Actualitate
Când și câte doze de vaccin anti-Covid de la AstraZeneca vor veni în România, după ce a fost aprobat în UE. Ce spune Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare
Medicul militar Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-Covid, a precizat vineri seară, la Digi 24, că România ar urma să primească aproape 800.000 de doze de vaccin de la AstraZeneca.
Însă, data exactă a transportului nu este cunoscută, fiind estimată – totuși – ca fiind după 9 februarie.
După cum știm, astăzi, AstraZeneca a primit autorizarea de la Agenția Europeană a Medicamentelor, ne așteptăm ca după data de 9 februarie să avem primele doze care ajung și în România. Avem pentru luna februarie circa 750.000, aproape 800.000 de doze alocate, însă prima tranșă va fi undeva după 9 februarie, din ceea ce se estimează. Dar nu avem un calendar exact, confirmat pentru AstraZeneca. Am solicitat acest calendar, tocmai pentru a face un plan bine pus la punct, în perspectiva din data de 9-10 februarie de deschidere a noi centre de vaccinare. Ne dorim vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ, alături de alte categorii de persoane la risc”, a declarat col. dr. Valeriu Gheorghiță.
Studiile au demonstrat că noul vaccin anti-Covid, dezvoltat de AstraZeneca, este extrem de eficient în prevenirea bolii severe și a deceselor provocate de coronavirus.
Au existat, însă, întrebări cu privire la eficacitatea vaccinului la persoanele de peste 65 de ani, mai ales din partea Germaniei, deoarece nu sunt suficiente date pentru această grupă de vârstă: mai puțin de 10% dintre voluntari au avut peste această vârstă.
AstraZeneca, reacție după ce s-a vehiculat că vaccinul său nu ar fi eficient pentru persoanele de peste 65 de ani: „Complet incorect!”
Compania AstraZeneca a catalogat informațiile publicate de două tabloide străine ca fiind „complet incorecte”, după ce s-a vehiculat că vaccinul său ar avea o eficacitate de doar 8% pentru persoanele de peste 65 de ani.
Vaccinul împotriva Covid-19 produs de AstraZeneca ar putea fi ineficient pentru persoanele de peste 65 de ani, au afirmat surse din coaliția Germaniei, pentru tabloidele Bild și Handelsblatt, citate de Digi 24.
Acest lucru pune la îndoială conformitatea vaccinului pentru programele de vaccinare în masă, transmite Reuters. Oficialii germani au spus că vaccinul ar avea o eficacitate de doar 8-10% în rândul oamenilor de vârsta a treia.
Compania AstraZeneca a spus că informațiile publicate de aceste tabloide sunt „complet incorecte”.
Vaccinul AstraZeneca, dezvoltat în colaborare cu Universitatea Oxford pe bază de virus ameliorat, a fost aprobat de câteva săptămâni în Marea Britanie, milioane de oameni fiind deja vaccinați.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a crescut presiunea pe AstraZeneca după decizia companiei de a reduce cantitatea de vaccinuri către UE
Decizia EMA a venit la câteva ore după ce şefa Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, a crescut presiunea pe companie după decizia sa de a reduce cantitatea de vaccinuri către UE.
Contractul semnat în august conţinea dispoziţii obligatorii şi este foarte clar,” a declarat von der Leyen pentru postul de radio Deutschlandfunk.
Acordul din august prevede ca 300 de milioane de doze să fie livrate în UE după aprobare, cu o opţiune pentru încă 100 de milioane.
Surse din UE spuneau că acum se aşteaptă să primească doar aproximativ un sfert din cele 100 de milioane de vaccinuri pe care se aşteptau să le primească până în martie, un deficit de aproximativ 75 de milioane de doze.
Aprobarea din jurul acestui vaccin a fost, însă, marcată de discuții tensionate între Bruxelles și producătorul britanico-suedez, compania fiind acuzată că nu și-a respectat acordul dat blocului european și este suspectată că ar fi „deviat” doze către Regatul Unit.
Disputele au început după ce, săptămâna trecută, compania AstraZeneca a anunțat că va livra mai puține doze de vaccin Comisiei Europene, din cele 100 de milioane de doze promise, din cauza unor probleme de producție la fabrica din Belgia.
AstraZeneca a solicitat oficial, în data de 12 ianuarie, autorizarea de comercializare condiţionată pentru vaccinul său în cele 27 de ţări membre ale UE, precum şi în Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.
Au fost probleme și cu vaccinul de la Pfizer/BioNTech
Compania a anunțat că va putea furniza SUA dozele de vaccin contractate mult mai repede decât se anticipase anterior, dar că pentru UE vor exista probleme cu livrările, lucru care i-a obligat pe oficialii din domeniul sănătății să încetinească planurile de vaccinare.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
Actualitate
Paradoxul din Golful Persic: De ce victoriile aeriene răsunătoare nu mai sunt suficiente pentru a câștiga un război
Atunci când secretarul apărării, Pete Hegseth, a depus mărturie în fața Senatului marțea trecută, acesta a venit pregătit să susțină victoria „istorică și copleșitoare” împotriva Iranului. Bilanțul său era impresionant pe hârtie: marina iraniană scufundată, rachetele neutralizate, baza industrială de apărare distrusă aproape complet și capacitatea militară a Teheranului dată înapoi cu zeci de ani.
Cu toate acestea, senatorii au ridicat o întrebare inevitabilă: dacă înfrângerea a fost atât de decisivă, de ce forțele iraniene continuă să atace bazele americane și navele comerciale? Această discrepanță reprezintă miezul dilemei operațiunii Epic Fury. Deși aviația tradițională a câștigat supremația la mare altitudine, aceasta nu a reușit să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, unde dronele și rachetele ieftine au paralizat traficul maritim.
Iluzia controlului total și eșecul doctrinei clasice
Problema centrală este ignorarea unui concept critic: „litoralul aerian”. Strategii militari tradiționali, precum generalul în rezervă David Deptula, susțin că nu este nevoie de o regândire a conceptelor forțelor aeriene și că superioritatea aeriană se exercită de la sol până la limita spațiului cosmic. Realitatea de pe teren îi contrazice însă brutal.
Litoralul aerian nu este doar o chestiune de altitudine, ci o zonă de contact unde domeniile militarizate interacționează într-un mod nou. Statele Unite au controlat cerul albastru deasupra Iranului, dar acest control nu s-a extins și în zona joasă, unde roiurile de drone și rachetele dispersate nu formează un sistem integrat ce poate fi prăbușit prin lovituri chirurgicale. În timp ce aviația se concentra pe „cerul albastru”, a abdicat de la responsabilitatea de a controla spațiul aerian imediat deasupra apei și solului.
Războiul de uzură la joasă altitudine: O provocare pe care tehnologia de vârf nu o poate rezolva
Superioritatea aeriană tradițională se bazează pe prezența reactivă — avioanele nu pot rămâne permanent în aer, așa că viteza înlocuiește persistența. Această logică funcționează doar dacă inamicul luptă după aceleași reguli. În schimb, sistemele ieftine și consumabile ale Iranului au mutat lupta în jos, în littoralul aerian, o zonă pe care forțele aeriene au considerat-o fie imposibil de controlat, fie problema altcuiva.
Eșecul nu a fost cauzat de lipsa avioanelor de generația a cincea, ci de presupunerile eronate care au stat la baza planificării. Deși forțele americane au distrus radare și centre de comandă, amenințarea persistentă a dronelor a împiedicat marina americană să escorteze navele comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. Conform definiției proprii a forțelor aeriene, dacă nu poți asigura libertatea de acțiune pentru întreaga forță comună, înseamnă că nu deții superioritatea aeriană.
Lecțiile dure din operațiunea Epic Fury și viitorul conflictelor asimetrice
Ideea că o campanie aeriană modelată după succesul din Irak din 1991 ar putea îngenunchea Iranul în scurt timp s-a dovedit a fi o iluzie. Iranul și-a păstrat majoritatea stocului de rachete și a reușit să închidă strâmtoarea timp de luni de zile, obligând Washingtonul să accepte acorduri în condiții nefavorabile.
Controlul aerului se decide astăzi în acest „litoral aerian”, unde mase de sisteme mobile, autonome și cu costuri reduse pot nega libertatea de manevră a unei superputeri. Cea mai grea lecție pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații este că bătălia decisivă s-a mutat mai jos, acolo unde radarele scumpe și avioanele invizibile au o eficiență limitată.
-
Exclusivacum 4 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 5 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 5 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 3 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 3 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Administratieacum 5 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari



