Actualitate
Analiză. Nu toți producătorii de vaccin anti
Noul vaccin nu a generat venituri considerabile pentru toți actorii implicați în proces. Există companii farmaceutice în pierdere, deși au deja pe piață un produs validat de Agenția Europeană pentru Medicamente ori Institutul Național de Sănătate al SUA. La polul opus, sunt și firme ale căror acțiuni au crescut chiar și de opt ori, fără ca vaccinul lor să fie încă aprobat.
Pfizer – BioNTech, AstraZeneca, Sanofi-GSK, Johnson&Johnson, CureVac și Moderna sunt companiile care ar urma să asigure cele 2,3 miliarde de doze de vaccin contractate de Uniunea Europeană.
Conform Comisiei Europene, lor li se vor adăuga Novavax și Valneva, cu alte 260 milioane de doze.
Deocamdată, doar două firme au primit undă verde din partea Comisiei iar produsele lor sunt deja utilizate pe scară largă: Pfizer – BioNTech și Moderna. Restul se prezintă în stadii avansate de testare și aprobare.
Aprobarea și utilizarea nu sunt însă sinonime și cu performanța economică.
Un partener pierde, altul câștigă de opt ori
Pe 9 noiembrie, compania americană farmaceutică Pfizer și germanii de la BioNTech, specializați în biotehnologie, anunțau dezvoltarea primului vaccin anti – COVID-19. Are o eficacitate de 95%, trebuie administrat în regim de două doze și a fost aprobat de Agenția Europeană pentru Medicamente. Anglia este prima țară care l-a adoptat pe scară largă, din 8 decembrie.
În pofida acestui enorm succes, acțiunile Pfizer nu au explodat. Ba sunt chiar, în prezent, la un nivel mai scăzut decât erau la începutul anului trecut. Dacă pe 3 ianuarie 2020 valorau 36,88 dolari, vineri, pe 15 ianuarie 2021, atingeau 36,70 dolari.
Pe 20 martie 2020 au prins un minim de 27,48 dolari (cel mai slab nivel din ultimii cinci ani), deși cuvântul „pandemie” intrase deja în vocabularul uzual. Au recuperat spre un vârf de 41,12 dolari pe 11 decembrie, imediat după ce a început să fie folosit pe scară largă în Marea Britanie. Dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, firma o duce în prezent chiar prost față de vârful de 43,80 dolari, din 2018.
Cei care au pariat pe partenerul BioNTech au avut, în schimb, de câștigat. Firma începea anul trecut cu 40,05 dolari per acțiune pentru a închide, vineri, la 101,59 dolari. În noiembrie a depășit pragul de o sută de dolari iar pe 11 decembrie a atins apogeul, la 127,30, de trei ori față de cotația din 3 ianuarie 2020.
Miracolul Moderna
Pe 16 noiembrie 2020 Moderna, o firmă americană de pionierat în biotehnologie, alături de Institutul Național de Sănătate al SUA anunțau obținerea unui vaccin cu o eficacitate de 94,5% . Moderna începea anul trecut la 18,89 dolari per acțiune, trecea pragul de 50 de dolari în aprilie, urca la 156,93 pe 11 decembrie și închidea săptămâna aceasta la 129,65 dolari.
Nu cu aceleași performanțe se pot lăuda anglo-suedezii de la Astra – Zeneca. De la 105,02 dolari, cât valorau la începutul lui ianuarie 2020, au închis săptămâna aceasta la 103,55 dolari. Au depășit 120 dolari în intervalul mai – iulie, după care au avut doar o atitudine descendentă.
Deși abia la sfârșitul lunii ar putea avea un vaccin autorizat, cei de la Johnson & Johnson (care dețin Janssen Pharmaceutica) o duc destul de bine. Au început anul trecut la 144,28 dolari și au încheiat săptămâna aceasta la 160,65 dolari. Au căzut sub 120 dolari pe 20 martie dar, în general, momentele în care au fost sub pragul de 140 dolari au fost puține.
Compania franceză Valneva nu are încă un vaccin validat dar a generat venituri de invidiat: a început anul trecut la 3,07 dolari și a închis săptămâna aceasta la puțin peste 12 dolari, o creștere a acțiunilor de patru ori, într-un singur an.
Despre perfomanțele economice generate de Sputnik V nu se poate spune mare lucru, în condițiile în care este finanțat de Fondul Direct de Investiții din Rusia.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, săptămâna aceasta, la nivel mondial, 137 de firme se ocupau de dezvoltarea unui vaccin împotriva Covid 19.
173 dintre ele sunt în stadiul pre-clinic iar 64, în cel clinic, de testare.
Actualitate
ALIANȚA PENTRU „CER CURAT”: NATO și Ucraina lansează un program istoric de finanțare pentru anihilarea dronelor rusești
Într-o mișcare strategică menită să schimbe echilibrul de forțe pe frontul tehnologic, clusterul ucrainean pentru tehnologii de apărare, Brave1, și NATO au pus bazele primului program comun de inovare. Această inițiativă fără precedent vizează finanțarea directă a companiilor de apărare capabile să dezvolte soluții radicale împotriva celor mai presante amenințări aeriene: dronele FPV și sistemele de tip Shahed.
O investiție colosală pentru neutralizarea amenințărilor aeriene
Programul, lansat oficial la începutul acestei săptămâni, reprezintă un mecanism de granturi menit să unească expertiza combatantă a Ucrainei cu resursele tehnologice ale statelor membre NATO. Miza financiară este uriașă: sunt disponibile fonduri de până la 500 de milioane de euro pentru fiecare parteneriat stabilit între o firmă ucraineană și o entitate dintr-o țară membră a Alianței.
Această injecție masivă de capital nu este doar un sprijin economic, ci o tentativă de a crea o „linie de asamblare a inovației” care să poată ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern. Parteneriatele transfrontaliere sunt condiția esențială pentru accesarea acestor resurse, subliniind dorința NATO de a integra lecțiile învățate direct din tranșee în arsenalul său tehnologic viitor.
Cinci piloni tehnologici: De la scuturi active la război electromagnetic
Brave1 a definit clar prioritățile acestui program, focusându-se pe cinci domenii critice în care dronele rusești fac ravagii. În centrul atenției se află sistemele de protecție activă împotriva dronelor FPV și soluțiile accesibile din punct de vedere al costurilor pentru anihilarea dronelor Shahed.
Dincolo de distrugerea fizică a țintelor, programul pune un accent deosebit pe spectrul electromagnetic. Finanțarea va viza tehnologii de suport pentru informații electronice (SIGINT), sisteme de atac electromagnetic specifice împotriva vehiculelor FPV și dezvoltarea platformelor de mare altitudine. Scopul este crearea unui ecosistem defensiv stratificat, capabil să detecteze, să bruieze și să doboare dronele înainte ca acestea să își atingă obiectivele.
Războiul dronelor: Adaptarea la „Shahed-urile cu reacție” și barajele balistice
Ugența acestui program este dictată de realitatea brutală a statisticilor de pe teren. Doar în decursul a 24 de ore, forțele ruse au lansat peste 130 de drone, alături de o panoplie de rachete de croazieră și balistice Iskander-M sau S-400. Deși Ucraina deține o expertiză de neegalat în operarea sistemelor fără pilot, volumul imens și diversitatea atacurilor fac ca implementarea defensivă să fie o provocare continuă.
Evoluția tactică a inamicului adaugă un nou nivel de complexitate: Moscova a început să utilizeze variante de drone Shahed dotate cu motoare cu reacție pentru atacuri în interiorul teritoriului ucrainean, în timp ce versiunile convenționale sunt folosite tot mai des ca înlocuitor pentru artileria cu rază lungă de acți. În acest context, alianța tehnologică dintre Brave1 și NATO nu este doar o oportunitate de business, ci o necesitate vitală pentru supraviețuirea infrastructurii critice și securitatea spațiului aerian.
Actualitate
Scut cibernetic deasupra Americii: CACI International primește 500 de milioane de dolari pentru neutralizarea amenințărilor cu drone
Într-un efort masiv de consolidare a securității naționale, CACI International a securizat un contract de 500 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani, pentru a furniza sistemul avansat anti-dronă SkyValor. Parteneriatul, încheiat cu Forța de Intervenție Interinstituțională (JIATF) 401, vizează livrarea unor soluții non-kinetice și a altor sisteme tactice fără pilot, menite să protejeze punctele strategice ale Statelor Unite.
O investiție strategică pentru securitatea internă: Programul Domestic Shield prinde contur
Acordul prevede producția la scară largă a sistemelor de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot (cUAS). Conform detaliilor oficiale, primele unități SkyValor vor fi desfășurate în „locații de misiune critică”, fiind piese centrale în cadrul programului Domestic Shield al Pentagonului. Acest proiect ambițios are ca obiectiv principal protejarea instalațiilor militare și a infrastructurii critice de pe teritoriul american împotriva unor drone tot mai sofisticate și mai greu de detectat.
Liderii CACI subliniază că forțele armate au nevoie de un avantaj decisiv în fața unor amenințări care evoluează rapid, devenind tot mai accesibile și mai rapide. SkyValor este proiectat să ofere acest avantaj prin detecție la distanță mare și neutralizare de precizie, oferind apărătorilor timpul necesar pentru a interveni înainte ca riscurile să se materializeze la granițe sau în zonele vitale.
Inteligența artificială în prima linie: Tehnologia non-kinetică SkyValor schimbă regulile jocului
Sistemul SkyValor se distinge prin utilizarea senzorilor de radiofrecvență și a războiului electronic asistat de inteligența artificială pentru a identifica și neutraliza dronele inamice fără a recurge la forță fizică (non-kinetic). Tehnologia oferă avertizări timpurii și este capabilă să se adapteze pe măsură ce tacticile adversarilor se schimbă.
Evaluările recente, realizate în poligoanele din Yuma, Arizona, în colaborare cu agențiile de protecție a frontierelor, au validat eficiența sistemului. Testele au demonstrat că instrumentele de neutralizare electronică pot scoate din uz dronele de mici dimensiuni în siguranță, cu un impact minim asupra echipamentelor civile din jur, făcându-le ideale pentru apărarea stratificată a zonelor populate sau a bazelor militare.
De la poligoane la misiuni mobile: Versatilitatea echipamentelor integrate pe vehicule grele
Pe lângă contractul principal de producție, CACI a început deja integrarea unor unități SkyValor pe camioane de mare tonaj, transformându-le în soluții mobile capabile să intervină rapid oriunde apare o amenințare. Această mobilitate este esențială pentru succesul operațiunilor de securitate internă, oferind flexibilitate în fața unor atacuri imprevizibile.
Efortul Pentagonului de a eficientiza apărarea anti-dronă nu se oprește aici. Acordul cu CACI face parte dintr-o strategie mai largă care include și alte contracte majore, precum cel acordat recent companiei AeroVironment, tot în valoare de 500 de milioane de dolari. Această mobilizare de resurse subliniază prioritatea absolută pe care Statele Unite o acordă în prezent securizării spațiului aerian la joasă altitudine împotriva tehnologiilor fără pilot.
Actualitate
Paradoxul puterii aeriene în Operațiunea Epic Fury: De ce dominația cerului nu a putut deschide Strâmtoarea Ormuz
Deși secretarul apărării, Pete Hegseth, a proclamat o „victorie istorică și zdrobitoare” asupra Iranului în fața Senatului, realitatea din teren conturează o imagine mult mai nuanțată și îngrijorătoare. În timp ce oficialii de la Pentagon numără nave scufundate și baze industriale distruse, senatorii americani ridică o întrebare inconfortabilă: dacă armata iraniană este îngenuncheată, de ce bazele comerciale și navele SUA sunt încă sub focul dronelor și rachetelor? Această discrepanță între distrugerea inamicului și incapacitatea de a opri perturbările logistice reprezintă eșecul conceptual al teoriilor moderne de război aerian.
Eșecul controlului la joasă altitudine sau „seam-ul” ignorat de aviația tradițională
Forțele aeriene ale Statelor Unite au câștigat bătălia pentru „cerul albastru”, atingând o superioritate totală la altitudini mari, însă acest succes nu s-a tradus în controlul asupra Strâmtorii Ormuz. Problema rezidă în conceptul de „litoral aerian” — zona de joasă altitudine unde dronele ieftine și rachetele dispersate ale Iranului au reușit să blocheze o cale navigabilă vitală, în ciuda prezenței avioanelor de generația a cincea. Armata americană s-a pregătit pentru un conflict de distrugere a sistemelor integrate, dar s-a trezit neputincioasă în fața a mii de sisteme autonome care nu depind de o infrastructură centralizată pentru a lovi.
Dezbateri doctrinare între viziunea clasică și noua realitate a sistemelor ieftine și autonome
Generalul în rezervă David Deptula respinge ideea că „litoralul aerian” necesită o regândire a strategiei, susținând că este doar o diviziune inventată a domeniului aerian. Totuși, realitatea Operațiunii Epic Fury demonstrează contrariul: controlul aerian tradițional este temporar și local, bazat pe viteză în detrimentul persistenței. Inamicul a exploatat exact această lacună, mutând lupta în jos, spre suprafață, acolo unde sistemele de supraveghere și interceptare ale SUA nu au fost proiectate să mențină o prezență constantă și densă.
Lecții dure pentru viitorul forțelor armate și necesitatea adaptării la războiul asimetric
Cazul Strâmtorii Ormuz arată că superioritatea aeriană trebuie să servească întregii forțe întrunite, nu doar aparatelor de zbor. Atâta timp cât amenințarea dronelor iraniene a împiedicat Marina SUA să escorteze navele comerciale, se poate vorbi de un eșec al puterii aeriene. Victoria nu mai poate fi măsurată doar prin scorecard-uri de distrugere industrială, ci prin capacitatea de a asigura libertatea de mișcare. Pentru o forță care a dominat înălțimile timp de generații, cea mai grea lecție ar putea fi aceea că bătălia decisivă s-a mutat acum mult mai aproape de pământ.
-
Exclusivacum 4 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 3 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Exclusivacum o ziDosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
-
Ancheteacum 3 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Exclusivacum 3 zile„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro
-
Exclusivacum 5 zileRomânia offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți
-
Exclusivacum 4 zileKinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat



