Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV. Acuzațiile procurorului DNA la adresa lui Gheorghe Dimitrescu, fost consul al României la Bonn, ”suspect” în dosarul ”Vizita lui Liviu Dragnea în SUA”

Publicat

pe

Încarcerat la Penitenciarul Rahova, după ce în luna mai a anului 2019 a fost condamnat, definitiv, la trei ani închisoare şi jumătate pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost citat, joi, la Direcția Națională Anticorupție. Este vorba despre un dosar în care procurorii DNA investighează vizitele lui Liviu Dragnea în SUA, în ianuarie și octombrie 2017, prima dintre ele fiind la ceremonia de învestire a președintelui Donald Trump. 

Potrivit surselor judiciare, DNA investighează ”posibile infracţiuni de trafic de influenţă”, iar în acest dosar dosar este vizat – în calitate de suspect – și Gheorghe Dimitrescu, consulul general al României la Bonn, ex-consilierul fostului deputat PSD Florin Iordache. În opinia DNA, Dimitrescu ar fi fost cel care a plătit o parte din cele patru tranșe, 45.000 USD, din 100.000 de dolari, unei firme de lobby pentru a-i facilita lui Liviu Dragnea întâlniri la vârful administrației americane.

Ministerul Afacerilor Externe a decis, ieri, retragerea de la post a lui Gheorghe Dimitrescu, iar GÂNDUL.RO prezintă, ÎN EXCLUSIVITATE, fragmente din acuzațiile pe care procurorul DNA Jean Uncheșelu i le aduce fostului consul general al României la Bonn. Acesta a declarat că s-a ocupat de vizita lui Liviu Dragnea în SUA ”doar din punct de vedere tehnic” și nu știe ”absolut nimic” despre ”modul de finanțare al acestei vizite”.

„M-am ocupat de această vizită doar din punct de vedere tehnic/program, corespondență, desfășurător vizită etc. Nu știu absolut nimic despre modul de finanțare al vizitei, cum a fost realizată vreo plată către societatea de lobby din SUA. Pentru aceste aspecte, au fost desemnați domnul Florin Pâslaru și doamna Carmen Mihalcescu cu soțul acesteia, care avea o firma de consultanță politică ce avea contract cu PSD. Am pus la dispoziția DNA, încă de la prima audiere, toată corespondența avută cu colaboratorii americani, Alan Madison fiind cunoscut de mine încă din perioada în care am activat consul general la New York”, a declarat consulul general Gheorghe Dimitrescu în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO.

”Drept urmare, nu înțeleg de ce am eu astăzi calitate de suspect. Repet, nu am nicio legătură cu plățile efectuate. Cât privește numirea mea în funcția de consul general la Bonn, această nu se datorează nici unui aranjament ocult. Am în spate o carieră diplomatică, am sprijinit România inclusiv în procesul de integrare NATO. Această numire a mea la Bonn s-a făcut conform regulamentelor de funcționare în MAE, cu depunere de dosar, comisie și verificări stricte, de la instituțiile statului abilitate în astfel de proceduri, cât și agreementul instituțiilor abilitate ale statului de reședință”

Gheorghe Dimitrescu

”Liviu Dragnea a traficat față de Dimitrescu Gheorghe influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu”

Potrivit procurorului Jean Uncheșelu, Liviu Dragnea ar fi primit de la Dimitrescu Gheorghe – în perioada mai – octombrie 2017 – ”foloase necuvenite pentru sine și Partidul Social Democrat, constând în serviciile de lobby în valoare de 100.000 USD prestate de societatea americană Madison & Company LLC”.

Astfel, au fost încălcate dispozițiile Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Liviu Dragnea cu înalți oficiali americani – respectiv Mike Pence, vicepreședintele Statelor Unite ale Americii și Paul Ryan, președintele Camerei Reprezentanților Statelor Unite ale Americii.

Liviu Dragnea, alături de Sorin Grindeanu, la ceremonia de învestire a președintelui Donal Trump

”Dimitrescu Gheorghe ar fi plătit și suma de 45.000 euro în luna iulie 2017, ”sumă ce reprezenta o parte din valoarea serviciilor de lobby, context în care, în perioada iunie – iulie 2017, Liviu Dragnea a traficat față de Dimitrescu Gheorghe influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe Teodor Meleșcanu, promițându-i acestuia că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat”, susține procurorul Jean Uncheșelu.

