Actualitate
Scriitoarea Delia Moretti: „Când am început să scriu, mi-am propus să ies în evidență față de ceilalți cu un stil doar al meu”
Delia Moretti s-a născut într-o comună din județul Prahova, iar momentan este stabilită în Italia. Pasiunea sa a fost mereu cititul, care cu timpul a îndemnat-o să își încerce propriile forțe pe terenul literaturii. A publicat inițial pe platforma Wattpad, unde a participat la câteva concursuri, urmând ca scrierile sale să intre în atenția editurilor. Cărțile sale sunt apreciate și căutate în rândul cititoarelor din România.
Gândul.ro: Bună ziua, Delia! Pentru persoanele care nu au avut ocazia să te cunoască, ne poți spune câteva lucruri despre tine?
Delia Moretti: Sunt o româncă stabilită în Italia. Pe 2 noiembrie 1984, pe un frig de crăpau pietrele, într-o comună din județul Prahova, am decis că era momentul potrivit să fac cunoștință cu lumea. Eram atât de nerăbdătoare să îmi încep firul vieții încât am vrut să vin pe lume în sânul familiei. Când eram mică, îmi doream o familie numeroasă, dar o sarcină cu peripeții m-a obligat să mă mulțumesc doar cu Fabian, care anul acesta a împlinit 17 ani. Sunt căsătorită și îmi pare rău că îmi văd părinții tot mai rar din cauza distanței și a virusului aceasta nemernic care nu vrea să ne lase în pace.
Gândul.ro: Când și cum s-a manifestat dorința de a scrie? Care a fost momentul în care ai știut că trebuie să dai viață unei povești?
Delia Moretti: Înainte de a scrie, am descoperit pasiunea pentru citit. Recunosc că în copilărie nu am fost o împătimită a scrisului sau a cititului. Pasiunile acestea au apărut în viața mea într-un moment în care aveam foarte mult timp liber și nu știam ce să fac cu el. În anul 2015, din greșeală, am dat peste platforma Wattpad. După ce mi-am pierdut nopțile citind ceea ce au scris alți, în urma unui pariu, m-am apucat la rândul meu de scris și nu am reușit să mă mai opresc.
Gândul.ro: Cum descrii experiența ta de autor de carte?
Delia Moretti: Nu m-am obișnuit cu statul de autor sau scriitor și într-o anumită măsură nici nu vreau să o fac. Îmi place să cred că sunt o visătoare care împărtășește cu ceilalți ideile sale. Ajunsă în punctul acesta, văd experiența aceasta asemenea unui munte pe care trebuie să îl escaladez. Drumul este lung până în vârf, dar, până în prezent, merită tot efortul. Am început experiența cu foarte multă naivitate. Am crezut că lumea literară este un loc frumos pentru toată lumea, dar o știm cu toții că nu este așa. Au fost momente în care am vrut să las totul baltă, să renunț la obiectivele impuse, dar am avut norocul să am de partea mea persoane care au avut încredere în mine și m-au împins de la spate să continui și țin să le mulțumesc pentru asta ori de câte ori am ocazia.
Gândul.ro: Cât de greu sau de ușor ți-a fost să construiești acțiunea cărților? Care au fost sursele cele mai importante de inspirație?
Delia Moretti: Nu pot da o valoare procesului. Nu a fost greu, cum nu a fost nici ușor. După părerea mea construcția acțiuni sau a ideii în sine, nu ar trebui să aibă termeni de comparație. Eu scriu din plăcere, călăuzită de ceea ce știu sau mă documentez acolo unde este cazul. Cât despre sursele de inspirație, la Seria „Prenupțial”, cele trei volume cu care mi-am făcut debutul pe piața de carte din România, m-am lăsat ghidată de euforia de moment. La momentul respectiv credeam cu tărie că așa se face. Eram la început de drum și lipsa de experiență m-a îndemnat să fac totul după bunul plac. A fost distractiv să construiesc fiecare personaj în parte având în vedere că m-am ghidat după caracterele persoanelor care mă înconjoară.
Când vine vorba de seria nouă, „Legile nescrise ale vieții – Două inimi, un singur trup”, publicată în luna decembrie a anului trecut cu ajutorul Editurii Petale Scrise, acolo inspirația ideii a luat naștere după o călătorie în zona respectivă. Italia este locul pe care îl numesc acasă, iar tradițiile ei îmi sunt tot mai des prezentate cu sfințenie. De aici dorința mea de a arăta că lumea care ne înconjoară este altfel decât legile impuse ale unei religii, în cazul de față catolicismul.
Gândul.ro: Cât timp îți ia finalizarea unei cărți?
Delia Moretti: Având în vedere că scriu atunci când pot, am chef și inspirație, procesul de scriere se întinde pe o perioadă destul de lungă. Nu îmi stabilesc obiective, pentru că nu reușesc niciodată să le respect. Las totul să vină de la sine. Până la urmă contează calitatea, nu cantitatea de cărți din palmares.
Gândul.ro: Cine a avut rolul cel mai important în cultivarea pasiunii tale pentru lectură și carte?
Delia Moretti: Eu. Inițial nu a știut nimeni de această pasiune a mea. Când am acceptat să îmi fac intrarea în lumea cărților, am spus familiei secretul meu. Inițial au crezut că este vorba despre o altă glumă de a mea, ca mai apoi să se bucure alături de mine.
Gândul.ro: Cum îți caracterizezi stilul de a scrie?
Delia Moretti: Îmi place să cred că scriu povești de viață presărate cu umor. Când am început să scriu, mi-am propus să ies în evidență față de ceilalți cu un stil doar al meu. Nu știu dacă am reușit sau nu, dar sincer vorbind, îmi dau silința să fie așa. Ideea este că nu îmi place să mi se spună că ideea cărții mele se aseamănă cu nu știu care altă carte sau film. Încerc să evit pe cât posibil șabloanele impuse de către un clișeu, să ies în evidență cu ceva doar al meu. Mulți vor spune că nici umorul nu mai este o noutate. Sunt și alți autori care îl folosesc, dar și aici tind să cred că stilul fiecăruia în parte își poate pune amprenta asupra cititorului.
Gândul.ro: După ce ai terminat de scris prima ta carte, a urmat o nouă etapă dificilă: trimiterea manuscrisului către edituri. Cum ai ales editura prin care să ajungi la sufletul cititorului român?
Delia Moretti: Nu știu dacă am fost norocoasă sau ghinionistă, dar procesul de publicare a fost diferit în cazul meu. În primăvara anului 2018 am fost contactată de către editorul Editurii Stylished de la vremea respectivă în vederea publicării. Am fost luată prin surprindere având în vedere că până în momentul acela nu am crezut de cuviință că ceea ce scriu va ajunge în mâinile cititorilor în format fizic. După câteva zile de gândire, am cedat și acceptat să le trimit ceva scris de mine pentru evaluare. Ironic este că inițial voiam să public cartea care, nici un an mai târziu, același editor, a refuzat să o publice. La aproape un an diferență de la primul contact cu Editura Stylished, în sfârșit am înțeles și văzut cu ochii mei cum se desfășoară cu adevărat procesul de publicare. Mi-am încercat norocul la câteva edituri, dar modul în care mi s-a vorbit despre Petale Scrise m-a cucerit instantaneu și m-a făcut să îmi doresc să public la ei. Eram sceptică în ceea ce privește șansele unei posibile reușite, tocmai de aceea m-am bucurat enorm de mult când am aflat că sunt una dintre cele cinci câștigătoare ale concursului organizat de către ei.
Gândul.ro: Cât de mult reprezintă pentru tine relația cu cititorii?
Delia Moretti: Foarte mult. Din punctul meu de vedere au un loc important în a mă ajuta să continui să urc muntele despre care vorbeam mai devreme. Dar ei nu vor să împărtășească cu mine trăirile lor din timpul lecturii. Începând de la platforma portocalie, au fost puține persoane care au intrat în contact direct cu mine. Îmi place să comunic cu ei, doar că sunt puține persoane care iau contact cu mine. Am ajuns la concluzia că cititorii mei sunt muți sau indiferenți. Fără supărare, dar așa este.
Gândul.ro: Ce crezi că lipsește pieței de carte din România?
Delia Moretti: Tind să cred că nu sunt în măsură să răspund la această întrebare. Nu sunt în măsură să critic sau să încerc să schimb ceva cu ajutorul câtorva cuvinte spuse din partea unei persoane care nici măcar nu locuiește în România.
Gândul.ro: La ce proiecte creative lucrezi în perioada următoare?
Delia Moretti: Am de gând să public toate cărțile scrise pe platformă, acum ținute ascunse pentru corecturile de rigoare. Din lista aceasta lungă fac parte celelalte două cărți care completează Seria „Legile nescrise ale vieții” – ,,Prieteni la cataramă” și ,,Ce nu te doboară, te ridică”. În ultimul an am fost foarte inspirată asupra unei alte cărți, foarte dragă mie, „Romeo și Violeta”. După părerea mea aceasta din urmă va vedea lumina tiparului înaintea celorlalte.
Gândul.ro: În încheiere, te îndemn să le transmiți un mesaj cititorilor noștri.
Delia Moretti: Mulțumesc din suflet pentru timpul acordat! Nu am crezut că o româncă cu un nume ciudat va stârni curiozitate și interes asupra voastră. Ajunsă în punctul acesta al discuției, emoția momentului este mare și cuvintele greu de expus. Aș îndrăzni să vă spun că vă îmbrățișez cu drag, dar îmi este interzis un așa gând. Virusul acesta nemilos ne obligă să stăm la distanță de siguranță. Așa că, lectură plăcută tuturor și să auzim doar de bine.
Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – [email protected] , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.
Actualitate
REVOLTA DIN SILICON VALLEY: Justiția americană îngheață ordinul Casei Albe prin care Anthropic a fost declarată risc de securitate națională
Dovezile sugerează o „represiune ilegală”
Într-o lovitură juridică majoră aplicată politicilor tehnologice ale actualei administrații, judecătoarea federală Rita Lin a emis joi o injoncțiune preliminară de amploare în favoarea companiei Anthropic. Decizia suspendă eforturile guvernului de a pune pe lista neagră firma de inteligență artificială, marcând un punct de cotitură în conflictul dintre gigantul tech și aparatul birocratic federal.
În ordinul său de 48 de pagini, judecătoarea Lin a afirmat categoric că justificarea guvernului pentru desemnarea Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” pare a fi doar o fațadă. „Dosarul sugerează puternic că motivele invocate… au fost pretextuale și că motivul real a fost o represiune ilegală”, a scris Lin, subliniind că Anthropic are șanse mari de reușită în procesul intentat statului.
Un conflict între clauze și comenzi executive
Tensiunile dintre Anthropic și Casa Albă au atins punctul critic după ce compania a refuzat să accepte noi termeni contractuali care ar fi permis armatei „orice utilizare legală” a inteligenței artificiale Claude. Anthropic s-a opus, invocând motive de siguranță și principii etice.
Reacția administrației a fost imediată. Pe 27 februarie, președintele Donald Trump a ordonat agențiilor federale, prin intermediul rețelei Truth Social, să „ÎNCETEZE IMEDIAT” orice utilizare a tehnologiei Anthropic. Mesajul a fost dublat de Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a declarat că niciun partener al armatei americane nu mai poate desfășura activități comerciale cu firma de IA. Până la începutul lunii martie, aceste directive au fost transformate în acte oficiale, vizând compania atât la nivelul Pentagonului, cât și la nivelul întregului guvern federal.
Sfidarea Pentagonului și disputa jurisdicțională
Victoria juridică a celor de la Anthropic ar putea fi însă complicată de un conflict de jurisdicție. La scurt timp după decizia din California, Emil Michael, responsabilul pentru tehnologie al Pentagonului, a contestat validitatea injoncțiunii, susținând că aceasta conține „erori factuale” și că interdicția rămâne în vigoare sub alte coduri federale care nu s-ar afla sub autoritatea judecătoarei Lin.
Deși Anthropic s-a declarat mulțumită de intervenția rapidă a instanței din California, reprezentanții companiei au admis că încă așteaptă o decizie de la Curtea de Apel din D.C. Experții legali sunt împărțiți: unii consideră că ordinul judecătoarei Lin protejează compania de toate departamentele guvernamentale, în timp ce alții cred că este nevoie de o victorie separată la Washington pentru a anula complet ordinele administrației.
Numărătoarea inversă de șapte zile
În ciuda deciziei favorabile, drumul Anthropic rămâne presărat cu obstacole. Judecătoarea Lin a impus o suspendare de șapte zile asupra propriului ordin, o procedură standard care oferă guvernului timp pentru a contesta decizia sau pentru a solicita intervenția unei instanțe superioare.
Dacă procesul va ajunge la Curtea de Apel pentru al Nouălea Circuit, analiștii anticipează o bătălie dificilă pentru guvern. Între timp, mizele financiare și reputaționale cresc. Pe măsură ce disputa juridică se poate prelungi pe parcursul mai multor ani, statul american riscă să fie găsit responsabil pentru încălcarea contractelor și să plătească despăgubiri colosale dacă instanțele vor decide că eticheta de „risc de securitate” a fost, într-adevăr, un instrument de răzbunare politică.
Actualitate
Arhitectura descurajării: Planul strategic pentru salvarea arsenalului nuclear de sub tutela birocrației energetice
Moștenirea Războiului Rece în fața noilor amenințări
Statele Unite se află într-un punct de cotitură nucleară, cel mai periculos de la finalul Războiului Rece. În timp ce Rusia își modernizează agresiv arsenalul și lansează amenințări directe, iar China își extinde forțele nucleare într-un ritm alarmant, barierele de control al armamentului par să se fi prăbușit. În acest peisaj volatil, descurajarea nucleară nu mai este un concept abstract, ci fundamentul supraviețuirii naționale. Totuși, managementul acestui arsenal vital rămâne prizonierul unui sistem administrativ depășit, conceput pentru o epocă apusă.
Conflict de interese: Securitate națională versus politici climatice
În prezent, responsabilitatea pentru descurajarea nucleară a SUA este plasată nefiresc în cadrul Departamentului Energiei (DOE). Deși peste trei sferturi din bugetul acestui departament sunt dedicate apărării, agenda publică a instituției este dominată de politici climatice, programe energetice interne și ecologizare. Această structură forțează securitatea strategică să concureze pentru atenție și resurse cu priorități interne complet străine de misiunea de apărare. Este un aranjament defectuos și, în ultimă instanță, periculos, care subminează capacitatea de reacție rapidă în fața inamicilor geopolitici.
Eroziunea responsabilității și capcana birocratică
Istoria demonstrează că succesul nuclear a fost clădit pe claritate și autonomie. În perioada Războiului Rece, agenții independente aveau misiunea unică de a proiecta și susține arsenalul nuclear. Această coerență a dispărut în 1977, odată cu absorbția misiunii nucleare de către Departamentul Energiei. Rezultatul a fost o derivă birocratică previzibilă: responsabilitate diluată, supraveghere excesivă și lupte bugetare interminabile. Chiar și crearea Administrației Naționale pentru Securitate Nucleară (NNSA) în anul 2000 a fost doar un paleativ, instituția fiind mai degrabă orientată spre evitarea riscurilor decât spre producția și livrarea accelerată de care America are nevoie astăzi.
O agenție independentă pentru un secol al provocărilor
Soluția necesită o decizie politică de o anvergură istorică: extragerea NNSA de sub tutela Departamentului Energiei și transformarea sa într-o agenție independentă, aflată sub autoritatea directă a președintelui. O astfel de reformă nu ar slăbi controlul civil, ci ar întări responsabilitatea prezidențială și ar clarifica hățișul de supraveghere congresională. Printr-o misiune unică și o finanțare directă prin comisiile de apărare, SUA pot transmite un mesaj fără echivoc Moscovei și Beijingului. Dacă această restructurare va fi implementată, ea va securiza fundamentul puterii americane pentru secolul XXI, marcând trecerea de la o birocrație lentă la o forță de descurajare modernă și implacabilă.
Actualitate
Miliarde pentru Pacific: Strategia Pentagonului de a „anula” lista de dorințe a amiralilor prin bugete record
Într-o mișcare strategică fără precedent, Pentagonul propune alocarea a aproape 12 miliarde de dolari pentru Inițiativa de Descurajare în Pacific (PDI) în anul fiscal 2027. Această infuzie masivă de capital pare să fi atins un prag istoric: pentru prima dată, comandantul operațiunilor din regiune sugerează că solicitările sale financiare au fost acoperite integral, eliminând necesitatea celebrei „liste de dorințe” cu cereri nefinanțate.
O premieră la INDOPACOM: „Zero” cereri suplimentare
Amiralul Samuel Paparo, șeful Comandamentului din Indo-Pacific, a confirmat în fața legiuitorilor că bugetul propus răspunde tuturor nevoilor raportate conform cerințelor legale. Deși a subliniat că „nu este niciodată pe deplin satisfăcut” având în vedere miza umană și materială a unui potențial conflict, Paparo a indicat că raportul oficial nu va conține cerințe neacoperite. Această situație este rară în contextul birocrației de la Washington, unde comandanții solicită anual fonduri extra peste bugetul de bază.
Reconcilierea Bugetară: 1,5 trilioane de dolari pentru Apărare
Planurile ambițioase vin pe fondul unei strategii mai largi a administrației de a cheltui 1,5 trilioane de dolari pentru Departamentul Apărării în 2027. Din această sumă, 11,7 miliarde de dolari sunt direcționate strict către descurajarea influenței în Pacific. Fondurile sunt segmentate în șase piloni critici, cele mai mari felii din buget fiind destinate exercițiilor militare și inovației (4,4 miliarde dolari), urmate de îmbunătățirea infrastructurii (3 miliarde dolari) și modernizarea prezenței militare (2,9 miliarde dolari).
Muniția, „călcâiul lui Ahile” în fața amenințării chineze
În ciuda optimismului bugetar, congresmenii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stocurile de muniție critică, epuizate de conflictele din Orientul Mijlociu. Întrebați dacă acest consum afectează capacitatea de a descuraja China, oficialii militari au subliniat că soluția rezidă în accelerarea producției. Strategia pentru 2027 prevede triplarea sau chiar cvadruplarea ratelor de producție pentru proiectilele esențiale, precum și investiții în substitute inovatoare care să depășească tehnologia actuală.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 3 zileSINDICATUL SNPP – „FAMIGLIA” ȘI DINASTIA CĂTUȘELOR: Cum să fii umilit pe banii tăi sub sceptrul „Împărătesei” de la Jilava și al „Vătafului” de la Mărgineni
-
Exclusivacum o ziOrchestra de lătrăi a Internelor: Cum se „fabrică” un spion rus când se clatină fotoliile din MAI
-
Exclusivacum 3 zileDelirul măririi la umbra gratiilor: Cum să-ți rupi gâtul vânând funcții pe care nu le pricepi
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
-
Exclusivacum 3 zileMiracolul de la Kiev: Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță
-
Exclusivacum 2 zileDe la revoluția opaițului la „Patinoarul privat”: aceeași mână, aceeași schemă, alt tun pregătit în Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileMarea amnezie de la Interne: Cum s-au „evaporat” scuzele MAI după ce au băgat mâna în buzunarul a mii de polițiști



