Connect with us

Anchete

DNA da semne de alienare mintala?

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

O informație care a șocat opinia publică a căzut ieri, pe neașteptate: procurorii DNA cred de cuviință ca fiica fostului președinte Traian Băsescu să stea 15 ani după gratii, în timp ce Elena Udrea, mai norocoasă, doar vreo 12, dacă nu socotim și un surplus de pedeapsă de la condamnarea anterioară, care ar putea duce spre 16-17 ani. Spunem informație șocantă pentru că solicitarea procurorilor, dacă ar fi acceptată de judecători, ar urca prezumtivele infractoare mai sus în topul pedepselor decît marii criminali ai nației.

Să spicuim de ici, colo.

Acum vreo 2 ani, un bărbat din Scobinți, județul Iași, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru că și-a îngropat concubina de vie în a doua zi de Crăciun.
Acum alți cîțiva ani, un alt bărbat a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru acte de terorism, mai exact o tentativă de asasinare a unui român, prin plasarea unui dispozitiv exploziv sub maşina acestuia, parcată în apropierea locuinţei din Piatra Neamţ.
Și bărbatul judecat pentru uciderea la Arad a omului de afaceri Abel Apostol a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru omor, conform unei decizii din 2014 a Curţii de Apel.
Victor Stănculescu a fost condamnat la 15 ani de închisoare, la fel și Mihai Chițac, pentru reprimarea în sînge a revoluției de la Timișoara.
Nicolae Popa a luat tot 15 ani pentru devalizarea FNI, care a nenorocit 300.000 de români, la fel și celebrul interlop Cosmos Tănase, condamnat pentru trafic de droguri de mare risc și cap al unei mari rețele infracționale.
15 ani cer procurorii și pentru primarul Cristian Piedone, considerîndu-l responsabil pentru dezastrul Colectiv, unde au murit zeci și zeci de tineri.
Infractorul de mare calibru Marian Iancu a luat doar 14 ani închisoare pentru devalizarea Carom Onești. Alt caz celebru a fost al „Bestiei din Ploiești”, care s-a filmat în timp ce maltrata și îi spărgea pahare în cap unei tinere, soldat cu 13 ani de închisoare. Eugen Preda, liderul clanului “Sportivilor”, a luat 12 ani de închisoare pentru faimosul furt al armelor de la Ciorogârla, la fel și bărbatul din Apuseni care i-a retezat fratelui său capul cu toporul, condamnat luna trecută. Și tot anul trecut a luat 12 ani un individ care i-a tăiat gâtul unui vecin pentru câteva dedicații muzicale. 12 ani luase acum cîțiva ani și fostul preot care a ucis o fată de 15 ani în Mamaia.

Sunt doar cîteva cazuri de mari infractori, unii recidiviști înrăiți, care au ținut afișul presei de-a lungul ultimilor ani cu procese grele, încheiate cu condamnări consistente pentru crime ori alte infracțiuni de mare anvergură.

Astăzi, aflăm că procurorii vor condamnări similare pentru Ioana Băsescu și Elena Udrea – 15, respectiv 12 ani de închisoare – pentru infracţiuni de instigare la luare de mită şi spălare a banilor în dosarul finanţării campaniei electorale de la alegerile prezidenţiale din 2009 și pentru instigare la delapidare.
La termenul de azi al procesului, procurorul a arătat că dozarea pedepselor trebuie să fie corespunzătoare modului în care Elena Udrea a înţeles să se folosească de funcţia de ministru al Turismului şi Dezvoltării, solicitând ca pedeapsa ce-i va fi aplicată să fie orientată spre maximul special prevăzut de lege. O pedeapsă maximă pentru faptele comise a cerut procurorul şi pentru Ioana Băsescu, susţinând, conform Agerpres, că în acest caz este nevoie de o pedeapsă exemplară, având în vedere că aceasta a comis fapta când tatăl ei, Traian Băsescu, era preşedintele României.

Sunt oarece concluzii care se pot trage din aceste elemente.
Cum ar fi că DNA și-a pierdut, efectiv, mințile, dacă ajunge să ceară pentru șpagă electorală, în orice formă ar fi ea, pedepse la fel de dure sau chiar mai dure ca pentru omor deosebit de grav ori alte infracțiuni de rang înalt, mai ales că Ioana Băsescu nici nu are vreo condamnare anterioară.