”În scopul ascunderii adevăraților beneficiari ai servicii lor de lobby, respectiv Liviu Dragnea și PSD, plata sumei de 100.000 USD a fost efectuată de societatea americană Inovative Electric LLC, deținută de Daniel Dragomir (n.red. – altul decât fostul ofițer SRI, fugit din țară la acest moment și dat în urmărire internațională), cetățean româno- american cu domiciliul în New York, urmând ca acestuia să i se restituie suma de 100.000 euro prin intermediul cumnatului său, Tuca Laurențiu, lucru care s-a și întâmplat, suma fiind procurată în parte de Dimitrescu Gheorghe și Pâslani Florin, 45.000 euro de Dimitrescu Gheorghe în luna iulie 2017 și 15.000 euro de Pâslaru Florin în luna septembrie 2017, restul sumei de 40.000 euro fiind procurată de Liviu Dragnea în luna octombrie 2017”

Procurorul Jean Uncheșelu

Dimitrescu, organizarea vizitei lui Liviu Dragnea în SUA și ”garanția” că va obține un post important în diplomația română

În luna iulie a anului 2016, Dimitrescu Gheorghe a discutat cu Florin Iordache, prietenul său, la vremea respectivă preşedintele Camerei Deputaților, ocazie cu care și-ar fi manifestat intenția de a fi angajat pe un post de consilier la cabinetul acestuia din Parlamentul României, notează procurorul Jean Uncheșelu.

Dimitrescu Gheorghe fusese anterior diplomat român de carieră, ocupând poziții importante în diplomație, respectiv, consul al României la New York și consul general al României la Strasbourg. La scurt timp, Dimitrescu Gheorghe a fost angajat în calitate de consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache.

Gheorghe Dimitrescu

În perioada în care Florin lordache a fost ministrul Justiției, Dimitrescu Gheorghe a activat pe acelaşi post la cabinetul vicepreședintelui Camerei Deputaților, Mihălcescu Carmen.

”În cadrul discuțiilor avute cu Gheorghe Dimitrescu, pe diverse chestiuni de politică externă și diplomație, Mihălcescu Carmen i-a relatat lui Dimitrescu Gheorghe că Liviu Dragnea, preşedintele PSD își doreşte să efectueze o vizită în SUA pentru a se întâlni cu înalți oficiali americani, lucru care ar fi adus beneficii atât partidului cât și Guvernului României. Dimitrescu Gheorghe i-a comunicat interlocutoarei că exista” posibilitatea inițierii unui astfel de demers, și dacă este nevoie poate să ia legătura cu Alan Madison, un vechi și bun prieten de-al său, proprietarul unei societăți de lobby din SUA, prin intermediul căreia ar putea organiza întâlnirea dorită de Liviu Dragnea”, precizează procurorul DNA.

”Pentru Dimitrescu Gheorghe posibilitatea de a se implica și a avea un rol important în organizarea unei vizite la cel mai înalt nivel în SUA pentru Liviu Dragnea, constituia o oportunitate unică ce îi permitea să intre în grațiile acestuia, situație ce i-ar fi garantat și deschis calea obținerii unui post important în diplomația română, lucru pe care Dimitrescu Gheorghe și-l dorea cu tărie”

Procurorul DNA Jean Uncheșelu

Conduita lui Gheorghe Dimitrescu, ”animată de realizarea propriilor interese”

Procurorul Uncheșelu mai precizează că Liviu Dragnea – la solicitarea lui Dimitrescu Gheorghe, intermediată de Florin Iordache – ”a intervenit pe lângă ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu pentru a iniția demersuri în vederea numirii acestuia în calitate de consul, lucru care s-a și întâmplat, Teodor Meleșcanu desemnându-l pe Dimitrescu Gheorghe consul general al României la Bonn”.

”Întreaga conduită a lui Dimitrescu Gheorghe relativ la implicarea sa în organizarea vizitei lui Liviu Dragnea, a fost animată de realizarea propriilor interese și trebuie privită ca atare, iar pentru atingerea acestora, așa cum se va detalia în continuare, Dimitrescu Gheorghe nu a precupețit nici un efort, mai mult, a fost dispus să procure și să plătească inclusiv suma de 45.000 euro destinată societății de lobby Madison & Company LLC”, acuză procurorul Uncheșelu.

”Dimitrescu Gheorghe urmărea obținerea funcției de consul, funcție diplomatică ce se potrivea perfect intereselor sale profesionale și personale, lucru cunoscut mai ales de Florin lordache, căruia i-a și cerut sprijin în acest sens. Florin lordache i-a transmis că o să discute cu ministrul afacerilor externe Teodor Meleșcanu persoana abilitată legal să-l desemneze Dimitrescu Gheorghe pentru ocuparea unei asemenea funcții”, mai scrie procurorul DNA.

”În data de 24.04.2017 Dimitrescu Gheorghe i-a comunicat lui Alan Madison că echipa sa are nevoie urgent de ajutorul său pentru a aranja anumite întâlniri la nivelul cel mai înalt al administrației americane pentru preşedintele Partidului Social Democrat din România, Liviu Dragnea, care este totodată și Preşedintele Camerei Deputaților în Parlamentul României.

În continuare Dimitrescu Gheorghe i-a precizat lui Alan Madison că obiectivele urmărite de ”ei” sunt ca acesta să aranjeze mai multe întâlniri pentru Liviu Dragnea cu preşedintele Donald Trump, vice-preşedintele Mike Pence și Paul Ryan”

Florin Iordache către Liviu Dragnea: ”Dimitrescu este o persoană de încredere, fost diplomat român și apropiat de PSD”

Procurorul Jean Uncheșelu mai scrie că ”relația cointeresată dintre Liviu Dragnea și Dimitrescu Gheorghe nu ar fi fost posibilă în lipsa acțiunilor lui Florin Iordache, care l-a descris pe Dimitrescu Gheorghe lui Liviu Dragnea ca o persoană de încredere, fost diplomat român și apropiat de PSD”.

Potrivit DNA, Florin Iordache ”a reprezentat puntea de legătură dintre Dimitrescu Gheorghe și Liviu Dragnea, fiind totodată garantul loialității și profesionalismului lui Dimitrescu Gheorghe în fața lui Liviu Dragnea, atribute în lipsa cărora nu ar fi primit niciodată acceptul acestuia pentru a se ocupa de organizarea vizitei sale în SUA prin intermediul serviciilor de lobby prestate de societatea Madison & Company LLC. Dimitrescu Gheorghe i-a precizat lui Liviu Dragnea inclusiv faptul că serviciile de lobby sunt contracost, aspect care de altfel era de la sine înțeles și care trebuie acceptat ca atare cu titlu de notorietate, când vine vorba de servicii prestate de o societate de lobby americană”.

În consecință, Liviu Dragnea s-ar fi înțeles cu Dimitrescu Gheorghe ca acesta să continue demersurile întreprinse pentru realizarea vizitei sale în SUA și ”l-a asigurat că în ceea ce îl privește se vor respecta toate angajamentele necesare într-o asemenea situație, inclusiv în privința pretențiilor financiare avute de societatea de lobby. (…) Liviu Dragnea s-a ocupat personal, în luna octombrie 2017, de procurarea unei tranșe destinate societății de lobby în cuantum de 40.000 euro”.

”Având în vedere că beneficiarii reali ai serviciilor de lobby erau Partidul Social Democrat și Liviu Dragnea personal, acordul acestuia pentru continuarea demersurilor era absolut obligatoriu, date fiind calitatea sa de preşedinte de partid și de persoană ale cărei acțiuni erau în discuție, care presupuneau participarea efectivă 1a acea vizită în compania unei personalități politice internaționale marcante, respectiv vicepreședintele SUA Mike Pence, ce ar fi constituit o premieră absolută pentru Liviu Dragnea, fiind practic imposibil în aceste condiții, ca altcineva decât el, să-i stabilească o asemenea agendă”

Procurorul Jean Uncheșelu

DNA: ”Plata societății de lobby, stabilită chiar de fostul lider PSD”/ FBI-ul intervine

Florin lordache a declarat că ”Dimitrescu Gheorghe a fost desemnat de facto de către Liviu Dragnea să intermedieze relația cu firma de lobby din SUA, Madison & Company, despre care Dimitrescu Gheorghe le-a spus că este condusă de uri vechi amic de-a1 său, Alan Madison, cu care a mai colaborat în trecut pentru organizarea unor vizite similare”.

În fața procurorilor DNA, Florin Iordache a relatat faptul că ”discuțiile purtate pe această temă au avut loc de obicei în biroul lui Liviu Dragnea de la Camera Deputaților, în prezența acestuia, discutându-se inclusiv faptul că societatea de lobby Madison & Company a pretins suma de 100.000 de dolari pentru organizarea vizitei respective. (…) A mai declarat că plata serviciilor societății de lobby a fost stabilită de Liviu Dragnea în sarcina celor implicați în organizarea vizitei din surse private, fără a implica partidul în efectuarea plății”.

Pe fondul unei investigații a FBI reclamate de administrația prezidențială americană privind ”acțiunile ilicite ale societății de lobby constând în contrafacerea invitației adresate lui Liviu Dragnea”, Alan Madison a fost nevoit să facă publică – în luna octombrie 2017 – ”colaborarea pe care a avut-o cu PSD și Liviu Dragnea începând cu luna aprilie 2017”.

”Întrucât societatea de lobby nu a reușit să asigure pentru Liviu Dragnea o întâlnire cu Mike Pence în persoană ci doar cu staff-ul acestuia, Alan Madison a modificat conținutul invitației adresate acestuia în data de 04.10.2017. Astfel, în loc de sintagma „Liviu Dragnea este invitat să se întâlnească cu staff-ul lui Mike Pence”, cum era menționat în invitația autentică, Alan Madison a modificat „Liviu Dragnea este invitat să se întâlnească cu Mike Pence”, susține procurorul DNA.

”Ulterior, la începutul lunii octombrie 2017, în procedura de obținere a vizei pentru SUA a lui Liviu Dragnea, invitația a făcut obiectul verificărilor la nivelul administrației americane, respectiv vicepreședintele SUA Mike Pence, gazda respectivei întâlniri, context în care s-a constatat că Mike Pence nu avea stabilită nici o întâlnire cu Liviu Dragnea, motiv pentru care a fost sesizat FBI”

100.000 USD pentru servicii de lobby, ”fără a se preciza sursa banilor și identitatea plătitorului”

Procurorul Uncheșelu menționează că Dimitrescu Gheorghe a discutat cu Alan Madison cu privire la prețul solicitat, de acesta din urmă, pentru serviciile de lobby ce urmau a fi prestate în vederea organizării întâlnirilor lui Liviu Dragnea cu oficialii americani.

În final s-a stabilit suma de 100.000 USD, ”în condițiile în care Alan Madison solicitase inițial o sumă mai mare”.

”Dimitrescu Gheorghe s-a întâlnit cu Mihălcescu Carmen, căreia i-a comunicat cuantumul sumei de bani cerută de societatea de lobby, primind asigurări că suma este disponibilă și va fi plătită, fără a se preciza la acel moment sursa banilor și identitatea plătitorului. Având în vedere solicitarea lui Alan Madison de a-i fi transmis curriculum-vitae- ul lui Liviu Dragnea, Mihălcescu Carmen l-a îndrumat pe Dimitrescu Gheorghe să ia legătura cu soțul ei, Mihălcescu Horia, pentru a-l sprijini în realizarea acestui demers. Dimitrescu Gheorghe s-a întâlnit cu Mihălcescu Horia, care i-a pus la dispozitie un CV al lui Liviu Dragnea, cei doi discutând despre subiectul vizitei, inclusiv valoarea serviciilor de lobby în cuantum de 100.000 USD, context în care Mihălcescu Horia l-a asigurat pe Dimitrescu Gheorghe că se vor găsi surse și modalități de finanțare”, susține procurorul Jean Uncheșelu.

”În data de 04 mai 2017, Alan Madison i-a transmis lui Dimitrescu Gheorghe un mail cu titlul „Dragnea Contract”, la care este atașat, așa cum precizase anterior, un draft al unui contract de consultanță în valoare de 100.000 USD, în cadrul căruia nu sunt completate datele beneficiarului din România dar este menționat faptul că obiectul contractului constă în organizarea unor întâlniri între vicepreședintele SUA, Mike Pence și Liviu Dragnea”

Gheorghe Dimitrescu își dorea postul de consul general al României la New York

Procurorul Jean Uncheșelu scrie că Liviu Dragnea i-a cerut lui Teodor Meleșcanu să întreprindă toate demersurile pentru ca Dimitrescu Gheorghe să obțină un post de consul general al României. I-ar fi explicat lui Meleșcanu că Dimitrescu are experiență diplomatică, iar acest lucru ar ajuta la situația sa familială.

Teodor Meleșcanu i-a spus lui Liviu Dragnea că ”are cunoştință de intențiile lui Gheorghe Dimitrescu și că știe că acesta își dorește postul de consul general al României la New York, însă acest post era ocupat de Cătălin Dancu, care abia fusese numit și nu putea fi rechemat”.

”Liviu Dragnea a insistat ca ministrul de externe să găsească un alt post de consul general pentru Gheorghe Dimitrescu și să rezolve problema numirii acestuia într-o funcție de consul general.  Teodor Meleșcanu i-a spus lui Liviu Dragnea că ar putea să- i găsească un loc de consul general lui Dimitrescu Gheorghe la Bonn, Marsilia sau Milano, întrucât persoanele care ocupau acele funcții depășiseră la acel moment perioada standard de 4 ani în funcție și puteau fi rechemați. Teodor Meleșcanu i-a mai precizat lui Liviu Dragnea să-i transmită lui Dimitrescu Gheorghe să întocmească documentația necesară, iar ulterior la nivelul MAE o să se demareze procedura de numire”, mai scrie procurorul DNA.

”De asemenea, Liviu Dragnea cunoştea că societatea de lobby Madison & Company LLC, pretinsese suma de 100.000 dolari pentru organizarea vizitei sale. Practic, acțiunile societății de lobby Madison & Company LLC relativ la organizarea vizitei, acțiuni mijlocite de Dimitrescu Gheorghe au reprezentat un folos pentru Liviu Dragnea, folos urmărit permanent și constant în toată perioada respectivă. În schimbul obținerii acestui folos, așa cum s-a arătat, Liviu Dragnea s-a folosit de influența și autoritatea inerente ce decurg din calitatea de preşedinte al PSD față de Dimitrescu Gheorghe și alte persoane”

”Acțiunile societății de lobby Madison & Company LLC reprezintă în fapt servicii prestate cu titlu oneros în numele PSD și a lui Liviu Dragnea și prin urmare intră sub incidența Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice”, acuză procurorul DNA Jean Uncheșelu.

Actualitate

Texasul, ales pentru ultima stație a rețelei americane de supraveghere a spațiului profund

Publicat

pe

De

Forțele Spațiale ale Statelor Unite au desemnat zona Lake Kickapoo, din Texas, drept locația preferată pentru construirea celui de-al treilea și ultimului radar al rețelei Deep Space Advanced Radar Capability (DARC), destinată monitorizării obiectelor aflate pe orbita geostaționară.

Proiectul ar urma să consolideze capacitatea Statelor Unite, Australiei și Regatului Unit de a detecta și urmări sateliți într-un mediu spațial tot mai contestat.

Lucrările ar putea începe în 2027

Construcția instalației din Texas este planificată să înceapă în 2027, după atribuirea contractului și obținerea tuturor aprobărilor necesare. Lucrările civile ar urma să fie finalizate în 2029, urmând apoi testarea și evaluarea echipamentelor.

Acceptarea operațională a radarului este programată pentru 2030, însă calendarul depinde de încheierea etapelor administrative și tehnice.

Printre aprobările necesare se numără și certificarea emisă de Administrația Federală a Aviației. Aceasta trebuie să confirme că radarul militar nu va interfera cu sistemele utilizate de controlorii traficului aerian civil.

O rețea globală pentru supravegherea orbitei geostaționare

Generalul Douglas Schiess, șeful operațiunilor spațiale americane, a declarat că alegerea Texasului menține planul de creare a unei rețele globale de senzori pentru spațiul profund.

Potrivit acestuia, noua capacitate va îmbunătăți vizibilitatea asupra unui domeniu strategic disputat și va consolida protejarea sistemelor spațiale de care depind Statele Unite și aliații săi.

DARC se bazează pe tehnologii dezvoltate de Laboratorul de Fizică Aplicată al Universității Johns Hopkins. Sistemul este proiectat pentru monitorizarea permanentă a orbitei geostaționare, indiferent de condițiile meteorologice și inclusiv pe timp de zi — o performanță care îl diferențiază de majoritatea radarelor existente.

Australia și Țara Galilor găzduiesc primele două instalații

Primul radar al rețelei este construit în Australia de compania Northrop Grumman. Contractul inițial, în valoare de 341 de milioane de dolari, a fost atribuit în februarie 2022.

În septembrie 2023, Statele Unite, Australia și Regatul Unit au semnat un memorandum prin care și-au asumat cooperarea în cadrul programului DARC pentru următorii 22 de ani.

A doua instalație va fi amplasată în Pembroke, Țara Galilor. Northrop Grumman a primit în august 2024 un contract de aproximativ 200 de milioane de dolari pentru dezvoltarea acestui radar.

Ulterior, valoarea contractului a fost majorată cu aproape 216 milioane de dolari. Fondurile suplimentare sunt destinate achiziției anticipate a unor componente cu termen lung de producție, precum echipamentele antenelor și fabricarea propriu-zisă a acestora. Valoarea totală a contractului a ajuns astfel la aproximativ 495 de milioane de dolari.

Construcția instalației din Țara Galilor este programată să înceapă anul viitor, potrivit noii strategii spațiale britanice.

Programul, afectat de întârzieri și costuri suplimentare

Implementarea DARC a fost marcată de întârzieri încă din primele etape. Rapoarte succesive ale Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală din Statele Unite au semnalat amânări repetate ale calendarului și creșteri neprevăzute ale costurilor.

Pentru instalația din Australia, atingerea capacității operaționale inițiale a fost amânată de mai multe ori. Inițial, Forțele Spațiale estimau că aceasta va fi atinsă în septembrie 2025. Termenul a fost ulterior mutat pentru februarie 2026, iar cea mai recentă estimare indică luna ianuarie 2027.

În luna mai a anului trecut, Forțele Spațiale au început să utilizeze anticipat anumite capabilități la baza aeriană Eglin. Măsura a urmărit punerea la dispoziție a unor funcții militare esențiale înainte de acceptarea operațională completă.

Implementarea se desfășoară gradual, astfel încât operațiunile inițiale să poată începe în paralel cu activitățile de dezvoltare și integrare derulate de contractor.

Primul test a confirmat funcționarea coordonată a antenelor

În august, Northrop Grumman a anunțat finalizarea unui prim test la instalația din Australia. Rezultatul a demonstrat că antenele radarului pot funcționa împreună ca un sistem integrat și pot urmări simultan mai mulți sateliți.

Testarea a implicat însă doar șapte dintre cele 27 de antene parabolice planificate pentru sistemul complet. Acest fapt indică faptul că instalația australiană se află încă într-o etapă de dezvoltare și extindere operațională.

Problemele de la primul amplasament ar putea afecta calendarul american

În cel mai recent raport de evaluare, autoritățile americane au indicat riscul ca întârzierile și creșterile de costuri înregistrate la primul amplasament să se răsfrângă asupra construcției stației din Statele Unite.

Printre cauzele identificate se numără modificările necesare pentru respectarea unor cerințe impuse de țara gazdă. Aceste ajustări au generat presiuni suplimentare asupra calendarului și bugetului programului.

Forțele Spațiale au respins însă informațiile potrivit cărora dificultățile de la instalația australiană ar fi provocat deja întârzieri în proiectul din Texas.

Toate cele trei radare ar trebui să fie operaționale până în 2032

Potrivit celei mai recente estimări, toate cele trei instalații DARC — din Australia, Țara Galilor și Texas — ar urma să fie complet operaționale până în decembrie 2032.

Finalizarea rețelei va oferi aliaților o capacitate extinsă de monitorizare a orbitei geostaționare, unde sunt amplasați numeroși sateliți utilizați pentru comunicații, navigație, supraveghere și securitate națională. Prin acoperirea celor trei regiuni, sistemul este proiectat să furnizeze o imagine permanentă asupra activităților din spațiul profund și să sprijine protejarea infrastructurii spațiale critice.

Citeste in continuare

Actualitate

Apărarea antiaeriană americană, pusă la încercare de atacurile cu drone și rachete

Publicat

pe

De

Interceptoarele se consumă rapid, iar rezervele sunt tot mai greu de refăcut

Sistemele de apărare aeriană și antirachetă s-au dovedit eficiente în conflictele recente, reușind să respingă valuri de rachete de croazieră și roiuri de drone cu rate ridicate de succes. Performanța are însă un preț: interceptoarele sunt utilizate într-un ritm îngrijorător.

Situația este complicată și de pierderea unor radare THAAD/TPY-2, ceea ce a obligat Statele Unite să ia măsuri urgente pentru protejarea propriilor capabilități militare din Orientul Mijlociu.

Refacerea stocurilor actuale reprezintă deja o provocare, iar pregătirea pentru conflictele viitoare este și mai dificilă. Pentru a răspunde ambelor obiective, sistemele de apărare trebuie să se adapteze rapid tacticilor adversarilor și diversității amenințărilor.

Iranul a combinat rachete, drone și atacuri coordonate

Atacurile iraniene au demonstrat capacitatea de a lansa simultan mai multe tipuri de amenințări din domenii diferite: rachete de diverse categorii și vehicule aeriene fără pilot.

Un număr semnificativ de arme a fost lansat în același timp, cu obiective programate să fie lovite într-un interval scurt. Strategia a pus apărătorii în fața unei dileme complexe: amenințările ieftine trebuiau contracarate cu mijloace defensive accesibile, în timp ce rachetele mai rapide și mai sofisticate necesitau interceptoare avansate.

Pentru viitorul apărării antiaeriene și antirachetă, trei probleme sunt esențiale: costul, eficiența și capacitatea industriei de a produce rapid echipamentele necesare.

Gestionarea acestor factori va necesita un efort coordonat între Pentagon și companiile din industria de apărare.

Costul interceptării poate depăși valoarea țintei

Radarele, lansatoarele și interceptoarele sunt sisteme scumpe și dificil de fabricat. În multe situații, ele sunt folosite pentru distrugerea unor ținte mult mai ieftine, în special în cazul dronelor produse în masă și lansate în roiuri.

Totuși, prețul unei ținte nu este singurul criteriu. Valoarea obiectivului protejat trebuie inclusă în calcul, fie că este vorba despre o bază militară, infrastructură critică sau teritoriul național.

Apărarea unor obiective importante justifică utilizarea unor sisteme costisitoare, însă problema accesibilității nu poate fi ignorată. Statele Unite trebuie să stabilească cât sunt dispuse să cheltuiască pentru apărarea teritoriului și pentru menținerea capacității de a proiecta forță la mii de kilometri distanță.

Costurile interceptoarelor reprezintă doar una dintre componentele acestei ecuații, dar au devenit tot mai greu de susținut pe măsură ce atacurile folosesc un număr tot mai mare de drone ieftine.

Roiurile de drone schimbă regulile jocului

Dronele iraniene Shahed, al căror cost este estimat la câteva zeci de mii de dolari pe unitate, pot fi lansate în formații numeroase și pot parcurge distanțe de sute sau chiar mii de kilometri.

Folosirea unor interceptoare tradiționale împotriva acestor aparate este eficientă din punct de vedere militar, însă dezechilibrul financiar devine problematic. Distrugerea unei drone relativ ieftine cu o rachetă de milioane de dolari poate epuiza rapid stocurile defensive.

Există deja sisteme antidronă mai accesibile, dar pentru ca acestea să fie produse și introduse în număr suficient este nevoie de o schimbare a priorităților și a comenzilor militare.

Soluția nu constă doar în criticarea diferenței de preț dintre țintă și interceptor, ci în achiziționarea accelerată a echipamentelor antidronă care sunt deja disponibile și operaționale.

Apărarea trebuie să facă față mai multor amenințări simultan

Sistemele americane de apărare aeriană și antirachetă au avut o evoluție solidă, inclusiv începând cu primul război din Golf, când bateriile Patriot au fost folosite împotriva rachetelor Scud.

Amenințările actuale sunt însă mai variate și se deplasează cu viteze diferite. Dronele zboară la altitudini reduse și pot efectua manevre dificile, armele hipersonice se deplasează cu viteze foarte mari, iar rachetele balistice urmează traiectorii care pot fi anticipate într-o anumită măsură.

Modelul tradițional — detectarea țintei și distrugerea ei — nu mai este suficient. Sistemele defensive trebuie să urmărească și să neutralizeze simultan obiective multiple, provenite din direcții diferite și utilizând profiluri de zbor distincte.

Atacurile recente au confirmat că scenariul cel mai dificil nu este reprezentat de o singură rachetă, ci de o ofensivă coordonată, desfășurată în mai multe domenii și îndreptată asupra unor obiective diferite.

Finanțarea apărării apropiate rămâne insuficientă

Una dintre problemele majore este percepția potrivit căreia apărarea antiaeriană începe și se termină cu sistemul Patriot.

În realitate, există mai multe categorii de sisteme, de la apărarea aeriană cu rază scurtă până la echipamente specializate pentru combaterea dronelor. Aceste programe au fost relansate în ultimii ani, însă finanțarea lor nu a ținut pasul cu amploarea amenințărilor.

Creșterea numărului de atacuri cu drone și rachete a determinat acum autoritățile americane să trateze problema cu un grad sporit de urgență. Pentagonul și industria trebuie să accelereze dezvoltarea și desfășurarea sistemelor capabile să protejeze simultan mai multe tipuri de ținte.

Industria de apărare nu poate crește producția peste noapte

Capacitatea industrială a Statelor Unite a fost afectată de semnale de achiziție fluctuante, care au determinat reducerea treptată a producției de sisteme și componente pentru apărarea antiaeriană.

Motoarele cu combustibil solid utilizate de interceptoare presupun procese de fabricație complexe. În cazul radarului THAAD/TPY-2, construcția unui singur sistem necesită o perioadă îndelungată și investiții de ordinul miliardelor de dolari.

Aceste dificultăți au contribuit la diminuarea stocurilor și la apariția unei presiuni pentru extinderea rapidă a capacității de producție.

Nevoia de a înlocui munițiile consumate în operațiunile împotriva Iranului, combinată cu noile priorități ale administrației în domeniul apărării, poate transmite industriei semnale mai clare pentru creșterea producției și atragerea de investiții.

Producția la scară largă devine decisivă

Strategiile naționale de apărare, ordinele executive și inițiativele de reformare a achizițiilor militare indică o orientare tot mai clară către apărarea teritoriului și modernizarea bazei industriale.

Pentagonul și companiile de profil par să aibă o viziune comună asupra principalelor nevoi. Totuși, această convergență trebuie transformată în contracte predictibile și comenzi constante, fără de care fabricile nu pot investi în linii de producție suplimentare.

Tehnologiile viitoare trebuie nu doar să fie performante, ci și suficient de simple și accesibile pentru a putea fi produse în număr mare. Conflictele recente au arătat că apărarea aeriană ar putea fi nevoită să oprească roiuri de atacatori concepute special pentru a suprasolicita și satura sistemele existente.

Refacerea stocurilor nu mai poate fi amânată

Problema și direcțiile de acțiune sunt deja cunoscute. Statele Unite trebuie să investească simultan în refacerea rapidă a stocurilor de interceptoare și în dezvoltarea unor sisteme capabile să răspundă amenințărilor viitoare.

Extinderea producției de muniții ar fi trebuit să înceapă înainte ca rezervele să fie consumate într-un ritm atât de accelerat. În prezent, nevoia este și mai urgentă: fără o creștere rapidă a producției și fără o combinație mai inteligentă între sisteme scumpe și soluții antidronă accesibile, apărarea aeriană riscă să fie copleșită de atacuri numeroase și coordonate.

Citeste in continuare

Actualitate

Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro

Publicat

pe

Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.

București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.

Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ

Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.

Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari. 

 

Canal Sesiuni (August) Evoluție YoY (Iulie) Evoluție YoY (August)
Trafic total 145,7 mil. −10,7% −7,1%
Search 39,3 mil. −20,0% −18,3%
Paid 44,0 mil. −1,7% +7,0%
Social 3,5 mil. −1,0% +9,8%
Direct 27,3 mil. −12,9% −10,9%
Asistenți AI 995.000 +47,6% +154,4%

Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.

AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive

Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.

Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.

„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF

Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul

Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.

Față de iulie, lunǎ  în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%

SEO: mai puține vizite, mai mulți bani

Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.

Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.

Paid crește mai repede decât investiția

În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.

Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.

Ce se întâmplă la checkout

Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:

Canal Rată de conversie Coș mediu Valoare / sesiune
Paid 2,44% 264 lei 6,4 lei
Asistenți AI 2,35% 377 lei 8,9 lei
Organic 1,81% 293 lei 5,3 lei
Direct 1,15% 411 lei

 

Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.

AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.

Rezerva de măsurare

GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție. 

Este o estimare, nu o măsurătoare directă.

Cifre cheie, pe scurt

  • Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
  • Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
  • AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
  • Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
  • Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.

Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv31 de secunde ago

„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...

Exclusiv41 de minute ago

„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125

Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...

Exclusivo zi ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusivo zi ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusivo zi ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusiv2 zile ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusiv2 zile ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusiv2 zile ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv3 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv3 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv3 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv4 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv5 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv5 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv