Exclusiv
Generalul (r) Răducanu rămâne fără titlul de doctor pentru plagiat, generalul (r) Bucinschi nu mai poate coordona doctorate
Urmările investigațiilor PressOne: Generalul (r) Răducanu rămâne fără titlul de doctor pentru plagiat, generalul (r) Bucinschi nu mai poate coordona doctorate
- Fostul rector al Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFA) din Brașov, generalul (r) de flotilă aeriană Gabriel Răducanu, rămâne fără titlul de doctor în Științe Militare după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor (CNATDCU) a decis că teza de doctorat a acestuia este plagiată.
- Consiliul General al CNATDCU a votat cu unanimitate decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Răducanu încă din 2011, după ce o comisie de specialiști ai CNATDCU a constatat, în mod oficial, că teza acestuia este plagiată.
- Generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi, și el fost rector al Academiei Forțelor Aeriene Brașov, a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă pe care îl avea încheiat cu UNAP, unde coordona doctorate.
- Totuși, sancțiunea dată de Comisia de Etică nu a mai fost aplicată de UNAP pentru că Bucinschi și-a dat demisia, o consecință imediată fiind faptul că acesta nu mai poate coordona teze de doctorat.
- Răducanu și Bucinschi sunt legați între ei nu numai printr-o veche prietenie: au semnat amândoi o carte care reprezintă conținutul tezei de doctorat a unui fost student al lui Bucinschi. Respectivul doctorand, Florentin-Gabriel Giuvară, a rămas fără titlul de doctor, care i-a fost infirmat de CNATDCU.
Generalul (r) Răducanu
Pe 17 noiembrie 2020 arătam în exclusivitate pe PressOne faptul că paragrafe disparate sau texte bloc din 78 de pagini din teza de doctorat a lui Gabriel Răducanu sunt plagiate, după ce cu o zi înainte am dezvăluit că acesta devenise conferențiar universitar fără să îndeplinească criteriile cerute de lege.
La acel moment, Răducanu era general de flotilă aeriană activ și rector al Academiei Forțelor Aeriene (AFA) din Brașov.
Exact o lună mai târziu, pe 17 decembrie, președintele Klaus Iohannis semna decretul de trecere în rezervă a lui Gabriel Răducanu începând cu data de 30 decembrie 2020.
Sesizarea de plagiat pentru teza de doctorat a generalului (r) Gabriel Răducanu, rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov la acel moment, a fost înregistrată la CNATDCU în data de 18 noiembrie 2020.
Dovezile publicate erau unele solide: arătau că o parte din conținutul tezei – adică cel puțin 78 de pagini – erau plagiate.
Lucrarea științifică cu titlul Securitatea aeriană a României, parte integrantă a securității aeriene a NATO și a Uniunii Europene fusese susținută 2011 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) sub coordonarea gen. (r) prof. univ. dr. Mihail Orzeață.
Mai multe pagini din teză sunt plagiate dintr-o lucrare semnată de Mihail Orzeață, conducătorul lui de doctorat, iar altele, din două lucrări semnate de fostul rector al AFA Brașov, generalul (r) prof. univ. dr. Vasile Bucinschi, unul dintre cei trei referenți care au aprobat acordarea titlului de doctor pentru Răducanu.
Ceilalți doi referenți care au validat teza din punct de vedere științific au fost Florin Moisescu, și el fost rector al AFA Brașov – în prezent vicepreședinte al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) –, și Mircea Boșcoianu, fost profesor la AFA, în prezent membru în Comisia de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică din CNATDCU.
De altfel, profesorul Mircea Boșcoianu, de la Universitatea Transilvania din Brașov, este unul dintre cei trei profesori care au făcut parte din comisia de lucru a CNATDCU care a confirmat plagiatul.
Ceilalți doi membri ai comisiei de lucru a CNATDCU au fost profesorul Dragoș Petrescu, de la Universitatea din București, și profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Verificarea
Analizarea sesizării a urmat două trasee distincte.
Pe de-o parte, aceasta a fost trimisă la Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare „Carol I” – adică la universitatea la care teza a fost susținută – acolo unde, potrivit procedurii, sesizarea trebuie verificată.
Decizia comisiei de etică a universității care a decis acordarea titlului de doctor este una consultativă.
Surse din mediul academic susțin că decizia Comisiei de Etică a UNAP a fost că teza este plagiată și că a fost însoțită de propunerea de retragere a titlului de doctor acordat lui Răducanu în urmă cu zece ani.
În paralel cu această procedură s-a derulat procesul administrativ în interiorul CNATDCU, care a presupus, inițial, constituirea unei comisii de lucru, validată la finalul anului trecut de către Consiliul General.
Cei trei membri ai comisiei de lucru au analizat în mod distinct sesizarea, iar în rapoartele individuale cu toții au concluzionat că „sesizarea este îndreptățită”.
De altfel, în raportul comun se precizează că „opiniile celor trei membri au coincis, în sensul că toate cele trei rapoarte individuale au concluzionat că sesizarea este îndreptățită”.
În finalul documentului se regăsește și decizia comisie de lucru: „retragerea titlului de doctor acordat autorului tezei analizate”.
Cele două documente – decizia consultativă a Comisiei de Etică a UNAP și raportul comun al comisie de lucru – au stat la baza deciziei Consiliului General al CNATDCU din data de 27 ianuarie 2021 de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Răducanu.
Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, însă nu este una definitivă, putând fi contestată de Răducanu.
Trecerea în rezervă
Surse din mediul academic susțin că Gabriel Răducanu a luat în calcul ieșirea la pensie după ce la începutul lunii septembrie am dezvăluit faptul că acesta, împreună cu fostul rector al Academiei Forțelor Aeriene Brașov, Vasile Bucinschi, a semnat o carte care reprezenta teza de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară.
Este vorba despre lucrarea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, apărută în iunie 2020.
Titlul cărții are trei cuvinte în plus față de cel al tezei de doctorat „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național”, susținută anul trecut în martie la UNAP de către comandorul Florentin-Gabriel Giuvară, comandantul Centrului de Operații Aeriene din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene.
Coordonatorul de doctorat al lui Giuvară a fost generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi.
Prim-autor pe coperta cărții este trecut Bucinschi, al doilea, Răducanu, iar autorul tezei, Giuvară – cel care se presupune că a muncit pentru respectiva cercetare științifică –, este ultimul.
Lucrarea a fost inclusă de Vasile Bucinschi în fișa de verificare pentru concursul de profesor universitar pe care l-a susținut anul trecut, la finalul lunii august, la Academia Forțelor Aeriene Brașov, pe care o condusese ca rector până în august 2017.
Bucinschi și Răducanu, care și-au însușit conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară, au comis plagiat în acest caz.
La momentul publicării cărții, în iunie 2020, CNATDCU nu verificase și nu confirmase acordarea titlului de doctor lui Florentin-Gabriel Giuvară pentru teza „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național”, susținută în martie.
La finalul anului trecut, teza de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară a intrat în analiza CNATDCU, iar Comisia de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică a infirmat propunerea de acordarea a titlului de doctor venită de la UNAP.
Consiliul General al CNATDCU a validat decizia de neacordare a titlului de doctor lui Florentin-Gabriel Giuvară.
Întrebat despre contribuția la cartea pe care o semnează împreună cu Bucinschi și Giuvară, Gabriel Răducanu a răspuns într-un mod neașteptat: „Dar curiozitatea de ce vă macină?”, apoi a continuat cu un răspuns mai clar: „Vă dați seama că am scris foarte mult la acea carte”.
Când l-am întrebat despre conținutul identic al tezei și al cărții, generalul Gabriel Răducanu a întrebat, în același stil, „La dumneavoastră care este problemuța?”.
Gabriel Răducanu și-a depus cererea de pensionare după apariția celor două articole despre cariera sa academică – mai exact despre postul de conferențiar ocupat fără a îndeplini criteriile cerute de lege și despre plagiatul în teza de doctorat, apărute la mijlocul lunii noiembrie – , susțin surse din Ministerul Apărării.
Trecerea în rezervă a lui Răducanu a fost avizată mai întâi de Statul Major al Forțelor Aeriene, de Statul Major al Apărării, mai apoi de ministrul Apărării Nicolae Ciucă, iar, în final, decretul de trecere în rezervă a fost semnat de președintele Klaus Iohannis pe 17 decembrie 2020, cu aplicare din 30 noiembrie 2020.
Generalul (r) Bucinschi
Consecințe au existat și pentru celălalt fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov despre care am scris spre finalul anului trecut.
Pe 2 septembrie 2020 publicam în exclusivitate pe PressOne faptul că generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi a fost declarat câștigător al unui concurs pentru un post de profesor organizat la Academia Forțelor Aeriene din Brașov, universitatea pe care a condus-o în trecut.

La acel moment, Academia era condusă de generalul (r) Gabriel Răducanu, cel cu care Bucinschi semnase câteva luni mai devreme cartea care reprezenta teza de doctorat a fostului student al lui Bucinschi, Florentin-Gabriel Giuvară. Acea carte a fost inclusă în punctajul necesar lui Bucinschi pentru postul de profesor universitar.
Bucinschi a fost declarat „admis” fără să îndeplinească unele dintre criteriile obligatorii cerute de lege – de exemplu numărul de cărți publicate. În plus, acesta a fost admis după ce metodologia de concurs a fost modificată radical înainte de susținerea examenului, criteriile suplimentare impuse de AFA Brașov fiind diminuate.
După ce am publicat investigația în care am arătat că Vasile Bucinschi a plagiat alături de Gabriel Răducanu teza de doctorat a fostului său doctorand, Florentin-Gabriel Giuvară, rectorul UNAP, generalul Dorin-Corneliu Pleșcan, a numit o comisie de analiză pentru „verificarea și analiza informațiilor publicate în presă”.
Deși Comisia de analiză a propus sancționarea lui Vasile Bucinschi cu desfacerea contractului de muncă din motive disciplinare, iar Comisia de Etică a UNAP a aprobat-o, această decizie nu a fost pusă în aplicare.
Generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi și-a dat demisia de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, unde avea contract pentru coordonarea de doctorate la Școala Doctorală, în urma unei înțelegeri.
Motivația deciziei prin care s-a stabilit sancționarea disciplinară a lui Bucinschi este uluitoare, ba chiar contradictorie: deși comisia care a anchetat acuzația de plagiat a constatat că 90% din conținutul cărții semnate de Bucinschi, Răducanu și Giuvară este identic cu cel al tezei de doctorat a lui Giuvară, Bucinschi a fost sancționat doar pentru că a publicat respectiva carte înainte ca Giuvară să aibă titlul de doctor atribuit prin ordin de ministru.
Analiza
Comisia de analiză l-a înștiințat pe generalul (r) Vasile Bucinschi despre faptul că analizează acuzația că ar fi plagiat teza de doctorat a comandorului Giuvară în cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”.
Patru zile mai târziu, Vasile Bucinschi și-a prezentat apărarea în fața Comisiei și a pus la dispoziția acesteia cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, semnată împreună cu Răducanu și Giuvară, dar și teza de doctorat a lui Giuvară.
„Comisia a analizat conținutul celor două lucrări în format tipărit și identifică aproximativ 90% similitudine între acestea”, se precizează în raportul Comisie de analiză.
Unul dintre exemplele de diferență între cele două lucrări dat de Comisie de analiză se referă la paginile 7 – 8 din carte, care nu apar în teza de doctorat.
Această afirmație este una falsă și arată faptul că Comisia de analiză și-a făcut superficial treaba. Conținutul de la paginile 7 – 8 din parte, care corespund Cuvântului înainte, se regăsesc în Introducerea tezei de doctorat a lui Giuvară, la paginile 10 – 11.
Exemplele de acest fel pot continua.
Deși Comisia de analiză a constatat că 90% din conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară este identică cu cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, semnată de Bucinschi, Răducanu și Giuvară, concluziile sunt de-a dreptul uluitoare: acuzația de plagiat la adresa lui Bucinschi este „nefondată”.
Explicația Comisiei de analiză este și mai surprinzătoare: cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic” a fost publicată și sub semnătură de autorului tezei, adică a doctorandului Florentin-Gabriel Giuvară.

Comisia nu menționează nimic despre faptul că „autorul tezei” a fost semnat ca cel de-al treilea autor pe coperta cărții, deși s-a constatat că 90% din munca lui a fost asumată de Bucinschi și Răducanu.
Într-o manieră absolut disonantă, Comisia de analiză îl găsește vinovat pe Vasile Bucinschi de două lucruri care nu au legătură directă cu plagiatul, ci de lucruri care decurg din evidentul plagiat comis de acesta și de Răducanu:
- Bucinschi e vinovat pentru că „nu l-a informat și consiliat pe studentul doctorand despre consecințele care decurg din publicarea tezei” înainte de conferirea titlului de doctor;
- Bucinschi e vinovat pentru că a publicat teza lui Giuvară în coautorat cu acesta înainte de atribuirea titlului de doctor, fapt care pune în discuție „imposibilitatea identificării distincte a contribuției fiecăruia [dintre coautori]”, deși Comisia însăși stabilește un procent de 90% similitudine între teză și carte;
„Față de cele constatate, Comisia de analiză propune Comisiei de Etică sancționarea gen. (r) Vasile Bucinschi cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă”.
De la desfacerea contractului de muncă la demisie
Raportul Comisiei de analiză a fost aprobat de Comisia de Etică a UNAP în data de 7 octombrie 2010.
Totuși, potrivit unui răspuns primit de la Biroul de Presă al UNAP și semnat de generalul Dorin-Corneliu Pleșcan, rectorul UNAP, raporturile juridice ale lui Vasile Bucinschi cu Universitatea Națională de Apărare „Carol I” au încetat, prin demisie, la data de 4 noiembrie 2020.
Acest lucru înseamnă că decizia de desfacere a contractului de muncă pe care Bucinschi îl avea cu UNAP nu a fost pusă în aplicare.
Surse din mediul academic susțin că Bucinschi a ajuns la o înțelegere cu conducerea UNAP pentru a pleca prin demisie.
În același răspuns primit de la UNAP se mai precizează că Consiliul Școlii Doctorale a luat act de solicitarea lui Vasile Bucinschi „privind încetarea raporturilor juridice în calitate de conducător de doctorat”, iar în 14 noiembrie 2020 „a decis scoaterea din evidența Școlii Doctorale, din calitatea de conducător de doctorat asociat și redistribuirea doctoranzilor aflați în îndrumare la acest moment”.
Conducerea UNAP mai susține faptul că Școala Doctorală a UNAP nu va iniția demersuri pentru a-i retrage calitatea de conducător de doctorat a lui Vasile Bucinschi și că „pentru abaterile analizate de către Comisia de Etică a fost dispusă cea mai drastică sancțiune, respectiv desfacerea contractului de muncă, conform Legii 1/2011, art. 312”.
În răspuns se mai precizează că Școala Doctorală a UNAP este singura instituție care derulează studii de doctorat în domeniul Științe Militare, „astfel, domnul gl. fl. aer. (r) prof. univ. dr. Vasile Bucinschi nu se poate afilia la nicio altă școală doctorală și nici reafilia la Școala Doctorală a UNAP, în virtutea prevederilor art. 13, litera c) din Regulamentul Școlii Doctorale, care stipulează faptul că încălcarea prevederilor Codului de etică este incompatibilă cu calitatea de conducător de doctorat”.
Nu mai e membru în ASSN
Anul trecut, în luna septembrie, scriam că Vasile Bucinschi a devenit în vara trecută membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), una dintre cele mai opace instituții, înființată de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de fostul director al SRI George Maior.
La acel moment scriam că numirea lui Bucinschi în ASSN are legătură cu vicepreședintele instituției, Gabriel-Florin Moisescu, general de flotilă aeriană și fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov exact înaintea lui Bucinschi.
Recent, numele lui Bucinschi a fost scos din lista de membri ai ASSN care figurează pe site-ul instituției, iar surse din mediul universitar susțin că Bucinschi a făcut cerere de retragere din ASSN după demisia de la UNAP.
Președinte interimar al ASSN este Remus Pricopie, rectorul SNSPA, cel care a preluat această funcție în vara lui 2015 de la George Maior, după ce acesta a fost numit ambasador al României în SUA.
Prin legea de înființare, ASSN se află în coordonarea Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și a SRI. Deși în Parlamentul României există de mai mulți ani o propunere de desființare a ASSN, instituția încă rezistă, în ciuda scandalurilor care o înconjoară și a dezvăluirilor despre faptul că este o instituție-sinecură – care asigură un salariu pe viață unor apropiați ai lui Oprea și Maior, care nu au nicio activitate de cercetare reală – dar și a lipsei de transparență și a situațiilor de încălcare a integrității academice și plagiat comise de unii dintre membrii acesteia.
https://pressone.ro/urmarile-investigatiilor-pressone-generalul-r-raducanu-ramane-fara-titlul-de-doctor-pentru-plagiat-generalul-r-bucinschi-nu-mai-poate-coordona-doctorate?fbclid=IwAR2mNf0rodHlEt2O_gDG9pSkb5cF9wiO9R1fZNsDhAn1OheUpulJtjXEEtk
Exclusiv
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă –pentru mafioții din instituțiile statului din Prahova
Luni, zi nefastă pentru șmecheri: „protectorii” s-au spălat pe mâini
În Prahova, se anunță cod roșu de dosare penale uitate „din greșeală” prin sertarele IPJ Prahova.
Nu pentru că s-au deșteptat brusc domnii polițiști, procurori și judecători. Nu.
Ci pentru că protectorii lor și-ai șmecherilor locali s-au spălat pe mâini. Au întors spatele. Au scos „bănuții lor” la mal (sau „viceversa”?)….și au lăsat băieții de la butoane să se descurce singuri.
Începând de luni, multe „pile” din:
- Poliția Locală Ploiești,
- Poliția Națională,
- Parchet,
- instanțe,
- Primăria Ploiești,
- Consiliul Județean și administrația județeană Prahova,
au aflat o veste simplă:
„De azi, nu mai ținem nimic în brațe. Ce ați făcut, suportați. V-ați crezut prea șmecheri.”
Sertarele IPJ Prahova, bombă cu ceas: de la grajduri de vite la grajduri de dosare
Ani de zile, sertarele unor polițiști de la IPJ Prahova au fost depozit de dosare penale:
- dosare băgate sub teanc,
- dosare plimbate ca „mapa de serviciu”,
- dosare îngropate pentru politicieni, doctori, directori, șefi de la deconcentrate, funcționari, polițiști locali și naționali.
Acum, când „îngerii păzitori” și nașii din umbră s-au retras și nu mai dau telefonul salvator, toate aceste dosare încep să miște, să foșnească, să se ceară la lumină.
Vor deveni, pe rând:
- hazlii, pentru că unele fapte sunt de cascadorii râsului,
- cutremurătoare, pentru că altele miros a mafie, bani, terenuri, falsuri și abuzuri grosolane.
Doctori de vaci, boi cu epoleți și funcționari cu suflet de tabel Excel
Pregătiți-vă: în perioada următoare se ridică cortina peste:
- doctori din instituțiile deconcentrate ale județului Prahova care au ținut în mână soarta fermelor de boi, vaci și bani,
- funcționari din Primăria Ploiești care au semnat cu ochii închiși și mâna întinsă,
- băieți de la Consiliul Județean care au confundat bugetul public cu portofelul personal,
- polițiști locali și naționali care au făcut din uniformă scut pentru clanuri, falsuri si uz de fals, etc,
- procurori și judecători care au jucat reflexul clasic: „nu vedem, nu auzim, nu se poate”.
Dosare cu:
- fals și uz de fals sub semnătură privată,
- combinații la ferme, la terenuri, la „autorizări”,
- „doctori” în animăluțe, dar rezidenți permanenți în grajdul combinațiilor cu bani publici.
Popcorn, cola toxică și spectacol de sirene: noi ne așezăm în față, voi tremurați în culise
Noi ne-am luat deja:
- popcorn,
- o sticlă de Coca-Cola toxică (așa cum am tot scris în dezvăluirile anterioare),
- și ne-am pus pe scaunele din primul rând.
Pentru că ce urmează în Prahova va arăta așa:
- scene de lumini la DNA, Parchet și IPJ,
- șefi cu privirea în pământ,
- funcționari cu mâinile transpirate,
- doamne și domni de prin birouri care nu mai știu dacă să-și șteargă transpiratia sau să-și șteargă conturile.
Cine a râs de „presa de investigații” va râde mai puțin când o să-și vadă numărul de dosar trecut pe citație.
Mafioții care au jucat la dublu-triplu: când te crezi prea deștept pentru propriii tăi protectori
Mesaj pentru cunoscători: de ce s-au deblocat dosarele?
Nu pentru că sistemul s-a trezit moral. Ci pentru că unii dintre protejați au încercat să joace la dublu-triplu:
- au mințit și protectorii,
- au mușcat mâna care i-a ținut în brațe,
- au crezut că pot face combinații și cu un grup, și cu altul, și cu a treia tabără,
- au confundat tăcerea sistemului cu prostia.
Când te crezi prea șmecher și îți bați joc și de cei care te-au salvat de dosare ani la rând, vine ziua în care ți se spune:
„Descurcă-te singur, băiat deștept/fata desteapta. Noi nu mai suntem aici.”
Și atunci se întâmplă ce urmează să vedem:
sertarele se deschid, dosarele ies la aer, iar numele încep să curgă.
Stați aproape. Cine doarme pierde episodul în care Prahova își vede mafia la lumină
Pentru mafioții din poliție, din Parchet, din instanțe, din administrația locală și județeană Prahova:
- vremurile cu „las’ că vorbesc eu la X, la Y, la Z” s-au cam dus,
- cine are dosar „adormit” să-și pregătească perna de beton,
- cine a crezut că „nu i se poate întâmpla tocmai lui” să-și verifice telefonul – nu mai sună nimeni să-l scoată.
Pentru cititori:
- stați aproape,
- ce urmează e important,
- „nici nu știți ce pierdeți” dacă nu urmăriți fiecare episod.
Noi suntem aici, cu pixul, documentele și popcornul.
Ei sunt acolo, cu dosarele care încep, unul câte unul, să explodeze.
Zilele astea, într-o marți – probabil marțea neagră pentru aceste vipere – unele dintre ele au fost văzute pe la biserici, dând acatiste, sperând că, dacă pilele de până acum nu le mai pot salva, măcar bunul Dumnezeu le va scoate basma curată. În zadar: când sufletul nu mai poate fi salvat, ce pretenții să mai ai la libertate?
Exclusiv
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman, continuăm serialul «Grădinița de cadre» IPJ Prahova cu un nou tablou: de la aerul condiționat de castă la abonamentul de lux pe bani publici.
Familia „abonată” la banul public: Popescu de la Drajna și doamna de la Bătrâni
În prim‑planul noului episod intră comisarul‑șef de poliție Popescu Valentin, șeful Secției de Poliție Rurală nr. 11 Drajna din cadrul IPJ Prahova, și soția sa, Popescu Magdalena, până de curând secretar general al comunei Bătrâni.
Conform informațiilor obținute la nivelul Primăriei Bătrâni și datelor analizate de redacție, schema ar arăta așa:
- Doamna Popescu beneficia de abonament lunar de transport pe ruta Vălenii de Munte – Bătrâni, emis de S.C. Chivaran S.R.L.
- Preț plătit efectiv: doar 50% din valoarea reală a abonamentului.
- Restul de 50% era „rezolvat” la buget: decontat integral din banii comunei Bătrâni, ca și cum ar fi fost plătit 100%.
Altfel spus: jumătate plătea doamna, cealaltă jumătate o plătea prostul colectiv numit „buget local”.
Trafic de influență pe patru roți: când funcția de șef de secție ține loc de portofel
Potrivit surselor din zonă, facilitatea de a plăti doar jumătate din abonament nu a picat din cer pe ruta Vălenii de Munte – Bătrâni.
Există indicii că „reducerea” ar fi venit în considerarea funcției deținute de soț, comisar‑șef Popescu Valentin:
- Șeful SPR 11 Drajna are competență teritorială inclusiv asupra comunei Bătrâni;
- Are atribuții de control asupra operatorilor de transport din zonă, inclusiv asupra S.C. Chivaran S.R.L.
Într‑o țară normală, asta se cheamă conflict de interese și ridică suspiciuni de trafic de influență: operatorul de transport „înțelege” că e sănătos pentru afacere să fie generos cu soția celui care îl controlează.
În Prahova, însă, pare doar încă o zi la serviciu în „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”.
Imprimanta magică: cum se umflă abonamentul la xerox și se subțiază bugetul local
Partea cu adevărat „artistică” începe la imprimantă.
Conform informațiilor analizate, Popescu Magdalena ar fi procedat astfel:
- Primea abonamentul lunar emis de S.C. Chivaran S.R.L., pe care era trecut prețul real de 100%;
- În fapt, achita doar 50% din valoare;
- Ar fi modificat, cu ajutorul unei imprimante, valoarea înscrisă pe abonament, astfel încât documentul să pară că a fost plătit integral;
- Abonamentele astfel „corectate” erau depuse la compartimentul financiar‑contabil al Primăriei Bătrâni pentru decontare integrală;
- În realitate, doamna Popescu plătise doar jumătate, dar încasa de la buget 100%.
Cu alte cuvinte, un mic laborator de fals în înscrisuri și delapidare la nivel de abonament de transport. Nu e mare afacere ca sumă lunară, dar e perfectă ca schemă:
– ban public,
– document modificat,
– „decont” umflat,
– prejudiciu la buget,
– avantaj personal.
Și, mai ales, funcție publică + soț polițist cu competență în zonă – combinația clasică pentru slăit banul comunal.
Delapidarea la porția mică: puțin câte puțin, lună de lună
Schema nu ar fi fost o întâmplare izolată, ci un mecanism repetat lunar.
Prin acest procedeu, există suspiciunea că:
- au fost încasate fără drept sume de bani din bugetul comunei Bătrâni;
- s‑a creat, prin înscrisuri modificate, aparența unei cheltuieli mai mari decât cea suportată în realitate;
- s‑a produs un prejudiciu constant bugetului local.
Nu vorbim doar de câțiva lei „neînsemnați”. Vorbim de principiu: dacă pentru un simplu funcționar sau cetățean așa ceva înseamnă dosar de fals, uz de fals și delapidare, pentru șefimea de cuplu polițist‑secretar pare să fie tratat ca „facilitate”.
Aici, „abonamentul” nu e doar la transport. Este un posibil abonament la banul public.
Primarul sună trezirea: „Alo, doamna Popescu, ceva nu e în regulă…”
Potrivit informațiilor de la nivelul Primăriei Bătrâni, săptămâna trecută primarul comunei i‑ar fi adus la cunoștință doamnei Popescu Magdalena:
- neregulile constatate cu privire la decontarea abonamentelor de transport,
- diferențele între suma real plătită și suma decontată din buget,
- suspiciunile privind modificarea documentelor.
Reacția doamnei Popescu nu a fost să explice public, să clarifice, să ceară control.
Ci, la scurt timp după discuție, și‑a prezentat demisia din funcția de secretar general al comunei Bătrâni.
Demisia, în acest context, nu e doar un gest administrativ. Este un element cheie pentru înțelegerea situației:
- fie recunoaștere tacită că povestea „abonamentului” nu e tocmai curată,
- fie încercare de evitare a unei proceduri disciplinare sau a unei analize prea adânci în hârtii,
- fie, clasic pentru Prahova, primul pas spre „mutarea” discretă în altă parte.
Indiferent de motiv, momentul demisiei – imediat după confruntarea cu neregulile – nu este o întâmplare. Este un indiciu.
SPR 11 Drajna: când șeful de secție plutește deasupra comunei Bătrâni
Toată această poveste nu poate fi separată de funcția lui Popescu Valentin, șeful Secției de Poliție Rurală nr. 11 Drajna.
Secția are:
- competență teritorială pe mai multe comune, inclusiv Bătrâni,
- atribuții de control și verificare a operatorilor de transport,
- putere de sancționare, de avizare, de „recomandare” și „atenționare”.
În acest context, „abonamentul redus” al soției, oferit de un operator care funcționează pe teritoriul aflat sub umbrela de competență a soțului polițist, nu mai e o simplă reducere.
Devine:
- fie o formă de trafic de influență mascată sub aparența unei „facilități comerciale”,
- fie o complicitate între operator și puterea locală de control,
- fie pur și simplu un troc: liniște și protecție contra favoruri financiare.
Indiferent de varianta exactă, miroase a abuz de funcție.
„Grădinița de cadre” lovește din nou: de la mici pe DN1 la abonamente la xerox
După episodul cu:
- pensionarul de 130 de milioane alergat după micii de pe DN1,
- Năsulea de la Logistic, cu mașinile zombie, folia neagră și aerul condiționat de castă,
IPJ Prahova ne livrează acum, în stil propriu:
- un șef de secție cu soție într‑o poziție cheie în administrația locală,
- un operator de transport „inspirat”,
- un abonament care, la imprimantă, valorează dublu,
- un buget local transformat în pușculiță pentru „reduceri”.
În „Grădinița de cadre” IPJ Prahova, lecțiile par similare:
- la unii – pensii speciale, mic, bere și DN1,
- la alții – abonament, imprimantă și ban public.
Numitorul comun: funcția nu e responsabilitate, e privilegiu.
Concluzie: IPJ Prahova, „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”, ediția cu abonament
Puse cap la cap, elementele acestui episod:
- soție de șef de secție, secretar general al comunei Bătrâni;
- abonament de transport la S.C. Chivaran S.R.L., plătit doar 50%;
- modificarea valorii abonamentului cu ajutorul unei imprimante, pentru a părea plătit integral;
- decontarea integrală din bugetul local, deși în realitate era suportată doar jumătate din sumă;
- mecanism repetat lunar, cu suspiciuni de fals în înscrisuri și delapidare;
- primar care semnalează neregulile;
- demisia imediată a doamnei Popescu Magdalena după discuția cu primarul;
- funcția lui Popescu Valentin, cu competență de control asupra operatorului de transport și asupra comunei unde se produce „magia”,
conturează încă un tablou perfect pentru ceea ce Incisiv de Prahova a numit deja: Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean.
În timp ce:
- cetățeanul de rând e călcat în picioare pentru un bec ars ori o întârziere la taxă,
- funcționarul mărunt tremură pentru orice greșeală birocratică,
prin birouri se joacă, cu imprimanta în brațe, ruleta banului public.
Serialul «Grădinița de cadre» IPJ Prahova continuă.
Episodul XVI e despre abonamentul la șmecherie. Următoarele episoade, din păcate pentru contribuabil, au material din belșug. (Cristina T.).
Exclusiv
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde”
Scena de la Penitenciarul Tulcea din 2 decembrie 2025 arată mai puțin a „sistem de siguranță”, mai mult a scenetă de comedie neagră cu tentă de manual „AȘA NU”.
Doi deținuți agresivi, trei ofițeri în uniformă. După logica instituțională, balanța de forțe ar fi trebuit să fie clară. În realitate, ceea ce au consemnat documentele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) a fost altceva: doi deținuți au alergat trei ofițeri. La propriu.
Și, ca să nu rămânem doar la episodul „fuga rușinoasă, dar sănătoasă”, ANP a completat tabloul cu un detaliu esențial: niciunul dintre cei trei nu și-a activat camera video portabilă (bodycam), deși obligativitatea folosirii acestor dispozitive era negru pe alb în proceduri.
Singurul care nu a fugit – nici de deținuți, nici de responsabilitate – a fost agentul care a închis poarta și a oprit extinderea incidentului. Adică omul care a dovedit că, într-o instituție care se vrea de forță, mai există, din fericire, și coloană vertebrală.
Când procedurile stau în sertar, iar uniforma devine simplu costum de figurant
Documentele întocmite la nivelul ANP arată clar: modul în care unii ofițeri au gestionat situația operativă de la Penitenciarul Tulcea nu doar că a lăsat de dorit, dar a pus sub semnul întrebării însăși noțiunea de „autoritate” în penitenciar.
În momentul în care doi deținuți cu comportament agresiv au declanșat scandalul în secția de detenție, toate manualele, procedurile și regulamentele spuneau același lucru: se folosesc bodycam-urile, se documentează intervenția, se protejează personalul și se descurajează violența.
În teren, însă, s-a aplicat varianta „personalizată”:
- bodycam-urile au rămas doar ca accesoriu decorativ;
- intervenția a fost gestionată defectuos;
- incidentul a fost lăsat să se amplifice.
Concluzia ANP, consemnată în documentele oficiale, e tăioasă: neutilizarea camerelor video portabile a lăsat intervenția fără un instrument esențial pentru:
- documentarea faptelor;
- protejarea personalului;
- descurajarea manifestărilor agresive.
Cu alte cuvinte, exact ce trebuia să prevină escaladarea situației a fost ignorat cu seninătate.
„AȘA NU” – capitolul special dedicat celor trei ofițeri în documentele ANP
Dacă ar exista un manual ilustrat cu „așa nu se face”, cazul celor trei ofițeri de la Tulcea ar fi capitolul de deschidere.
Potrivit documentelor oficiale analizate, cei trei s-au remarcat prin:
- neutilizarea camerelor video portabile din dotare;
- gestionarea defectuoasă a relocării unuia dintre deținuți;
- permiterea escaladării unei situații tensionate;
- „performanța” de a deveni obiectul unor măsuri de consiliere și pregătire profesională dispuse de ANP.
După verificări, Administrația Națională a Penitenciarelor a decis includerea lor într-un program individual de pregătire și consiliere profesională desfășurat la Penitenciarul Giurgiu.
Tradus din limbaj birocratic: instituția a constatat deficiențe profesionale atât de evidente, încât a fost nevoie de măsuri de corectare și monitorizare. Când trei ofițeri de penitenciare ajung să fie trimiși, practic, „la reparații”, mesajul este limpede: ceva s-a rupt grav între uniformă și responsabilitate.
Un om, o poartă, o diferență: agentul care n-a fugit
În contrast violent cu prestația celor trei ofițeri, același set de documente oficiale scoate în evidență figura unui agent supraveghetor care a făcut exact opusul: n-a fugit.
Când a observat că trei ofițeri sunt urmăriți de doi deținuți agresivi, agentul:
- a intervenit imediat;
- s-a deplasat rapid către zona incidentului;
- a închis grilajul de tronsonare;
- a reușit să izoleze conflictul, împiedicând răspândirea acestuia în alte zone ale penitenciarului.
În condițiile unui risc real pentru personalul aflat în apropiere, reacția sa promptă și fermă este remarcată explicit în documentele ANP. A demonstrat:
- stăpânire de sine;
- asumarea responsabilității;
- respectarea misiunii.
În loc de „cursă de urmărire cu deținuți pe post de vânători”, am avut, datorită lui, un incident limitat. Adică exact ce ar trebui să fie normalitatea într-un penitenciar, dar ce în acest caz a devenit excepția.
Manual practic de contrast: cum arată curajul, cum arată deruta
Diferența dintre atitudinea agentului și conduita celor trei ofițeri nu mai are nevoie de comentarii. Vorbesc faptele.
- Agentul:
- a mers spre pericol,
- a închis poarta,
- a izolat incidentul,
- a protejat personalul și instituția.
- Cei trei ofițeri:
- au ajuns să fie urmăriți de doi deținuți,
- nu au respectat obligația utilizării bodycam-urilor,
- au permis escaladarea situației,
- au devenit subiectul unor măsuri de consiliere și pregătire profesională dispuse de ANP.
Unul a făcut ce scrie în fișa postului. Ceilalți trei au bifat tot ce nu trebuie făcut, iar acum figurează în documente nu la capitolul „bune practici”, ci la „exemple de corectat urgent”.
Acest contrast nu e doar o diferență de reacție. Este radiografia unei probleme de fond: într-o instituție în care reacția fiecărui om din sistem poate însemna diferența dintre incident controlat și dezastru, nu toți cei în uniformă înțeleg ce poartă pe umeri.
Imaginea sistemului penitenciar, făcută țăndări de o fugă penibilă
Poate cea mai gravă consecință a acestui episod nu este fuga în sine, ci ce lasă ea în urmă: imaginea unui sistem penitenciar în care:
- disciplina e opțională;
- procedurile sunt negociabile;
- bodycam-urile sunt decorative;
- ofițerii pot fi urmăriți de deținuți, în loc să fie invers.
Într-un domeniu în care:
- autoritatea,
- disciplina,
- respectarea strictă a procedurilor
ar trebui să fie fundamentul oricărei intervenții, faptul că trei ofițeri au ajuns să fie vânați de doi deținuți și nu au respectat obligația utilizării camerelor video portabile ridică întrebări legitime despre:
- pregătirea lor reală;
- capacitatea de reacție;
- seriozitatea cu care sunt aplicate regulile în situații de criză.
Camerele video portabile nu sunt jucării și nu sunt nici brelocuri de uniformă. Sunt:
- instrumente de protecție pentru personal;
- garanții pentru deținuți;
- scut juridic și de imagine pentru instituție.
Când procedurile privind utilizarea lor sunt ignorate, nu mai vorbim doar de o breșă tehnică. Vorbim de:
- intervenții nedocumentate;
- încredere publică erodată;
- impresia că în spatele zidurilor, regulile se aplică după chef, nu după lege.
Ce urmează: de la documente la nume

Acest material are la bază concluziile consemnate în documentele oficiale ale Administrației Naționale a Penitenciarelor referitoare la incidentul produs la Penitenciarul Tulcea la 2 decembrie 2025.
Într-un material viitor va fi prezentată identitatea celor trei ofițeri vizați de măsurile administrative dispuse de ANP. Pentru că, atunci când autoritatea se transformă în spectacol penibil de fugă, publicul are dreptul să știe cine poartă uniforma și cum o onorează.
Concluzie: când un singur om salvează ce trei ofițeri fac praf

Incidentul de la Penitenciarul Tulcea expune, fără menajamente, două modele opuse de reacție sub aceeași stemă:
- Pe de o parte, un agent:
- curajos,
- lucid,
- capabil să intervină ferm într-un moment critic,
- care a limitat incidentul și a protejat instituția.
- Pe de altă parte, trei ofițeri:
- a căror conduită profesională a fost criticată în documentele oficiale,
- care nu au respectat procedurile privind utilizarea bodycam-urilor,
- care au permis escaladarea situației,
- care au fost incluși de ANP într-un program de consiliere și pregătire profesională.
Într-o instituție în care siguranța personalului depinde de reacția fiecărui membru al echipei, profesionalismul nu este o opțiune, nu este un moft și nu este o bifă formală la evaluare. Este o obligație.
Iar când diferența dintre un incident controlat și unul scăpat de sub control este făcută de un singur om care închide la timp o poartă, în timp ce alții aleargă în sens invers, concluziile nu mai au nevoie de explicații suplimentare. Vorbește realitatea, consemnată chiar de Administrația Națională a Penitenciarelor. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 11 ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Ancheteacum 3 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 4 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Exclusivacum 2 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
-
Exclusivacum 11 oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Featuredacum 3 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Administratieacum 4 zileInvestiții în patrimoniul național: Ministerul Culturii lansează programul de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026



