Actualitate
Ingineri care construiesc România: „Societatea evoluează și noi odată cu ea. Țara noastră are nevoie de exemple în orice domeniu”
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” vă prezintă, în fiecare zi, oameni remarcabili care au cunoscut excelența în diferite domenii precum educație, cercetare, cinematografie, teatru, muzică, afaceri, informatică, administrație sau sport.
„CU GÂNDUL LA ROMÂNIA” se dorește a fi, cotidian, o întâlnire motivantă cu adevărate personalități ale țării. În cuprinsul acestei rubrici cu totul speciale veți face cunoștință cu oameni pentru care locul întâi al unui podium – fie el și metaforic – se transformă, de fiecare dată, într-o realitate palpabilă. Oameni pentru care un microscop devine o a doua natură, iar camera de luat vederi o prelungire, firească, a gândului și a sufletului.
Munca unui inginer evoluează odată cu societatea. Cheia acestui raport constă în aprofundarea înțelegerii lumii în care trăim și adaptarea continuă la condiții noi. În prezent, această profesie are nevoie de o nouă abordare profesională, dublată de o manieră afectivă, îndreptată spre dăruire și respect pentru beneficiarul suprem, cetățeanul.
”Societatea evoluează și noi odată cu ea. Țara noastră are nevoie de exemple în orice domeniu. Noi am fost pregătiți mai mult să fim angajați, învățământul fiind structurat pentru era industrială. Acum trăim în era informațională/digitală și lucrurile se mișcă foarte repede”, subliniază Georgiana-Larisa Roșca. În opinia sa, ”a ști să cauți informația și unde să o cauți, a ști să citești/interpretezi un normativ/standard și, bineînțeles, a ști să citești/interpretezi un proiect de specialitate”, sunt principalele abilități pe care un proaspăt absolvent le deține când face primii pași în afara facultății.
Când am scris ”Povestea unei familii de ingineri este o inspirație pentru o Românie întreagă” am stârnit multă curiozitate? Aș dori să aprofundăm tainele acestei meserii și legătura strânsă cu domeniul infrastructurii.
Legătura cu acest domeniu a început în anul 2008, după terminarea liceului, când ne-am înscris la Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. Eu, la Construcții Civile și soțul meu, la Inginerie și Management în Construcții. Pe atunci, nu ne cunoșteam, deși, cumva, aveam cunoștințe comune.
Facultatea de Construcții am ales-o la îndrumarea profesorului meu de meditații la matematică, Moga Dan, care rămâne o persoană de referință în evoluția mea, alături de părinții mei și doamna învățătoare Caraneaga Maria.
Am oscilat între Academia de Studii Economice din București și Facultatea de Drept. Țin să precizez că, la momentul înscrierii, deși nu știam foarte bine ce face un inginer constructor, mi-am depus dosarul doar la Facultatea de Construcții în vederea intrării la Buget. Fiind concurs de dosare în acel an, acum realizez că puteam foarte bine să rămân pe dinafară, deoarece mediile erau destul de mari și concurența pe măsură. Dacă îmi amintesc bine, eram aproximativ 3 pe un loc și, în total, am intrat în jur de 900 de studenți la Facultatea de Construcții – Buget și plată, împreună.
Fiind la Construcții Civile, de la sfârșitul anului II am avut posibilitatea să îmi aleg specializarea. Secția de Căi Ferate, Drumuri și Poduri mi s-a părut foarte interesantă, deși nu avea o reputație foarte bună pe atunci. Cumva, cei cu medii mai mari alegeau mereu secția de Construcţii Civile Industriale şi Agricole însă, în generația mea, a fost concurență mare la CFDP și cu o pondere mare de fete. În toți cei patru ani am avut bursă, fiindcă am învățat cu drag și plăcere. Cel mai mult învățam în sesiune, prin scris… parcă toată informația intra prin mână și se ducea la creier unde se întipărea inclusiv fotografia paginii. Așa, în timpul examenului, ”răsfoiam” prin imaginile bine imprimate în memorie și, astfel, răspundeam la subiectele date.
Nu este ușor să fii mamă și să ai un job full-time. După ce termini schimbul de inginer, trebuie sa treci la schimbul II și III, unde copilul te ia ”de bună”.
La sfârșitul anului III l-am cunoscut pe soțul meu și, din noiembrie 2011, suntem împreună. În anul 2012 ne-am luat amândoi licența și ne-am înscris la Masteratul de Ingineria Infrastructurii Transporturilor. În anul 2013, am revenit în Alba Iulia unde eu am fost angajată la S.C. Florea Grup S.R.L., ca inginer ofertare-decontare, și el la Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. în cadrul proiectului de „Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria, componentă a Coridorului IV Pan European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160km/h, Secțiunea 3 Coșlariu-Simeria, lot 2, tronsonul Vințu de Jos-Coșlariu.”, ca inginer planificare.
Ce e cel mai greu când lucrezi la un proiect de infrastructură?
Sincer, pentru mine nu a fost greu, pentru că, pur și simplu, îmi iubesc meseria. Totuși, dacă e să numesc ceva, ar fi faptul că tot timpul lucrezi contracronometru. Cel puțin la Biroul tehnic am lucrat în acest ritm încă dinaintea obținerii Autorizației de Construire. De asemenea, pe astfel de proiecte, corespondența cu Beneficiarul este foarte importantă. Aceasta se realizează folosind termenii contractuali.
Este foarte interesant fenomenul … cu toate că ești vorbitor de limbă română, în momentul în care trebuie să concepi un răspuns oficial la un e-mail sau o adresă, formularea lui durează foarte mult timp. În aceeași categorie aș introduce și vorbitul la telefon. Cu toții avem telefoane și le folosim, dar lucrurile se complică în momentul când trebuie să ai o discuție oficială și să rezolvi o problemă.
În cadrul Biroului tehnic am avut o muncă foarte variată, de la proiectare și avizare, la coordonarea și corelarea proiectelor de specialitate, monitorizarea și elaborarea corespondeței de interes pentru Biroul tehnic, asistență tehnică pentru Birourile de planificare, calitate și achiziții, întocmire Ordine de Modificare, ședințe cu Beneficiarul (ex: avizare în CTE CNAIR), Inginerul FIDIC (ex: ședințe de progres), subcontractorii și în cadrul societății.
Practic, în astfel de proiecte, un inginer din cadrul Biroului tehnic nu face doar parte de proiectare, dar dacă ar fi să mă refer doar la partea de inginerie, o să îmi rămână mereu în minte câteva subiecte precum calculul bazinelor de retenție a apelor, realizarea proiectului de scurgere a apelor și întocmirea proiectului de semnalizare rutieră. Proiectul de semnalizare rutieră a avut șase revizii, bazate pe obsevații ale Beneficiarului prin Direcția de Siguranța circulației și IGPR.
Care e diferența dintre facultate și șantier?
Foarte mare, sincer. Din facultate ai un fel de ”guideline”, ca și când ai primi o hartă, și după facultate, ești trimis cu harta în mână să te descurci. Politehnica nu e ușoară dar, pe șantier, e ”the real life”, deciziile se iau rapid, vin de pe șantier tot felul de solicitări de lămuriri referitoare la proiect. Ca inginer la Biroul tehnic, trebuie să reușești să îi lămurești, deși proiectul nu l-ai întocmit personal.
Munca în cadrul Biroului tehnic mi se pare foarte complex, fiindcă face o legătură între toate birourile, șantier și proiectanții de specialitate. Pe Sebeș-Turda, am avut proiectanți de specialitate din Italia și din diverse zone ale țării care a trebuit să fie ajutați să se coordoneze și să se coreleze. Mai exact, proiectantul de structuri era în Italia și proiectantul de lucrări de drumuri la București. Unul proiecta linia roșie și celălalt amplasa structura, astfel încât să se încadreze. Dacă se revizuia ceva, trebuia ca toți să fie în posesia ultimei variante. Poate părea foarte simplu, dar nu este atunci când ai un proiect de așa mare amploare și în care, pe o porțiune de 50 de metri sau mai puțin, ai utilități relocate, lucrări de scurgere a apelor, ITS, panouri fonoabsorbante, iluminat pe lângă lucrările specifice de drum.
Munca unui inginer e destul de complexă, poate ar trebui ca și în facultate să se meargă mai mult pe practică, pe exemple concrete, pe ce se așteaptă de la tine ca inginer. Nu știu, sincer, câți folosesc integralele triple zi de zi, deși nu neg că și ele au rolul lor în dezvoltarea ”creierului de inginer”.
În anul trei, la Tehnologie, ni s-a desenat pe tablă, cu creta, stația de mixturi asfaltice și de betoane. Până nu am fost în practică, eu nu mi-am dat seama de proporția fiecărui element aparținător. De asemenea, nu aveam nicio idee despre cum se desfășoară lucrurile într-o firmă de construcții – mai tehnic spus, ”circuitul apei în natură”. La primul job, la Diferit în Cluj Napoca, m-am angajat fix după ce am terminat facultatea. M-au pus prima dată să fac o copie la un proiect și nu am știut de unde să “apuc” copiatorul.
Ce îți dorești să faci mai departe?
Îmi doresc să lucrez pe proiecte de infrastructură majoră, consider că mai am de învățat, și după aceea, să trec, poate, de partea Beneficiarului, toate acestea într-un echilibru cât se poate de stabil cu familia.
De asemenea, aș vrea să reușim să ne ducem la final stagiul de doctorat și să ne luăm certificările de Responsabil Tehnic cu Execuția și Diriginte de șantier. Pe scurt, aș vrea să ne ridicăm propria ștachetă căt mai sus și să încercăm mereu să o ajungem. Ne plac provocările.
Cum e să lucrezi pentru o societate a statului?
Din exterior, pare mai simplu decât la Antreprenor, începând cu programul. Am întâlnit și mulți angajați ai statului nepregătiți și aroganți, fără să își asume nimic. Din acest considerent, aș vrea să mai capăt experiență înainte să merg spre o carieră în sectorul public.
Consider că multe întârzieri și blocaje au ca principal motiv neasumarea răspunderii, neasumarea unei decizii. Spre exemplu, de multe ori, în cadrul cererilor de clarificări la licitații am primit răspunsul: ”se va respecta caietul de sarcini”, foarte general și ambiguu de cele mai multe ori, având în vedere necorelările din caietul de sarcini. Dar, dacă cineva și-ar asuma răspunderea și ar spune mai exact ce anume din caietul de sarcini, atunci ar da un exemplu concret și, astfel, toți ofertanții s-ar adapta.
Când lucrezi la o firmă internațională îți asumi munca pe care o faci, competiția, procedurile societății, un program prelungit, la nevoie, un contract pe perioadă determinată, relocarea. Acestea sunt motivele pentru care, ca societate a statului, aș opta pentru o pondere mai mare a persoanelor cu experiență similară în domeniul privat.
Sursă: CNAIR
Actualitate
SUA aprobă vânzarea potențială a 500 de rachete Patriot către Ucraina
Achiziție estimată la 2,1 miliarde de dolari, fără fonduri americane
Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea potențială către Ucraina a 500 de rachete Patriot PAC-3 MSE, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 2,1 miliarde de dolari. Costurile ar urma să fie acoperite integral de parteneri și aliați, fără contribuții financiare din partea Statelor Unite.
Pe lângă rachete, pachetul solicitat de Kiev include echipamente și componente clasificate și neclasificate. Finanțarea ar putea proveni din donații ale Canadei, Germaniei și Norvegiei, prin programul JUMPSTART, precum și din fonduri naționale susținute de împrumutul Uniunii Europene destinat Ucrainei.
Programul JUMPSTART, lansat în 2022, le permite statelor terțe să contribuie financiar la achiziționarea de echipamente americane pentru Ucraina.
Potrivit notificării oficiale, tranzacția ar sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale SUA, contribuind la securitatea unui partener considerat un factor de stabilitate politică și economică în Europa.
Kievul avertizează că livrările întârzie
Aprobarea vine pe fondul tensiunilor persistente dintre Kiev și Washington privind livrarea interceptoarelor Patriot. La 19 octombrie, au apărut informații potrivit cărora transferul unor astfel de rachete către Ucraina ar fi fost întârziat, în contextul deteriorării relațiilor dintre președintele american Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Cu câteva zile înainte, relatări din presă susțineau că Ucraina rămăsese fără interceptoare, ceea ce ar fi expus țara unui risc mai mare în fața atacurilor rusești cu rachete și drone.
La 25 octombrie, Zelenski a declarat că Ucraina și Statele Unite au rezolvat două alte probleme recente — întreruperile neașteptate ale serviciilor de comunicații Starlink și Starshield, precum și ale informațiilor americane privind avertizarea asupra atacurilor cu rachete. Președintele ucrainean a criticat însă ritmul lent al livrărilor de interceptoare.
„Apărarea antiaeriană rămâne o problemă. Există progrese în privința rachetelor pentru sistemele Patriot, dar lucrurile se mișcă foarte încet. Mai încet decât zboară rachetele rusești”, a spus Zelenski. El a adăugat că promisiunea de a furniza rachete nu este suficientă dacă acestea nu ajung timp de una sau două luni.
Anterior, liderul ucrainean declarase că țara ar avea nevoie de 350 de interceptoare pe lună pentru a-și apăra eficient teritoriul.
Aprobarea nu înseamnă livrare imediată
Notificările privind vânzările militare externe reprezintă, de regulă, o etapă preliminară, iar finalizarea procesului poate dura ani. De asemenea, cantitățile și costurile se pot modifica în timpul negocierilor contractuale.
Congresul SUA poate interveni pentru a întârzia sau bloca tranzacția, deși o asemenea evoluție este considerată mai puțin probabilă, având în vedere sprijinul bipartizan care continuă să existe pentru Ucraina.
Rămâne neclar dacă aprobarea va rezolva problema pe termen scurt a interceptoarelor disponibile pentru Kiev. Departamentul de Stat nu oferise, până la momentul relatării, un răspuns privind impactul imediat al anunțului asupra livrărilor.
Actualitate
Scut invizibil pentru infrastructura critică: Noua paradigmă a apărării antiaeriene în fața amenințării dronelor
Sistemele aeriene moderne fără pilot (UAS) au transformat apărarea spațiului aerian într-o confruntare asimetrică, rapidă și extrem de periculoasă. Disponibilitatea pe scară largă a dronelor cu costuri reduse și impact major a expus vulnerabilități critice în sistemele tradiționale de apărare antiaeriană, bazate pe radare convenționale, care se dovedesc incapabile să țină pasul cu noile amenințări. Protejarea infrastructurii de apărare a evoluat într-un exercițiu de război asimetric, unde sisteme ce costă sub 1.000 de dolari pot anula superioritatea aeriană consacrată, punând în pericol rețelele de senzori, bazele militare și personalul.
Combaterea asimetriei: Un nou standard de apărare
În acest context tehnologic ostil, a fost dezvoltată o arhitectură modulară și distribuită de contra-UAS (C-UAS), concepută pentru a fuziona datele din senzori pasivi și activi într-o imagine operațională comună și coerentă. Acest sistem funcționează prin integrarea unor unități modulare — „Tiles” (plăci) — care creează lanțuri de anihilare (kill-chains) reziliente și integrate pe mai multe domenii. Spre deosebire de sistemele de apărare punctuale, dependente de un singur mod de detectare, această arhitectură oferă o capacitate de detectare timpurie și reduce semnificativ riscurile operaționale.
Teste de foc: Performanța în condiții operaționale reale
Sistemul a fost supus unor evaluări riguroase în cadrul a trei exerciții majore ale Departamentului Apărării, trecând de la stadiul de prototip promițător la cel de sistem de luptă dovedit.
În cadrul evenimentului de experimentare T-REX 25-2, desfășurat la Camp Atterbury, Indiana, a fost evaluată capacitatea arhitecturii de a apăra bazele militare împotriva amenințărilor UAS. Sistemul a demonstrat capacitatea de a fuziona date de la senzori acustici, optici și radiofrecvență (RF) pasivi, transformându-le într-o imagine tactică unificată. Rezultatele au fost remarcabile: capacitate de detectare a dronelor de mici dimensiuni cu un efort manual minim, un timp de punere în funcțiune de sub 15 minute și o fiabilitate operațională de aproape 100%, fără blocaje software sau defecțiuni hardware în timpul exercițiilor complexe, inclusiv în simulări de activitate de tip „roi”.
Interoperabilitatea ca imperativ strategic
Un alt exercițiu esențial, TWIX 2026, a pus accentul pe interoperabilitate. Într-un mediu complex, sistemul a demonstrat că nu funcționează izolat, ci poate fi integrat rapid în arhitecturi C2 mai largi, „vorbind aceeași limbă” cu alte platforme de apărare. Capacitatea de a reconfigura noduri la distanță cu un timp de inactivitate minim a evidențiat agilitatea necesară operațiunilor expediționare și apărării rapide a bazelor. Lecțiile învățate în acest mediu controlat au condus la îmbunătățirea conceptului de „plug-and-play”, optimizarea fluxurilor de date și rafinarea interfețelor utilizator, esențiale pentru luarea deciziilor sub presiune.
Viitorul apărării: Integrarea completă și succesul operațional
Cea mai dificilă testare a avut loc în cadrul T-REX 2026, la Baza Aeriană Grand Forks. Aici, arhitectura a demonstrat un lanț complet de anihilare, integrând senzori acustici, camere electro-optice/infraroșu (EO/IR), radare active și sisteme laser de înaltă energie (HEL).
Performanța a fost impresionantă: detectarea a fost realizată în mai puțin de un minut, iar identificarea și angajarea țintelor au durat doar câteva secunde. Sistemul a reușit să neutralizeze rapid atât drone individuale, cât și roiuri de cinci unități, demonstrând eficacitatea în diverse scenarii de luptă. Un punct culminant al acestui exercițiu a fost prima utilizare a unui laser de înaltă energie pentru angajarea țintelor sub comanda directă a sistemului de control centralizat, care a gestionat procesul de la identificarea țintei până la confirmarea comenzii de tragere.
Această evoluție confirmă faptul că o arhitectură modulară, bazată pe senzori pasivi și control avansat, redefinește modul în care este protejat spațiul aerian. Într-o epocă în care dronele ieftine pot paraliza operațiuni costisitoare, capacitatea de a fuziona datele și de a accelera procesul decizional reprezintă noua linie de demarcație între vulnerabilitate și superioritate tactică.
Actualitate
Avioane de business în misiuni militare: flexibilitate, autonomie și sprijin pe termen lung
Modernizarea aviației militare nu se rezumă la alegerea unei aeronave performante la un preț competitiv. Forțele armate au nevoie de un partener capabil să adapteze platforma la cerințe operaționale specifice, să livreze la timp și în buget și să asigure mentenanța pe întreaga durată de utilizare.
Bombardier Defense propune o astfel de abordare, combinând aeronavele produse de companie cu expertiză inginerească, servicii de modificare și colaborări cu furnizori de sisteme de misiune. Obiectivul este transformarea avioanelor de business în platforme pregătite pentru cerințe militare variate.
Platforme adaptabile pentru misiuni complexe
Autonomia, viteza, disponibilitatea și costurile de exploatare ale avioanelor de business le pot face potrivite pentru o serie de misiuni aeriene. Aeronavele Bombardier pot fi echipate cu radare, senzori și alte sisteme de misiune, fiind utilizate pentru informații, supraveghere și recunoaștere (ISR), informații din semnale (SIGINT) și avertizare timpurie și control aerian (AEW&C).
Viteza și raza de acțiune permit acoperirea unor zone extinse și desfășurarea rapidă în diferite teatre de operații. Aeronavele pot fi redislocate sau repartizate unei alte misiuni în intervale scurte, reducând dependența de baze fixe și de condițiile geografice.
Printre celelalte întrebuințări se numără patrularea maritimă, evacuarea medicală și transportul strategic al oficialilor. O cabină configurată pentru conversii rapide poate permite aceleiași aeronave să îndeplinească mai multe roluri. Sistemele pot fi, de asemenea, actualizate pe măsură ce evoluează amenințările și tehnologiile, iar platformele cu echipaj pot completa capabilități emergente, inclusiv vehicule fără pilot.
Experiență demonstrată în serviciul forțelor armate
Bombardier Defense furnizează de decenii aeronave Challenger și Global pentru misiuni guvernamentale și militare. Aceste platforme au acumulat mii de ore de zbor în teatre de operații, iar două programe americane ilustrează rolul lor în domenii specializate.
Forțele Aeriene ale SUA operează nouă aeronave Global în cadrul programului Battlefield Airborne Communications Node (BACN). Cunoscute drept E-11A și supranumite „Wi-Fi în cer”, acestea funcționează ca relee de comunicații la mare altitudine. Ele facilitează schimbul de voce și date tactice între forțele aeriene și cele terestre, inclusiv în zone unde munții, terenul dificil sau distanțele mari pot îngreuna comunicațiile.
Un alt exemplu este programul HADES al Armatei SUA, pentru care a fost selectată aeronava Global 6500. Prima aeronavă a fost livrată anul trecut, iar alte prototipuri sunt în curs de dezvoltare, cu desfășurări planificate începând de la sfârșitul acestui an. Programul urmărește să transforme capabilitățile de recunoaștere aeriană ale Armatei printr-o platformă proiectată pentru colectarea și transmiterea informațiilor la distanță.
Altitudinea, autonomia, capacitatea de încărcare și arhitectura adaptabilă a Global 6500 sunt prezentate ca elemente-cheie ale configurației HADES. Platforma este concepută să detecteze, să identifice și să urmărească ținte de la distanță, în medii contestate, limitând expunerea echipajului și a aeronavei la riscuri. Aceste capacități pot sprijini operațiunile multidomeniu, loviturile de precizie la distanță și coordonarea forțelor întrunite.
Parteneriate industriale și configurații personalizate
Aeronava reprezintă doar o parte a soluției. Integrarea tehnologiilor necesare misiunii presupune colaborarea dintre producător, autoritățile militare și furnizorii de sisteme. Bombardier Defense lucrează cu companii din industria de apărare, între care L3Harris, SNC, Northrop Grumman și Saab, pentru a integra tehnologii care transformă avioanele în platforme specializate.
Sprijinul oferit poate varia în funcție de necesități: de la livrarea aeronavei până la inginerie, modificări, licențierea datelor tehnice și servicii de mentenanță. În centrul acestei abordări se află adaptarea configurației la misiune, în locul unei soluții unice pentru toți utilizatorii.
Experiența companiei cu aeronave specializate este susținută de o flotă aflată în serviciu la nivel mondial, cu peste trei milioane de ore de zbor și mai mult de 170 de operatori din aproape 50 de țări. Rețeaua globală de suport cuprinde peste 100 de locații.
Mentenanța, parte a capacității operaționale
Disponibilitatea unei aeronave depinde nu doar de performanța sa, ci și de accesul la piese, mentenanță și asistență tehnică. Bombardier oferă programe de servicii calculate în funcție de orele de zbor, piese de schimb și lucrări de întreținere planificate sau neplanificate.
Operatorii pot apela la asistență tehnică și sprijin pentru aeronave imobilizate la sol, disponibilitate oferită prin centrul de răspuns al companiei. Inventarul global de piese este evaluat la 1,5 miliarde de dolari. Bombardier afirmă că expertiza de producător îi permite să susțină aeronavele proprii și să ofere sprijin specializat pentru aeronavele modificate, după caz.
Programele Smart Services sunt concepute să ofere predictibilitate asupra costurilor de mentenanță — un aspect relevant pentru instituțiile publice care trebuie să planifice bugetele pe termen lung.
Un parteneriat pe durata întregii misiuni
Prin reunirea aeronavelor, a ingineriei, a colaborării industriale și a serviciilor de suport, Bombardier Defense își propune să ofere mai mult decât o platformă de zbor. Modelul pune accent pe adaptarea la cerințele operaționale și pe sprijinul acordat pe întreaga durată de exploatare, într-un context în care misiunile și tehnologiile se schimbă rapid.
-
Exclusivacum 4 zileReforma lui Burcu: tăcere, aroganță și PowerPoint la secret. Poliția Penitenciară pusă la perete, fără să i se spună de ce
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – „Funcționar public cu statut special”: prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă
-
Exclusivacum 2 zileReforma de noapte la ANP: șefii au o săptămână, oamenii o singură noapte. Burcu vrea sindicate zombie la „dialog”
-
Ancheteacum 3 zileProcuror la cununie, ofertă la „pachet”: vinuri fine și „fetițe” de ocazie. Mireasa a scăpat florile, noi cădem de pe scaun
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Capitalei se „reorganizează”: se taie criminalistica, se umflă organigrama și se plimbă scaunele dintr-o cameră în alta
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Română, prinsă cu „tombola” în școli și cu sporurile la discount. Tribunalul bate obrazul, „Diamantul” taie factura
-
Exclusivacum 4 zileJuriștii cameleon de la IGPR: polițiști la leafă, contabili la minte, avocați împotriva propriului salariu
-
Ancheteacum 4 zile„Zeița anticorupției” coboară de pe soclu. Kovesi părăsește Parchetul European cu scuzele în brațe și coada între picioare