Procurorii crescuți de-a lungul ultimilor ani sub pulpana Laurei Kovesi lasă, nu de ieri, de azi, impresia că cer enorm instanțelor ca să fie siguri că obțin măcar puțin. Dacă nu sunt buni la alcătuit dosare, măcar tari în gură să fie. La urma-urmei, nu-i costă nimic să facă pe zmeii în instanțe, nu?

Drama este că, procedînd astfel, lovesc inclusiv în credibilitatea judecătorilor, cei care trebuie să ignore cocoșismele DNA și să aplice pedepse corespunzătoare.

Ori, diferențele între pretențiile deșănțate, adesea, ale procurorilor și raționalitatea pedepselor dictate de judecători îi fac pe românii de rînd să ridice din sprîncene.
Ceva, undeva, nu e în regulă.

Atrăgeam atenția recent asupra cazului Marian Zlotea, condamnat cu suspendare în prima instanță pentru a fi condamnat la peste 8 ani în a doua instanță.

În România, mult prea des sunt diferențe intolerabile între cerințele procurorilor și deciziile judecătorilor, ori între deciziile a două instanțe succesive, mergînd pînă la 7-8 ani sau mai mult. Ori de la achitare la condamnare severă ori invers.
Nu există, nu trebuie să existe o justiție a procurorului și una a judecătorului; ambele trebuie să se întîlnească, armonios, în punctul aplicării corecte, și în interesul societății, a legii.

Ceea ce se întîmplă, însă, în România nu face, din păcate, decît să scadă încrederea în obiectivitatea magistraților, care lasă impresia că jonglează cu pedepsele precum circarii cu bastoane ori mingi.

Ba chiar lasă drum speculației că solicitarea de către procurori a unor pedepse uriașe nu e decît un element de presiune pe judecători, care riscă oprobriul public dacă retează prea mult din pretențiile colegilor magistrați. La urma-urmei, publicul e, de felul lui, mai degrabă dornic de pedepse decît de achitări.

Nu o să vedeți în justiția din SUA, spre exemplu, cazurile din România, cu diferențele exagerate între solicitările procurorilor și verdictele judecătorilor din două motive foarte simple. Primul, un procuror care și-o ”fură” 2-3 procese la rînd riscă să fie scos din meserie, de aceea nu se aruncă la revendicări nejustificate. A doua e că, peste ocean, există veritabile negocieri între procurori, avocați și judecători în afara sălii de judecată, tocmai pentru ca, în interesul public, procesele să meargă ca unse și părțile să nu se confrunte vehement la bară pe durată îndelungată.

În procesele care implică personaje politice grija trebuie să fie încă mai mare pentru a se evita impresia de răfuială a unui regim politic cu altul; ori, exact asta se conturează acum, cu un președinte cîndva foarte puternic și deranjant pentru mulți, inclusiv pentru actualii guvernanți, dar care azi e căzut și nu mai înseamnă nimic, deci trebuie ”pedepsit”.

Nu spunem că așa stau lucrurile, ci doar avertizăm că așa pot fi ele percepute de o parte însemnată a românilor.
Români care au văzut, stupefiați, zilele trecute, cum a doua zi după impeachmentul lui Trump în congres, Liviu Dragnea e adus precipitat la DNA să explice cum a participat la inagurarea mandatului acestuia, în 2017. Poate o coincidență. Cam mare, însă.

Ori care văd cum din mari dosare, cu foarte grave acuzații și cu imense prejudicii se alege praful după ani de băltire pe motiv că ”fapta nu există”, vezi incredibilul caz Chiliman.

Ori care își amintesc, că veni vorba de Băsescu, felul în care s-a descoperit ca prin minune, după ce nu a mai fost președinte de țară ori de mare partid, că există documente despre legătura sa cu securitatea. Acea dovadă dosită ani și ani cît marinarul s-a aflat pe tronul puterii.

Nu intenționăm sub nicio formă aici să luăm apărarea Ioanei Băsescu ori Elenei Udrea; dacă sunt vinovate, merită pușcăria.

E păguboasă, însă, impresia că justiția din România dă tare doar în cei căzuți și umblă cu mănuși cu cei puternici, ideal ar fi invers.
În fine, o altă concluzie ar fi că se întărește ideea des vehiculată în ultimul deceniu și jumătate de multe minți lucide, anume că în România s-a dus o luptă suspectă de inoculare publică a ideii că infracțiunile de corupție sunt cele mai grave imaginabile.
Corupția e un flagel cu implicații severe în societate, de acord, dar nu mai mari decît traficul de carne vie, de droguri de mare risc, omorurile, tîlhăriile, violurile șamd.
Cînd pui, spre exemplu, colectarea de fonduri negre pentru campanii – bani care, în SUA, se adună din vînzare legală de funcții de către președinți – pe același plan cu zecile de vieți curmate la Colectiv ori cu reprimarea în sînge a revoluției, ceva nu e deloc în ordine, zicem noi. Și nu au de cîștigat din asta nici justiția, nici societatea.

Anchete

Victorie cu ecou târziu: Curtea Constituțională cere lege organică pentru numirea inspectorilor judiciari

Publicat

pe

De

O decizie fundamentală pentru claritatea legislativă în domeniul justiției a fost pronunțată miercuri, 1 aprilie 2026, de Curtea Constituțională a României (CCR). Instanța a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de judecătorii Dragoș Călin, președintele Forumului Judecătorilor din România (FJR), și Crina Muntean de la Tribunalul Bihor, declarând neconstituțional un fragment din vechea Lege 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit publicației Lumea Justiției, deși reprezintă o victorie esențială pentru statul de drept, decizia vine însă „prea târziu”.

O decizie așteptată, dar cu un gust amărui

Litigiul a pornit în 2020, când judecătorii Călin și Muntean au dat în judecată Inspecția Judiciară la Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 451/54/2020. Excepția de neconstituționalitate viza art. 70 alin. 2 teza finală din Legea 317/2004, care stipula că „Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului (de numire a inspectorilor judiciari) se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Problema fundamentală sesizată de reclamanți a fost că o componentă esențială a statutului magistraților, precum modalitatea de numire a inspectorilor judiciari, era reglementată printr-un act infra-legal (un simplu ordin), în condițiile în care Constituția României, prin art. 73 alin. 3 lit. l), impune ca tot ceea ce ține de sistemul judiciar să fie reglementat exclusiv prin lege organică.

Ironia situației, așa cum subliniază Lumea Justiției, rezidă în faptul că această carență legislativă a fost deja corectată în 2022 de către fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu. Acesta a detaliat mecanismul concursului de admitere la Inspecția Judiciară prin noua Lege CSM nr. 305/2022, înlăturând astfel vidul legislativ și aducând reglementarea la nivel de lege organică. Astfel, victoria obținută acum la CCR de către judecătorii Călin și Muntean este, din punct de vedere practic, una cu un ecou întârziat, nu din vina lor, ci a timpului îndelungat de soluționare a dosarului la Curtea Constituțională.

Argumentele Curții: Principiile statului de drept, încălcate

Într-un comunicat oficial, Curtea Constituțională a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei sale. CCR a constatat că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, care consfințesc caracterul de stat de drept al României și principiul legalității, cu accent pe supremația legii. De asemenea, a fost încălcat și art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea Fundamentală, care impune reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești și a Ministerului Public.

Curtea a reafirmat că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat prin lege organică (cum este și cazul inspectorilor judiciari, dată fiind similitudinea cu statutul judecătorilor și procurorilor), aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie stabilite prin lege organică, nu prin acte administrative inferioare.

O victorie cu majoritate, nu unanimitate

Decizia Curții Constituționale a fost adoptată cu majoritate de voturi, nu în unanimitate, fapt ce deschide posibilitatea existenței unor opinii separate. Motivarea completă a soluției pronunțate de CCR, care va fi publicată în Monitorul Oficial, este așteptată cu interes pentru a elucida toate argumentele și interpretările juridice care au stat la baza acestei hotărâri, ce este definitivă și general obligatorie. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Impas la CSM, undă verde la Cotroceni: Ministrul Justiției, decisiv în numirile cheie de la parchete

Publicat

pe

De

O situație tensionată și deja familiară în justiția românească a atins un punct culminant. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a eșuat din nou în emiterea avizelor pentru procurorii Marius Voineag și Alex Florența, propuși pentru funcțiile de adjuncți la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Acest blocaj repetat, dezvăluit de publicația Lumea Justiției, îi conferă Ministrului Justiției, Radu Marinescu, „mână liberă” pentru a înainta propunerile direct Președintelui României, Nicușor Dan, deblocând astfel o serie de numiri esențiale la vârful Parchetelor.

Blocaj recidivant: Vot strâns, fără soluție la vârful parchetelor

Așa cum s-a întâmplat și în ședințele anterioare, avizarea celor doi procurori, Alex Florența și Marius Voineag (foto stânga-dreapta), s-a lovit de un impas decisiv. Potrivit minutelor CSM, citate de Lumea Justiției, voturile au fost egal distribuite: trei „pentru” și trei „împotrivă”. Această paritate a împiedicat formarea unei majorități și, implicit, emiterea unui aviz consultativ, lăsând deschisă problema numirilor pentru aceste poziții cheie în structura procurorilor.

Timpul expiră: Ministrul Radu Marinescu are „mână liberă” de joi

Contextul procedural este crucial: Secția pentru procurori a CSM nu mai are programată nicio ședință în această săptămână. Mai mult, joi, 2 aprilie 2026, se împlinește termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru ca CSM să emită avizul consultativ. Conform prevederilor legale, în absența acestui aviz în termenul stabilit, Ministrul Justiției poate înainta propunerile Președintelui României chiar și fără poziția Consiliului. Această evoluție îi conferă Ministrului Radu Marinescu oportunitatea de a tranșa problema numirilor.

Sfârșitul „telenovelei” Florența-Voineag-CSM: Ce urmează pentru marile parchete?

„Telenovela” blocajului din CSM, centrată în jurul numirilor lui Florența și Voineag, pare să-și găsească deznodământul. Se anticipează că Ministrul Justiției va trimite Președintelui Nicușor Dan nu doar propunerile pentru cei doi adjuncți, ci toate nominalizările pentru funcțiile de șefi și adjuncți ai marilor parchete: Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și DIICOT. Așteptarea este acum îndreptată către ziua de joi, când procesul de numire va intra în faza finală. Deciziile luate în aceste zile vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și funcționalității sistemului judiciar românesc.

Extras din minutele Secției pentru procurori din CSM:

  • Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”
  • Avizarea propunerii pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului general al PICCJ: „Secţia pentru procurori […] a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)” (Irinel I.).
Citeste in continuare

Anchete

Justiția nu iartă: Judecătorul Ciprian Ghiță, sancționat disciplinar, pierde definitiv la Înalta Curte 

Publicat

pe

De

Chiar în momentul în care primea decretul prezidențial de pensionare, judecătorul Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București a încasat o nouă înfrângere juridică la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Potrivit dezvăluirilor publicației Lumea Justiției, magistratul a eșuat, pentru a doua oară, în tentativa sa de a anula sancțiunea disciplinară care prevedea tăierea cu 25% din salariu timp de un an.

Abaterea disciplinară: Favoritismul, taxat dur

Sancțiunea, aplicată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), viza abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această prevedere incriminează „folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii”. O acuzație gravă, ce subliniază nevoia de integritate absolută în sistemul judiciar.

Drumul sinuos al recursurilor: Două eșecuri la ICCJ

Primul eșec notabil pentru judecătorul Ghiță a avut loc în octombrie 2025, când ICCJ i-a menținut pedeapsa, operând doar o schimbare a încadrării juridice, dar confirmând fondul deciziei disciplinare. Luni, 30 martie 2026, soarta s-a repetat, marcând finalul acestei bătălii juridice. Fostul magistrat a încercat o cale extraordinară de atac – revizuirea – împotriva deciziei ICCJ de anul trecut. Completul de judecată al Înaltei Curți, format din judecătorii Mariana Constantinescu, Elena-Carmen Popoiag, Ionel Barbă, Mărioara Isailă și Cristina Truțescu, a respins cererea de revizuire „ca nefondată”.

Verdictul final: Pensia, cu gust amar

Minuta deciziei nr. 65/2026 din dosarul nr. 2273/1/2025 este clară și definitivă: „Respinge, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul Ghiţă Ciprian Alexandru împotriva deciziei nr. 150 din 20 octombrie 2025 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul de 5 judecători în dosarul nr. 1451/1/2025. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 martie 2026”. Această hotărâre subliniază că, indiferent de statutul profesional, responsabilitatea pentru abaterile disciplinare persistă, iar justiția, chiar dacă lentă, își urmează cursul. Pentru judecătorul Ghiță, decretul de pensionare este acum umbrit de această decizie irevocabilă, care reafirmă principiul că nimeni nu este mai presus de lege. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Fermierii prahoveni, procurorii gliei, dau sah mat sistemului antigrindină: De la minciuni milionare la cerințe stiințifice finanțate din banii victimelor!

Ani la rând, Incisiv de Prahova a fost vocea singuratică într-un deșert de incompetență și corupție, demascând așa-zisul Sistem Național...

Exclusiv9 ore ago

IPJ Prahova: „Orchestra minciunilor” cântă fals, cu Stanciu „auditorul-fantomă” și dirijorul Bălan!

Prahova, acel tărâm mioritic unde justiția pare o comedie de prost gust, continuă să ne uimească. Inspectoratul de Poliție Județean...

Exclusiv9 ore ago

MARELE JAF ENERGETIC NAȚIONAL: CUM A FENTAT OSCAR DOWNSTREAM O ȚARĂ ÎNTREAGĂ ÎN 48 DE ORE, CU BINECUVÂNTAREA STRATEGICĂ A GUVERNULUI!

România, tara unde criza e doar pentru „pulime”, iar profitul – o afacere de elită! Într-o Românie unde guvernul se...

Exclusiv9 ore ago

BARONUL DE STÂLPU ȘI CARACATIȚA: CUM S-A TRANSFORMAT COMUNA ÎN MOȘIA PERSONALĂ!

În adâncul județului Buzău, acolo unde bunul simț pare să fi fost trimis în exil forțat, comuna Stâlpu se profilează...

Exclusiv10 ore ago

MAI ȘTIA ȘI TĂCEA! „OPERAȚIUNEA AWARENESS”: CUM S-A PROFETIT ANULAREA ALEGERILOR CU BANI PUBLICI ȘI S-A LĂSAT DEMOCRAȚIA SĂ MOARĂ!

Povești din România, unde criza e prezisă, bugetată și apoi… lăsată să se intâmple! Pregătiți-vă pentru o poveste halucinantă, dragi...

Exclusivo zi ago

Circul birocrației de la Interne: Polițiștii, umiliți și jefuiți de propria casă!

S-a terminat cu gluma și cu amânările penibile! Ministerul Afacerilor Interne (MAI) este din nou în colimator, acuzat de Sindicatul...

Exclusiv2 zile ago

Ploiești: Orașul-experiment unde banul public e un banc prost, iar competența, o legendă urbană!

Capitala absurdului: City managerul mut, poliția la shopping și primarul „festivalier” – Un tablou complet al dezastrului administrativ! Ploieștiul, orașul...

Exclusiv2 zile ago

Toxicitatea tăcută a „scutului” antigrindină – Bomba ecologică a iodurii de argint, după două decenii de opacitate!

O alarmă națională: Dincolo de milioane, un pericol invizibil Ani la rând, ziarul de investigații Incisiv de Prahova a fost...

Exclusiv2 zile ago

FLU! FLU! FLU! Justiția, la timp! Curtea de Apel Suceava, ghilotina corupției mărunte și a incompetenței cronice de la ITPF Sighet!

Într-o Românie în care abuzurile instituționale par sport național, iar tăcerea e literă de lege pentru cei care visează la...

Exclusiv2 zile ago

EXECUȚIA DE PAȘTE: GUVERNUL BOLOAJAN ȘI CĂLĂII PENSILOR MILITARE. O UMILINȚĂ CU BONUS DE O TREIME!

După ce și-a făcut încălzirea cu „reformele” mărunte – gen desființarea institutelor de cercetare inutile (adică pline ochi de clientela...

Exclusiv3 zile ago

Pușcăria pe persoană fizică: Când lanțurile le poartă angajații, Nu deținuții!

În cel mai întunecat colț al birocrației românești, acolo unde dreptatea își dă obștescul sfârșit și logica e doar o...

Exclusiv3 zile ago

Ploiești: Cronica unei apocalipse recurente! Cum ne ingropăm în deșeuri și datorii, sub privirile politice „neutre”

Orașul lui Caragiale, transformat în scenă tragicomică: gunoaie la tot pasul, tarife astronomice și un primar care preferă festivalurile în...

Exclusiv3 zile ago

Circul groazei de la IPJ Prahova – DOCUMENTE: De la sefi incompatibili la polițiști „clarvăzători” și „transcriitori creativi” – O opera de bufă în regia impunității, pe banii noștri!

Când I.P.J. Prahova devine platou de filmare pentru farse judiciare Prahova, acel plai mioritic unde absurdul a devenit normă, iar...

Exclusiv3 zile ago

Judecătorul fantomă din Buzau și hotărârea-model: Când justiția se face la indigo, dar indigo-ul e expirat! DOCUMENTE!

În România anului 2026, unde tehnologia promite să ne ducă pe Marte, justiția pare să fi rămas blocată într-un laborator...

Exclusiv3 zile ago

NAN, MAESTRUL FORAJELOR FANTOMĂ: COCA-COLA PLOIEȘTI, O FABRICĂ DE COȘMARURI CU APĂ „NECONFORMĂ” ȘI AUTORITĂȚI „CONFORME” CU ȘPAGA!

Bun venit, dragi cititori ai adevărului, în galeria grotescului managerial de la Coca-Cola Ploiești, unde efervescența e dată de fierberea...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv