară Într-un colț de oraș numit pompos “societate de transport...

Exclusiv5 zile ago

Republica permanenței pe dos: la IPJ Brașov, șefii încasează, fraierii veghează

Permanență de lux pentru șefi, „patriotism” gratis pentru subalterni În timp ce polițiștii de execuție din IPJ Brașov sunt împinși...

Exclusiv6 zile ago

M.A.I. – „Concursul-fantomă” de la Dinamo: când posturile se dau, dar nu se prea iau

Concurs cu final anunțat: „Se caută ofițer, preferabil deja ales” Clubul Sportiv Dinamo București a reușit, încă o dată, performanța...

Exclusiv6 zile ago

Sanatate, frate! Politia Română descoperă, după trei ani de basme, că sediile chiar au nevoie de autorizație sanitară

Trei ani ne-au ținut lecții cu „nu trebuie autorizație, totul e în regulă”, iar acum un răspuns oficial al Poliției...

Exclusiv6 zile ago

113 polițiști, salvați în ultimele 14 zile de la „destituire cu acte în regulă”. Statul român, specialist în oameni cu termen de expirare

Când nu mai ai bani, tai de la investiții. Când nu mai ai idei, tai de la dreptate. Când nu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv