După 12 ani, o operațiune de compromitere a unui înalt diplomat român – analizată superficial, la momentul respectiv, de presa de la București – este ”desecretizată” de NETFLIX într-unul din episoadele primului sezon al serialului-documentar ”Spycraft” (”Secretele spionajului”). Realizatorii îndreaptă un deget acuzator către serviciile secrete ruse și lansează ipoteza că acestea au orchestrat întreaga operațiune ”kompromat” (n.red. – material compromițător) a cărei ”țintă” a fost Ion Nuică, la acea vreme consul al României la Chișinău. 

GÂNDUL.RO prezintă informații în premieră despre acest incident cu temă sexuală în urma căruia consulul României la Chișinău și-a prezentat demisia.

Totodată, GÂNDUL.RO a solicitat puncte de vedere referitoare la acest subiect Ministerului Afacerilor Externe al României, lui Cristian Diaconescu, ministru de Externe în perioada respectivă, lui Mihai Răzvan Ungureanu, director al Serviciului de Informații Externe la acea vreme, dar și Ambasadei Federației Ruse la București, urmând ca răspunsurile primite să fie prezentate ÎN EXCLUSIVITATE.

Serialul ”Spycraft” (”Secretele spionajului”) – lansat pe 20 ianuarie 2021 – se află în trending, în momentul de față, și a devenit unul dintre cele mai urmărite seriale-documentar la nivel mondial.

Consulul României la Chișinău, surprins în momente intime cu o angajată și filmat cu camera ascunsă

În luna iulie 2009, ziarul ”Curentul” a publicat o înregistrare video în care apărea Ion Nuică, consulul României la Chișinău. Acesta se afla într-o cameră de hotel, împreună cu o femeie – presupusă angajată a consulatului – iar imaginile în care aceștia întrețineau relații sexuale au fost filmate cu o cameră ascunsă.

Filmul compromițător debuta șocant: ”Așa vor să ne ”aibă” românii și pe noi, cum ”a avut-o” consulul român la Chișinău Ion Nuică pe o angajată a consulatului”, se menționa în timp ce imnul național al României – ”Deșteaptă-te, române” – se auzea în fundal, pe un fond vizual roșu, galben și albastru.

Mass-media a preluat respectivele imagini compromițătoare în care consulul Ion Nuică și partenera sa apăreau dezbrăcați, iar diplomatul a demisionat pe data de 13 iulie 2009. Totuși, reprezentanții Ministerului de Afaceri Externe al României au precizat că nu respectiva înregistrare video ar fi fost adevăratul motiv al demisiei consulului Ion Nuică.

”Consulul nostru (n.red. – Ion Nuică) este chemat în ţară încă de săptămâna trecută şi îşi anunţase încă de pe atunci intenţia de a demisiona. Astăzi, luni, el doar a semnat actul în sine”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE, Alin Şerbănescu, la vremea respectivă. Chestionat în legătură cu filmarea compromițătoare în care apărea consulul României la Chișinău, Alin Şerbănescu a transmis că ”din moment ce (n.red. – consulul Ion Nuică) era deja demisionar, pentru MAE este irelevant filmul apărut în presă”.

”Coincidență”, înregistrarea a fost dată publicității cu doar două săptămâni înainte de alegerile parlamentare anticipate din Moldova, când partidele pro-București, cu mesaje unioniste, se aflau ”pe val”. Vladimir Voronin – președintele de atunci al Republicii Moldova -, a acuzat România de ”complicitate în protestele de la Chișinău (nota red. – care avuseseră loc în 7 aprilie 2009) și de destabilizarea situației din țară”. Ion Nuică nu a comentat atunci respectiva înregistrare.

NETFLIX: ”Ținta a fost Ion Nuică, un bărbat căsătorit, consulul României în Republica Moldova”

”Spionajul este o chestiune serioasă. De-a lungul istoriei, instrumentele și tehnologiile concepute în acest scop au fost la fel de importante ca și spionii”. Așa este prezentat, pe pagina NETFLIX, documentarul-serial ”Spycraft” (”Secretele spionajului”).

NETFLIX abordează subiectul ”Consulul României la Chișinău” în episodul 3 al serialului ”Spycraft” care se bucură de o audiență apreciabilă.

Potrivit realizatorilor acestui documentar, Ion Nuică a căzut ”în plasa” întinsă de serviciile secrete ruse, operațiunea de compromitere a acestuia funcționând ireproșabil.

”Kompromat a fost scopul unui videoclip postat pe un site din capitala României, București. Ținta a fost Ion Nuică, un bărbat căsătorit, consulul României în Republica Moldova, o țară în Europa de Est. Îl arată pe Nuică făcând sex cu o angajată a consulatului român din Moldova. Înregistrarea secretă a fost obținută printr-o cameră cu stenopă (n.red. – fotografierea fără obiectiv, acesta din urmă fiind înlocuit cu un orificiu de pătrundere a luminii), ascunsă în plinta din colțul camerei. Înregistrarea a fost menită să-i afecteze realegerea în Parlament, ceea ce s-a întâmplat. Nuică a demisionat. Dacă Kompromat ar fi o artă, experții spun că rușii ar fi maeștri”, se menționează în episodul 3 al serialului ”Spycraft” difuzat de NETFLIX.

”Toate serviciile din lume o fac, iar noi nu suntem o excepție”

În lumea serviciilor secrete, operațiunile care vizează discreditarea unor oameni politici, oameni de afaceri sau înalți funcționari ai statului sunt un instrument redutabil în ceea ce privește manipularea și șantajul ”țintelor” căzute în plasa întinsă cu abilitate.

Astfel a apărut termenul ”kompromat” – o tactică a serviciilor secrete, în special a celor din Rusia, în perioada KGB-ului, dar și ulterior – atunci când a compromite un occidental cu înalte atribuții, cu ajutorul unei rusoaice apetisante, devenise aproape un clișeu, acesta fiind preluat, apoi, în romane sau în filme de spionaj.

Dar tactica ”Kompromat” (n.red. – literal: ”material compromițător”) nu a dispărut după spargerea în bucăți a Uniunii Sovietice, experții fiind de părere că nici nu va dispărea vreodată, datorită potențialului uriaș pe care îl deține o astfel de operațiune clandestină la care apelează, de altfel, toate serviciile secrete.

Un aspect atemporal al kompromatului este acela că informațiile compromițătoare sunt, adeseori, de natură sexuală. Dar kompromat se referă la informații compromițătoare care pot fi colectate, stocate, tranzacționate sau utilizate strategic în foarte multe domenii:

• politic
• electoral
• juridic
• profesional
• judiciar
• media
• afaceri

Originile acestui termen, în limba rusă, se află în jargonul poliției secrete din anii `30.

”Toate serviciile din lume o fac, iar noi nu suntem o excepție”, declara, la un moment dat, expertul Mihail Liubimov, cel  care a condus mult timp operațiunile KGB împotriva Marii Britanii și în țările scandinave.

Tipologia ”Kompromat”, tactica folosită de serviciile secrete

Specialiștii consideră că pot fi identificate patru „tipuri ideale” de kompromat. Analizând cazurile reale de kompromat utilizate de serviciile secrete împotriva adversarilor, devine evident că aceste patru categorii sunt în primul rând analitice: doar puține cazuri ar putea fi definite ca aparținând exclusiv unui singur tip.

Mai mult, un atac serios și susținut împotriva unui politician, spre exemplu, tinde să aparțină tuturor tipurilor de kompromat.

• Kompromat – Tip 1 – constă în dezvăluiri despre activitățile politice ale ”țintei”, inclusiv abuzul de funcție și de putere, relațiile cu oligarhii, divulgarea informațiilor secrete, incompetența politică și neloialitatea politică.
• Kompromat – Tip 2 – se referă la activitățile economice ale unui politician, adesea ilegale, care ar putea include și deturnare de fonduri bugetare, delapidare, tranzacții bancare umbrite, necorespunzătoare în procesul de privatizare, activitate off-shore, spălare de bani, deținerea de conturi bancare străine, implicarea în scheme financiare ilegale, nepotismul, finanțarea necorespunzătoare sau ilegală a campaniilor electorale, tratamentul preferențial în tranzacții sau contracte de afaceri și – nu în ultimul rând – acordarea și acceptarea mitei.
• Kompromat – Tip 3 – implică activități infracționale, inclusiv legături cu crima organizată, crimele contractuale și violența, spionaj și șantaj.
• Kompromat – Tip 4 – constă în dezvăluiri despre viața privată a ”țintei” vizate, inclusiv detalii despre venituri sau taxe ilegitime, proprietăți și bunuri, cheltuieli extravagante, comportament sexual, orientare sexuală, fond cultural sau religios, credințe și ideologie, sănătate sau vârstă și infracțiuni comise de membrii familiei.

Operațiuni ”Kompromat”: ”Șantajul prin relații sentimentale este la fel de vechi ca și dragostea”

”Șantajul prin relații sentimentale este la fel de vechi ca și dragostea”, remarca expertul Mihail Liubimov.

John Vassall – atașat naval la Moscova, în perioada 1954 – 1956 – a fost forțat să devină unul dintre spionii celebri ai KGB în Marea Britanie, după ce a fost fotografiat împreună cu un partener de același sex, în condițiile în care homosexualitatea era interzisă în Marea Britanie. John Vassall a făcut cunoștință cu un polonez care lucra pentru ambasadă, acesta fiind cel care l-ar fi prezentat în lumea interlopă homosexuală din Moscova.

În 1954, Vassall a fost invitat la o petrecere, acolo unde  – aflat sub influența alcoolului – a fost fotografiat în poziții compromițătoare. A fost condamnat la optsprezece ani de închisoare și a fost eliberat în 1972, după zece ani de detenție. A încetat din viață în urma unui atac de cord, într-un autobuz din Londra, în noiembrie 1996. În 1975, John Vassall a scris o carte – ”Vassall: autobiografia unui spion” – descriind-o ca fiind ”un fel de auto-justificare, nu în ceea ce privește activitățile mele de spionaj, ci în ceea ce privește poziția mea ca ființă umană și, poate, abilitatea mea de a-mi face și de a-mi păstra prieteni în toate categoriile sociale”.

Compatriotul lui John Vassall, John Profumo – ministru al Războiului – a căzut, în 1963, într-o capcană similară. A avut întâlniri cu o tânără de 19 ani, aceasta fiind și amanta unui înalt ofițer în post la Londra.

În 1964, ambasadorul francez Maurice Dejean a căzut, la rândul său, în plasa agenților KGB, prin metoda ”sparrow” (n.red. – ”vrăbiile” erau agente KGB responsabile cu seducerea ”țintelor” vizate). Aceștia l-au filmat pe bărbatul căsătorit întreținând relații sexuale cu o tânără actriță rusă, iar scandalul a dus la rechemarea sa la Paris de către generalul Charles de Gaulle. De menționat că în același scandal a fost ”prins” și atașatul francez la Moscova, acesta din urmă recurgând la sinucidere.

În 2009, un diplomat britanic aflat la post în Rusia a demisionat după difuzarea pe internet a unei înregistrări video în care apărea alături de o tânără.

Însă ”războiul kompromat” a făcut ravagii și în Rusia, la începutul anilor 1990, atunci când oligarhii ruși se luptau între ei pentru controlul marilor companii, folosind imperiile mediatice pentru a se acuza reciproc.

În primăvara anului 1999, procurorul general Iuri Skuratov se transformă, la rândul său într-o victimă ”kompromat”. La televiziune este difuzată o înregistrare video – autenticitatea nu a fost niciodată dovedită -, în care procurorul general era prezentat în compania unor prostituate.

În 2010, misterioasa ”Katia” a sedus mai mulți opozanți ai Kremlinului, filmându-se în timp ce făcea dragoste cu ei, iar imaginile au fost postate online.