Connect with us

Exclusiv

Generalul (r) Răducanu rămâne fără titlul de doctor pentru plagiat, generalul (r) Bucinschi nu mai poate coordona doctorate

Publicat

pe

Unul dintre lucrurile care mi se spuneau cel mai des când am început să scriu despre plagiate era: „Și, o să se întâmple ceva?”. Ei bine, chiar se întâmplă lucruri, iar semnele unei schimbări în mediul academic sunt tot mai clare.
– Generalul Gabriel Răducanu, rectorul Academiei Forțelor Aeriene din Brașov în noiembrie 2020, când am scris că a plagiat în teza de doctorat, a primit decizie de plagiat din partea CNATDCU. Între timp, și-a depus cerere de pensionare, iar acum, două luni mai târziu, este general în rezervă, fost rector și a rămas fără titlul de doctor. Când l-am sunat pe Răducanu să îi cer un punct de vedere m-a întrebat: „„La dumneavoastră care este problemuța?”.
– Generalul (r) Vasile Bucinschi, fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov, a pierdut dreptul de a conduce doctorate în Științe Militare după ce am scris că împreună cu Răducanu a plagiat într-o carte teza de doctorat a unui student al său. Comisia de Etică a UNAP a hotărât să-i desfacă contractul de muncă pe motive disciplinare, însă Bucinschi și-a dat demisia înainte de aplicarea deciziei.
– Doctorandul din care generalii Răducanu și Bucinschi au plagiat nu a mai primit confirmarea titlului de doctor din partea CNATDCU, iar Bucinschi s-a retras din ASSN-ul înființat de Gabriel Oprea și George Maior în care fusese făcut membru corespondent.
Cum ar veni, numai problemuțe conchide Emilia Sercan.

Urmările investigațiilor PressOne: Generalul (r) Răducanu rămâne fără titlul de doctor pentru plagiat, generalul (r) Bucinschi nu mai poate coordona doctorate

  • Fostul rector al Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFA) din Brașov, generalul (r) de flotilă aeriană Gabriel Răducanu, rămâne fără titlul de doctor în Științe Militare după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor (CNATDCU) a decis că teza de doctorat a acestuia este plagiată. 
  • Consiliul General al CNATDCU a votat cu unanimitate decizia de retragere a titlului de doctor deținut de Răducanu încă din 2011, după ce o comisie de specialiști ai CNATDCU a constatat, în mod oficial, că teza acestuia este plagiată.
  • Generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi, și el fost rector al Academiei Forțelor Aeriene Brașov, a fost sancționat cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă pe care îl avea încheiat cu UNAP, unde coordona doctorate. 
  • Totuși, sancțiunea dată de Comisia de Etică nu a mai fost aplicată de UNAP pentru că Bucinschi și-a dat demisia, o consecință imediată fiind faptul că acesta nu mai poate coordona teze de doctorat. 
  • Răducanu și Bucinschi sunt legați între ei nu numai printr-o veche prietenie: au semnat amândoi o carte care reprezintă conținutul tezei de doctorat a unui fost student al lui Bucinschi. Respectivul doctorand, Florentin-Gabriel Giuvară, a rămas fără titlul de doctor, care i-a fost infirmat de CNATDCU. 

Generalul (r) Răducanu

Pe 17 noiembrie 2020 arătam în exclusivitate pe PressOne faptul că paragrafe disparate sau texte bloc din 78 de pagini din teza de doctorat a lui Gabriel Răducanu sunt plagiate, după ce cu o zi înainte am dezvăluit că acesta devenise conferențiar universitar fără să îndeplinească criteriile cerute de lege.

La acel moment, Răducanu era general de flotilă aeriană activ și rector al Academiei Forțelor Aeriene (AFA) din Brașov.

Exact o lună mai târziu, pe 17 decembrie, președintele Klaus Iohannis semna decretul de trecere în rezervă a lui Gabriel Răducanu începând cu data de 30 decembrie 2020.

Sesizarea de plagiat pentru teza de doctorat a generalului (r) Gabriel Răducanu, rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov la acel moment, a fost înregistrată la CNATDCU în data de 18 noiembrie 2020.

Dovezile publicate erau unele solide: arătau că o parte din conținutul tezei – adică cel puțin 78 de pagini – erau plagiate.  

Lucrarea științifică cu titlul Securitatea aeriană a României, parte integrantă a securității aeriene a NATO și a Uniunii Europene fusese susținută 2011 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP) sub coordonarea gen. (r) prof. univ. dr. Mihail Orzeață.

Mai multe pagini din teză sunt plagiate dintr-o lucrare semnată de Mihail Orzeață, conducătorul lui de doctorat, iar altele, din două lucrări semnate de fostul rector al AFA Brașov, generalul (r) prof. univ. dr. Vasile Bucinschi, unul dintre cei trei referenți care au aprobat acordarea titlului de doctor pentru Răducanu.

Ceilalți doi referenți care au validat teza din punct de vedere științific au fost Florin Moisescu, și el fost rector al AFA Brașov – în prezent vicepreședinte al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) –, și Mircea Boșcoianu, fost profesor la AFA, în prezent membru în Comisia de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică  din CNATDCU.

De altfel, profesorul Mircea Boșcoianu, de la Universitatea Transilvania din Brașov, este unul dintre cei trei profesori care au făcut parte din comisia de lucru a CNATDCU care a confirmat plagiatul.

Ceilalți doi membri ai comisiei de lucru a CNATDCU au fost profesorul Dragoș Petrescu, de la Universitatea din București, și profesorul Valentin Naumescu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Verificarea 

Analizarea sesizării a urmat două trasee distincte.

Pe de-o parte, aceasta a fost trimisă la Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare „Carol I” – adică la universitatea la care teza a fost susținută – acolo unde, potrivit procedurii, sesizarea trebuie verificată.

Decizia comisiei de etică a universității care a decis acordarea titlului de doctor este una consultativă.

Surse din mediul academic susțin că decizia Comisiei de Etică a UNAP a fost că teza este plagiată și că a fost însoțită de propunerea de retragere a titlului de doctor acordat lui Răducanu în urmă cu zece ani.

În paralel cu această procedură s-a derulat procesul administrativ în interiorul CNATDCU, care a presupus, inițial, constituirea unei comisii de lucru, validată la finalul anului trecut de către Consiliul General.

Cei trei membri ai comisiei de lucru au analizat în mod distinct sesizarea, iar în rapoartele individuale cu toții au concluzionat că „sesizarea este îndreptățită”.

De altfel, în raportul comun se precizează că „opiniile celor trei membri au coincis, în sensul că toate cele trei rapoarte individuale au concluzionat că sesizarea este îndreptățită”.

În finalul documentului se regăsește și decizia comisie de lucru: „retragerea titlului de doctor acordat autorului tezei analizate”. 

Cele două documente – decizia consultativă a Comisiei de Etică a UNAP și raportul comun al comisie de lucru – au stat la baza deciziei Consiliului General al CNATDCU din data de 27 ianuarie 2021 de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Răducanu.

Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, însă nu este una definitivă, putând fi contestată de Răducanu.

Trecerea în rezervă 

Surse din mediul academic susțin că Gabriel Răducanu a luat în calcul ieșirea la pensie după ce la începutul lunii septembrie am dezvăluit faptul că acesta, împreună cu fostul rector al Academiei Forțelor Aeriene Brașov, Vasile Bucinschi, a semnat o carte care reprezenta teza de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară.

Este vorba despre lucrarea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, apărută în iunie 2020. 

Titlul cărții are trei cuvinte în plus față de cel al tezei de doctorat „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național”, susținută anul trecut în martie la UNAP de către comandorul Florentin-Gabriel Giuvară, comandantul Centrului de Operații Aeriene din cadrul Statului Major al Forțelor Aeriene.

Coordonatorul de doctorat al lui Giuvară a fost generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi.

Prim-autor pe coperta cărții este trecut Bucinschi, al doilea, Răducanu, iar autorul tezei, Giuvară – cel care se presupune că a muncit pentru respectiva cercetare științifică –, este ultimul.

Lucrarea a fost inclusă de Vasile Bucinschi în fișa de verificare pentru concursul de profesor universitar pe care l-a susținut anul trecut, la finalul lunii august, la Academia Forțelor Aeriene Brașov, pe care o condusese ca rector până în august 2017.

Bucinschi și Răducanu, care și-au însușit conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară, au comis plagiat în acest caz.

La momentul publicării cărții, în iunie 2020, CNATDCU nu verificase și nu confirmase acordarea titlului de doctor lui Florentin-Gabriel Giuvară pentru teza „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național”, susținută în martie

La finalul anului trecut, teza de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară a intrat în analiza CNATDCU, iar Comisia de Științe politice, studii de securitate, științe militare, informații și ordine publică a infirmat propunerea de acordarea a titlului de doctor venită de la UNAP.

Consiliul General al CNATDCU a validat decizia de neacordare a titlului de doctor lui Florentin-Gabriel Giuvară.

Întrebat despre contribuția la cartea pe care o semnează împreună cu Bucinschi și Giuvară, Gabriel Răducanu a răspuns într-un mod neașteptat: „Dar curiozitatea de ce vă macină?”, apoi a continuat cu un răspuns mai clar: „Vă dați seama că am scris foarte mult la acea carte”.

Când l-am întrebat despre conținutul identic al tezei și al cărții, generalul Gabriel Răducanu a întrebat, în același stil, „La dumneavoastră care este problemuța?”. 

Gabriel Răducanu și-a depus cererea de pensionare după apariția celor două articole despre cariera sa academică – mai exact despre postul de conferențiar ocupat fără a îndeplini criteriile cerute de lege și despre plagiatul în teza de doctorat, apărute la mijlocul lunii noiembrie – , susțin surse din Ministerul Apărării.

Trecerea în rezervă a lui Răducanu a fost avizată mai întâi de Statul Major al Forțelor Aeriene, de Statul Major al Apărării, mai apoi de ministrul Apărării Nicolae Ciucă, iar, în final, decretul de trecere în rezervă a fost semnat de președintele Klaus Iohannis pe 17 decembrie 2020, cu aplicare din 30 noiembrie 2020.

Generalul (r) Bucinschi

Consecințe au existat și pentru celălalt fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov despre care am scris spre finalul anului trecut.

Pe 2 septembrie 2020 publicam în exclusivitate pe PressOne faptul că generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi a fost declarat câștigător al unui concurs pentru un post de profesor organizat la Academia Forțelor Aeriene din Brașov, universitatea pe care a condus-o în trecut.

Vasile Bucinschi în august 2016, la o ceremonie în cadrul Academiei Forțelor Aeriene din Brașov, pe care a condus-o, ca rector, până în vara lui 2017. FOTO: AFA, contul oficial de Facebook

La acel moment, Academia era condusă de generalul (r) Gabriel Răducanu, cel cu care Bucinschi semnase câteva luni mai devreme cartea care reprezenta teza de doctorat a fostului student al lui Bucinschi, Florentin-Gabriel Giuvară. Acea carte a fost inclusă în punctajul necesar lui Bucinschi pentru postul de profesor universitar.

Bucinschi a fost declarat „admis” fără să îndeplinească unele dintre criteriile obligatorii cerute de lege – de exemplu numărul de cărți publicate. În plus, acesta a fost admis după ce metodologia de concurs a fost modificată radical înainte de susținerea examenului, criteriile suplimentare impuse de AFA Brașov fiind diminuate.

După ce am publicat investigația în care am arătat că Vasile Bucinschi a plagiat alături de Gabriel Răducanu teza de doctorat a fostului său doctorand, Florentin-Gabriel Giuvară, rectorul UNAP, generalul Dorin-Corneliu Pleșcan, a numit o comisie de analiză pentru „verificarea și analiza informațiilor publicate în presă”. 

Deși Comisia de analiză a propus sancționarea lui Vasile Bucinschi cu desfacerea contractului de muncă din motive disciplinare, iar Comisia de Etică a UNAP a aprobat-o, această decizie nu a fost pusă în aplicare.

Generalul (r) de flotilă aeriană Vasile Bucinschi și-a dat demisia de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, unde avea contract pentru coordonarea de doctorate la Școala Doctorală, în urma unei înțelegeri.

Motivația deciziei prin care s-a stabilit sancționarea disciplinară a lui Bucinschi este uluitoare, ba chiar contradictorie: deși comisia care a anchetat acuzația de plagiat a constatat că 90% din conținutul cărții semnate de Bucinschi, Răducanu și Giuvară este identic cu cel al tezei de doctorat a lui Giuvară, Bucinschi a fost sancționat doar pentru că a publicat respectiva carte înainte ca Giuvară să aibă titlul de doctor atribuit prin ordin de ministru.

Analiza

Comisia de analiză l-a înștiințat pe generalul (r) Vasile Bucinschi despre faptul că analizează acuzația că ar fi plagiat teza de doctorat a comandorului Giuvară în cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”. 

Patru zile mai târziu, Vasile Bucinschi și-a prezentat apărarea în fața Comisiei și a pus la dispoziția acesteia cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, semnată împreună cu Răducanu și Giuvară, dar și teza de doctorat a lui Giuvară.

„Comisia a analizat conținutul celor două lucrări în format tipărit și identifică aproximativ 90% similitudine între acestea”, se precizează în raportul Comisie de analiză.

Unul dintre exemplele de diferență între cele două lucrări dat de Comisie de analiză se referă la paginile 7 – 8 din carte, care nu apar în teza de doctorat.

Această afirmație este una falsă și arată faptul că Comisia de analiză și-a făcut superficial treaba. Conținutul de la paginile 7 – 8 din parte, care corespund Cuvântului înainte, se regăsesc în Introducerea tezei de doctorat a lui Giuvară, la paginile 10 – 11.

Exemplele de acest fel pot continua.

Deși Comisia de analiză a constatat că 90% din conținutul tezei de doctorat a lui Florentin-Gabriel Giuvară este identică cu cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic”, semnată de Bucinschi, Răducanu și Giuvară, concluziile sunt de-a dreptul uluitoare: acuzația de plagiat la adresa lui Bucinschi este „nefondată”. 

Explicația Comisiei de analiză este și mai surprinzătoare: cartea „Integrarea apărării aeriene și antirachetă la nivel național în context euroatlantic” a fost publicată și sub semnătură de autorului tezei, adică a doctorandului Florentin-Gabriel Giuvară.

Comandorul Florentin Giuvară. FOTO: roaf.ro.

Comisia nu menționează nimic despre faptul că „autorul tezei” a fost semnat ca cel de-al treilea autor pe coperta cărții, deși s-a constatat că 90% din munca lui a fost asumată de Bucinschi și Răducanu.

Într-o manieră absolut disonantă, Comisia de analiză îl găsește vinovat pe Vasile Bucinschi de două lucruri care nu au legătură directă cu plagiatul, ci de lucruri care decurg din evidentul plagiat comis de acesta și de Răducanu:

  • Bucinschi e vinovat pentru că „nu l-a informat și consiliat pe studentul doctorand despre consecințele care decurg din publicarea tezei” înainte de conferirea titlului de doctor;
  • Bucinschi e vinovat pentru că a publicat teza lui Giuvară în coautorat cu acesta înainte de atribuirea titlului de doctor, fapt care pune în discuție „imposibilitatea identificării distincte a contribuției fiecăruia [dintre coautori]”, deși Comisia însăși stabilește un procent de 90% similitudine între teză și carte;

„Față de cele constatate, Comisia de analiză propune Comisiei de Etică sancționarea gen. (r) Vasile Bucinschi cu desfacerea disciplinară a contractului de muncă”. 

De la desfacerea contractului de muncă la demisie

Raportul Comisiei de analiză a fost aprobat de Comisia de Etică a UNAP în data de 7 octombrie 2010.

Totuși, potrivit unui răspuns primit de la Biroul de Presă al UNAP și semnat de generalul Dorin-Corneliu Pleșcan, rectorul UNAP, raporturile juridice ale lui Vasile Bucinschi cu Universitatea Națională de Apărare „Carol I” au încetat, prin demisie, la data de 4 noiembrie 2020.

Acest lucru înseamnă că decizia de desfacere a contractului de muncă pe care Bucinschi îl avea cu UNAP nu a fost pusă în aplicare.

Surse din mediul academic susțin că Bucinschi a ajuns la o înțelegere cu conducerea UNAP pentru a pleca prin demisie.

În același răspuns primit de la UNAP se mai precizează că Consiliul Școlii Doctorale a luat act de solicitarea lui Vasile Bucinschi „privind încetarea raporturilor juridice în calitate de conducător de doctorat”, iar în 14 noiembrie 2020 „a decis scoaterea din evidența Școlii Doctorale, din calitatea de conducător de doctorat asociat și redistribuirea doctoranzilor aflați în îndrumare la acest moment”.

Conducerea UNAP mai susține faptul că Școala Doctorală a UNAP nu va iniția demersuri pentru a-i retrage calitatea de conducător de doctorat a lui Vasile Bucinschi și că „pentru abaterile analizate de către Comisia de Etică a fost dispusă cea mai drastică sancțiune, respectiv desfacerea contractului de muncă, conform Legii 1/2011, art. 312”.

În răspuns se mai precizează că Școala Doctorală a UNAP este singura instituție care derulează studii de doctorat în domeniul Științe Militare, „astfel, domnul gl. fl. aer. (r) prof. univ. dr. Vasile Bucinschi nu se poate afilia la nicio altă școală doctorală și nici reafilia la Școala Doctorală a UNAP, în virtutea prevederilor art. 13, litera c) din Regulamentul Școlii Doctorale, care stipulează faptul că încălcarea prevederilor Codului de etică este incompatibilă cu calitatea de conducător de doctorat”.

Nu mai e membru în ASSN

Anul trecut, în luna septembrie, scriam că Vasile Bucinschi a devenit în vara trecută membru corespondent al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), una dintre cele mai opace instituții, înființată de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de fostul director al SRI George Maior.

La acel moment scriam că numirea lui Bucinschi în ASSN are legătură cu vicepreședintele instituției, Gabriel-Florin Moisescu, general de flotilă aeriană și fost rector al Academiei Forțelor Aeriene din Brașov exact înaintea lui Bucinschi.

Recent, numele lui Bucinschi a fost scos din lista de membri ai ASSN care figurează pe site-ul instituției, iar surse din mediul universitar susțin că Bucinschi a făcut cerere de retragere din ASSN după demisia de la UNAP.

Președinte interimar al ASSN este Remus Pricopie, rectorul SNSPA, cel care a preluat această funcție în vara lui 2015 de la George Maior, după ce acesta a fost numit ambasador al României în SUA.

Prin legea de înființare, ASSN se află în coordonarea Ministerului Apărării, Ministerului de Interne și a SRI. Deși în Parlamentul României există de mai mulți ani o propunere de desființare a ASSN, instituția încă rezistă, în ciuda scandalurilor care o înconjoară și a dezvăluirilor despre faptul că este o instituție-sinecură – care asigură un salariu pe viață unor apropiați ai lui Oprea și Maior, care nu au nicio activitate de cercetare reală – dar și a lipsei de transparență și a situațiilor de încălcare a integrității academice și plagiat comise de unii dintre membrii acesteia.

https://pressone.ro/urmarile-investigatiilor-pressone-generalul-r-raducanu-ramane-fara-titlul-de-doctor-pentru-plagiat-generalul-r-bucinschi-nu-mai-poate-coordona-doctorate?fbclid=IwAR2mNf0rodHlEt2O_gDG9pSkb5cF9wiO9R1fZNsDhAn1OheUpulJtjXEEtk

Exclusiv

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Publicat

pe

De

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”, nu și pe la generali.

În prim-plan, cine altcineva decât eternul nostru personaj principal: Bogdan Despescu, chestor, secretar de stat, specialist în portul uniformei… „după ureche”. După cum îl taie briza, nu după cum scrie în OMAI.

De data asta, omul nu s-a mai obosit să inventeze povești cu „uniformă adusă de Armată” sau „personalizări” trase de păr. A trecut direct la nivelul următor: demonstrație practică de „AȘA NU” în portul uniformei de poliție, chiar de Ziua Marinei. Un fel de lecție video pentru școlile de poliție: „Uitați-vă bine. Așa să NU vă îmbrăcați NICIODATĂ.”

Compoziția artistică a ținutei:

  • jos: pantaloni cu vipușcă, de reprezentare, ceremonie, solemnități, din categoria „să trăiți, sărumâna, să n-aveți nevoie de noi”;
  • sus: cămașă-bluză albă, tot de reprezentare, să știe poporul că are în față rang mare și lustruit;
  • pe cap: șepcuța de soare de serviciu, plimbată de la „munca de jos”, direct în poza de protocol.

Adică o combinație pe care regulamentul nu doar că nu o prevede, dar o urlă din toți rărunchii: NU AȘA.
Niciodată, dar NICIODATĂ, nu combini uniforma de reprezentare/ceremonial cu șapca de soare de la uniforma de serviciu. E ca și cum te-ai duce la nuntă cu smoking, dar în papuci de gumă. Numai că aici nu vorbim de modă, vorbim de Regulamentul pentru compunerea și portul uniformelor de poliție.

Și, ca ironia să fie completă, art. 2 alin. (2) din OMAI nr. 183/2021 spune negru pe alb că:

  • tocmai ȘEFII trebuie să respecte regulamentul,
  • să urmărească respectarea lui de către subordonați,
  • și să ia măsuri când constată încălcări.

Ei bine, regulamentul zice una, iar „el general” înțelege alta: „Regulamentul e pentru executanți. Eu sunt general, nu executant. Eu doar… dau exemplu. Prost.”

Rămâne întrebarea pe care o evită toată lumea, dar o vede toată lumea:
CINE IA MĂSURI CÂND CHESTORII SUNT CEI CARE ÎNCALCĂ REGULAMENTUL?

În toată țara, au fost sancționați sute de polițiști pentru:

  • pantofi nepotriviți,
  • lipsă chipiu,
  • cămașă băgată pe jumătate în pantaloni,
  • ținută „neconformă”.

Pe aceștia îi prind imediat: sunt executanți. În consecință, trebuie „executați”. E simplu, e la îndemână și dă bine la statistici: „Am asigurat disciplina portului uniformei”.

Dar când ajungem la eșalonul „cu vipușcă + stele + funcție + cameră de luat vederi”, brusc regulile devin… „orientative”. Pe uscat se dau sancțiuni, pe mare se dau lecții de ipocrizie. Aparent, pe mare chestorii combină uniforma după cum îi taie briza, nu după cum prevede Regulamentul.

Și, ca să fie tabloul complet, în spatele lui Despescu, în aceeași imagine, stă cuminte, perfect regulamentar, un „amărât” de polițist de frontieră:

  • uniformă de serviciu corectă,
  • capul acoperit cum trebuie,
  • nimic „personalizat”,
  • nimic „combinat” după inspirația de moment.

Fără vipușcă de chestor, fără stele de general, dar cu regulamentul știut și respectat.
Omul ăsta dă mai multă lecție de onoare și disciplină decât tot discursul oficial de Ziua Marinei.

Se pare că, uneori:

  • cu cât ai mai multe stele pe umăr, cu atât îți permiți să ignori regulamentul;
  • cu cât ai mai puține stele, cu atât îl cunoști și îl respecți mai bine.

Ce vedem noi, de fapt, în poza de Ziua Marinei?

  • În față: „el general”, simbol al sistemului care predică regulamentul, dar îl poartă… experimental.
  • În spate: un polițist de frontieră care, fără să spună un cuvânt, le dă rușine tuturor „șefilor” din cadru doar prin felul în care-și poartă uniforma.

Și atunci, iarăși:
Cine îl sancționează pe Despescu pentru port necorespunzător al uniformei?
Cine îi explică art. 2 alin. (2) din OMAI 183/2021?
Cine îi arată poza cu polițistul din spatele lui și îi zice: „Așa se face, domnule general”?

Răspuns scurt: nimeni.
Pentru că în România, regulamentul e obligatoriu pentru cei fără stele. Pentru cei cu stele, regulamentul e… opțional. „Orientativ”. Un fel de recomandare meteo: „azi e bine să îl respecți, dar dacă e Ziua Marinei și sunt camere, lasă, merge și așa.”

Felicitări sincere tuturor marinarilor și personalului contractual din Armata României cu ocazia Zilei Marinei. Oamenii care chiar știu ce înseamnă uniformă, onoare și regulament, fără să le confunde cu decorul pentru poze oficiale.

Felicitări și politistului de frontieră din spatele lui Despescu. Fără vipușcă, fără stele, dar cu coloană vertebrală și regulamentul la zi. Uneori, adevărații „generali” nu au grad pe umăr, ci bun-simț și respect față de meserie – exact cum dezvăluie Sindicatul Europol în această nouă lecție publică despre dublul standard din MAI. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Publicat

pe

De

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.

„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași

La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.

Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.

Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”

În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.

Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.

Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.

„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar

Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.

Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.

Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”

Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.

Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.

IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică

Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.

„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.

Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”

Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.

În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Publicat

pe

De

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea

În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.

Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.

Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă

Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.

Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.

Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți

Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.

În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.

ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat

Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.

ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.

Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor

Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.

În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.

Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?

Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.

Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.

Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?

Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?

Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu

Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...

Exclusiv21 de ore ago

Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural

Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....

Exclusiv21 de ore ago

„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea

Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...

Exclusiv2 zile ago

România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri

Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...

Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)

În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...

Exclusiv3 zile ago

O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”

O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...

Exclusiv4 zile ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...

Exclusiv4 zile ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...

Exclusiv4 zile ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...

Exclusiv4 zile ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...

Exclusiv4 zile ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...

Exclusiv5 zile ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...

Exclusiv5 zile ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...

Exclusiv5 zile ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv