Actualitate
Remember 14 ianuarie 1991 – Presa acum 30 de ani
Cutremur politic de gradul „I” pe scala FSN
GUVERNUL ROMAN TRECE RUBICONUL ÎNAINTEA AMERICANILOR!
„PRESAT” DE MEMBRII CABINETULUI, PRIMUL MINISTRU DECLARĂ RĂZBOI PARLAMENTULUI! DOMNII MARŢIAN Şl BÎRLĂDEANU-ACUZAŢI CĂ „AU ADOPTAT POZIŢII PERSONALE DE NATURĂ A TERGIVERSA DESĂVÂRŞIREA REFORMEI!”
Petre Roman, în calitate de lider al formaţiunii majoritare în parlament este somat să facă uz de prerogativele sale pentru a determina definitivarea raportului Comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990.
„INDIFERENT CARE AR FI CONŢINUTUL SĂU”
EXISTĂ RISCUL AMÂNĂRII DECIZIILOR FORURILOR EUROPENE ÎN FAVOAREA ROMÂNIEI!
UN EPISOD POLITIC CARE PUNE DESCHIS PROBLEMA CONTRADICŢIEI DINTRE VECHEA ŞI NOUA NOMENCLATURĂ!
STRANIE COINCIDENTĂ: CA Şl ÎN 13 IUNIE, DUPĂ APELURILE PACIFISTE ALE LUI MARIAN MUNTEANU AU URMAT ATACURI CU STICLE INCENDIARE • MAŞINA ÎN CARE SE AFLA MINISTRUL DE INTERNE, ATACATĂ ÎN PLINĂ ZI ! • O NOUĂ FORMĂ DE LUPTĂ DEMOCRATICĂ: BLESTEMUL LUI IUGA
Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire
Vineri seara, Primăria Capitalei a marcat reînnodarea unei tradiţii respinse aprioric pe vremea dictaturii: aceea a unei stagiuni mondene! Domnul Viorel Oproiu şi colaboratorii săi au invitat la Operă, Ia un spectacol cu piese de rezistentă ale repertoriului clasic, membrii guvernului, ai preşedinţiei, ai parlamentului şi ai corpului diplomatic. Chiar dacă domnii Iliescu şi Roman au absentat, din motive întemeiate şi chiar dacă sala nu a fost plină pină la refuz, acţiunea poate fi considerată o reuşită, mai ales prin prisma contactelor diverse şi neformale din timpul „cupei de şampanie” oferite la sfirşit • Evenimentul major al săptăminil rămîne insă ultima şedinţă a guvernului. Semnificaţia celor intimplate acolo a reieşit cu prisosinţă din gravitatea tonului cu care domnul Bogdan Baltazar a dat citire comunicatului. Traducind ceea ce a spun domnia sa acolo reiese că sintem in pericol ca organismele europene să amine din nou o decizie legată de integrarea noastră, datorită nefinalizării raportului despre evenimentele din 13-15 iunie 1990; că acest lucru se datorează unei (in)explicabile opoziţii a celor doi preşedinţi ai camerelor domnii Bîrlădeanu şi Marţian; că la presiunea membrilor cabinetului, domnul Petre Roman denunţă aceste tergiversări şi cere cu hotărîre definitivarea raportului, „indiferent care ar fi conţinutul său-: înţelegem de aici că executivul ar avea mai puţine motive să se teamă de revelaţiile pe care le-ar putea aduce raportul şi că, în consecinţă, primul ministru este hotărît, în calitatea sa de lider al formaţiunii de guvernămînt ce deţine majoritatea în parlament, să acţioneze cu hotărîre împotriva acelor poziţii personale de natură a tergiversa reforma”. Pentru că în ultimă instantă despre aceasta este vorba: reforma merge greu şi piedicile nu le pune atît opoziţia, cît propriul partid! Anumite zvonuri sînt de natură să prefigureze o posibilă desprindere din „sinul” F.S.N.-uIui a unei aripi reformatoare. Pe fondul acestui conflict, sciziunea pare aproape o necesitate şi lansarea acestui atac cu doar cîteva ore înainte de plecarea preşedintelui Iliescu In China nu poate fi întîmplătoare. Interesant de ştiut ar fi doar cît de dispus a fost preşedintele să-şi sacrifice vechii tovarăşi, aflaţi in fruntea camerelor; pentru că previziunea lui Silviu Brucan tinde să aibă o confirmare tîrzie şi neaşteptată. Iar „căderile de capete” – posibil a se produce tocmai pe timpul absentei şefului statului – n-ar fi exclus să constituie doar un preambul al unui întreg şir de decapitări politice pe care ar putea să le genereze raportul comisiei parlamentare… Evident, sînt simple supoziţii şi numai realitatea – extrem de fierbinte – a actualităţii politice Ie poate confirma sau infirma • O nouă atitudine faţă de Timişoara se desprinde dir comunicatul aceleiaşi şedinţe de guvern. Comisia guvernamentală prezentă în oraşul de pe Bega are o misiune grea în fata inflexibilităţii anumitor lideri sindicali, suspiciunile care au planat asupra unora dintre ei – lansate de către articolele apărute în „Renaşterea Bănăţeană” – urmînd a fi elucidate de, către o comisie de anchetă ce va analiza situatia creată prin agresarea redactorilor şi interzicerea apariţiei ziarului. Rezolvarea problemelor economice ale Timişoarei va fi, însă dificilă în actualul context în care resursele de orice fel lipsesc şi starea de tensiune întreţinută cu variate mijloace, se prelungeşte, amplificînd criza economică si morală în care se zbate tara. Ceea ce s-a întîmplat însă la Timişoara în ziua de 10 ianuarie, rămîne un motiv de îngrijorare în planul strict impasului democratic. Sloganul „Azi Ia Timişoara, mîine în toata tara” ar putea fi tradus şi printr-o proliferare fără precedent a intolerantei si a abuzurilor pe eare le poate genera presiunea străzii. Acesta este lucrul de care trebuie, cu adevărat, să ne temem.
Mai ales că, iată, de la bunele intenţii la mai puţin bunele realităţi nu este decît un pas, si momentele de „veghe” din ultimele zile au degenerat cu regularitate în tulburări de stradă, incitări la violenţă si violentă dezlănţuită, după binecunoscutele scenarii ale luptei antineocomuniste duse, paradoxal, cu cele mai „curate” mijloace bolşevice. In rest, să auzim numai de bine, că de rău ne-am cam
săturat.
OCTAVIAN ANDRONIC
Foto: Gabriel MIRON
GURA LUMII
(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)
• Ghici cine (şi cu ce) vine la cină?
Săptămîna aceasta este aşteptat să sosească la Bucureşti domnul Soros, preşedintele fundaţiei „Societatea deschisă” – cu al cărei program de acţiune cunoscătorii de limbă engleză au putut face cunoştinţă din cuprinsul unuia dintre recentele numere ale săptăminalului „22-. Corespondentul nostru din Elveţia – care din motive ce-l privesc personal, doreşte să rămină anonim – ne-a comunicat, un amănunt pe care el îl califică drept surprinzător: şi anume că domnul Soros (magnat, occidental de origine maghiară) va călători pină la Bucureşti făcind uz de serviciile companiei AEROLISING.. Nu-i aşa că denumirea vă sună familiar? Aveţi perfectă dreptate: este aceeaşi care a pus la dispoziţia domnului Mihai de Hohenzolern aparatul care l-a adus pentru petrecerea Crăciunului în România.
Ce legătură este între Mihai de Hohenzolern şi domnul Soros? Am vrea să stim şi noi – in cazul in care există vreuna.
Oricum, aşteptăm cu nerăbdare telexul care va anunţa lista pasagerilor din avionul cu care va veni domnul Soros. Facem pariu că se vor afla acolo şi domnii lonescu, Popescu şi Georgescu?
AMBIDEXTRU
Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire
CORESPONDENŢĂ DIN TIMIŞOARA, DE LA TRIMIŞII NOŞTRI SPECIALI
INTOLERANŢA NEOREVOLUŢIONARĂ ŞI PRESA:
Azi la Timişoara, mîine-n toată ţara?
• Primul atentat al Puterii la libertatea presei s-a produs la Timişoara • Primul act de conducere autoritară s-a „executat” împotriva celui mai citit ziar din provincie – Renaşterea bănăţeană • Cu ce se ocupă ziaristul Agarici? • Agresiunea împotriva redacţiei continuă.
Ieri, la Timişoara a fost linişte. Lumea s-a plimbat pe Corso oamenii au mers la biserici sau la talciocuri. La Prefectură am încercat să luăm legătura cu dl. Cârpanu, prefectul judeţului Timiş, cel care nu s-a sfiit să interzică ediţia de joi, 10 ianuarie, a ziarului „Renaşterea bănăţeană”, „semnînd” primul act ofcial de sugrumare a libertăţii presei. După o săptămână de foc, în care s-a aflat în prima linie a dialogului cu demonstranţii, grevişti, domnul Cârpanu a avut cîteva ore de odihnă în plus duminică dimineaţa. Pe care i le-am înţeles şi i le-am respectat. Nu acelaşi lucru l-am făcut cu redactorul şef al „Renaşterii bănăţene”, domnul George Boieru, căruia i-am sunat la uşă. Ne-a deschis un bărbat tînâr, înalt, cu alură sportivă. Dialogul s-a legat imediat.
– Aşadar, ati ajuns un subiect de prima pagina…
– Din păcate, nu printr-un eveniment pozitiv, din punct de vedere jurnalistic, ci printr-un abuz fără precedent.
– Faptele se ştiu în mare. Totuşi, cum s-a ajuns la ele?
– Evenimentele sînt cunoscute şi au ca punct de pornire aniversarea unui an de la revoluţie. Exacerbarea tensiunii politico-sociale în oraşul nostru a fost şi este întreţinută însă de o minoritate organizată de şi in jurul Societăţii Timişoara. La Societatea Timişoara s-au raliat şi liderii studenţilor şi ai sindicatelor din Federaţia Timişoara. După mitingul de la 15 noiembrie, pentru aniversarea evenimentelor de la Braşov, din 1987, acţiune sprijinită de zeci de mii de cetăţeni. Societatea Timişoara a urmărit şi a îndemnat explicit la demiterea preşedintelui ţării demisia guvernului, declanşarea u-nei greve generale. Audienţa a scăzut vertiginos. La mitingurile organizate după 15 decembrie nu s-a depăşit cifra de 5 000 de participanţi, în linii mari mereu aceiaşi.
– Doar atît? In condiţiile grevei generale?
– Greva nu este şi nu a fost generală în nici un moment pînă acum. Doar şase unităţi din cele aproape 100 din Timişoara au încetat complet lucrul. Iar în acestea s-au exercitat presiuni de tot felul asupra celor care nu erau de acord cu greva. O serie de lideri sindicali sint compromişi, nu au autoritate morală, la fel ca şi mulţi membri ai Societăţii Timişoara. Or asemenea lucruri le-am scris frecvent în ziarul nostru, ceea ce nu a convenit unora.
– Ce audienţă are Renaşterea Bănăţeană?
– Avem un tiraj de 70 000 de exemplare zilnic, este ziarul cu cea mai bună vînzare dintre toate cotidienele în Timişoara.
– Aţi fost ameninţaţi, aveţi indicii că se vor mai exercita presiuni asupra ziarului?
– „Colegii” de la ziarul Timişoara au scris încă de acum 10 luni că va veni ora socotelilor şi pentru noi. Am fost ameninţaţi telefonic în dese rînduri, „îndemnaţi” să încetăm să-i criticăm pe membri Societăţii Timişoara. Am anunţat prefectura, politia şi procuratura locală că se pregăteşte o acţiune de forţă împotriva redacţiei (situată vizavi de prefectura judeţeană n.n.). Nu am fost însă în nici un fel protejaţi de poliţie.
– Aţi scris în „Renaşterea Bănăţeană” că domnul colonel Oancea, comandantul poliţiei este membru al Societăţii Timişoara şi bun prieten cu Doru Braia. Să fie acesta un răspuns al Politiei?
– Pentru ce am scris există probe. Faptele sînt chiar mai grave. Practic, in Timişoara instituţia Poliţiei nu funcţionează.
– Cum a luat prefectul decizia să suspende ziarul din 10 Ianuarie?
– La mitingul din 9 ianuarie, Iosif Costinaş, un vechi colaborator al securităţii, acum membru al Societăţii Timişoara, a incitat mulţimea să vină spre redacţie. Un grup de 2-300 de oameni au venit la Prefectură şi au cerut Interzicerea ziarului, tn redacţie au intrat, pentru a media un dialog, domnul Cârpanu, cit şi cîteva zeci de reprezentanţi ai mulţimii. Printre cei care agitau lumea se afla şi domnul ziarist Agarici, care conducea la un moment dat dialogul cu oamenii aceia înfierbîntaţi. El a propus să ieşim în stradă, să traversăm la prefectură.
– Care era subiectul dialogului? Desfiinţarea ziarului şi demisia mea.
– Aţi fost agresat?
– Da, în momentul cînd am traversat strada spre Prefectură…
– Cine a luat decizia suspendării ziarului?
– Dl. Cârpanu. A spus că nu trebuie să scoatem ziarul, căci altfel se compromite. Promisese celor din stradă interzicerea ziarului.
– Totuşi, ziarul a ieşit…
– Da, în ediţie albă, distribuită gratuit. Cînd s-a dat la Televiziune comunicatul privind oprirea ziarului, s-au strîns mai mulţi cititori în jurul redacţiei, pentru a protesta împotriva acestei măsuri. De altfel a doua zi s-a format un comitet cetăţenesc pentru sprijinirea ziarului. Tipografii au trecut peste dispoziţia abuzivă a Prefecturii si au tipărit ziarul.
– In zilele următoare ziarul a ieşit normal?
– Da, vineri şi sîmbătă am avut ediţii obişnuite.
– Acum vă simţiţi in siguranţă?
– Deloc. Agresiunile continuă. Sîmbătă, secretarul general al redacţiei a fost atacat de cinci persoane. A fost lovit şi i s-a spus: „Mă, voi nu sfîrşiţi bine”. Nu e uşor să lucrăm în asemenea condiţii. Am simţit ca un mare ajutor moral solidaritatea ziariştilor din tară care au protestat împotriva o-pririi tipăririi Renaşterii Bănăţene. Mulţumesc în primul rînd ziarului”Libertatea” care a luat primul o poziţie limpede fată de actul abuziv.
DAN CONSTANTIN
Lucian SIMION
Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire
TERORIŞTI ÎN PARLAMENT!
Nu ştiu cum a gândit dl. Marţian planificarea dezbaterii Legii fondului funciar atunci cind şi-a exprimat speranţa ca în cursul acestei săptămîni să se încheie discuţiile pe marginea proiectului. Spun asta pentru că, vineri, în ultima şedinţă a Adunării Deputaţilor, nu s-a votat nici un articol. Disputele prelungite s-au purtat pe seama amendamentelor propuse la articolele 29 şi 30. La momentul cind in sală mai erau prezenţi doar 207 deputaţi (din aproape 400) s-a considerat ca oportun să se întrerupă discuţiile despre Legea fondului funciar, mai ales că unii parlamentari şi-au exprimat dorinţa să ia cuvîntul şi despre alte probleme.
Dl. Petrişor Morar (GDC-Timiş) a adresat o interpelare Guvernului privind soarta anchetei despre acea fracţiune a armatei care totuşi a „tras” la Timişoara in decembrie 1989.
Citeva replici P.U.N.R. – U.D.M.R s-au consumat prin cuvintul reprezentanţilor acestor formaţiuni politice. Fiecare dintre ei a consemnat citeva incidente dintre români şi maghiari petrecute la Topliţa sau Braşov şi Făgăraş. Bineînţeles, unghiurile de vedere ale vorbitorilor au fost total opuse, dar in limitele calmului şi decenţei.
Reprezentantul romilor, dl. Gheorghe Răducanu a acuzat Televiziunea de o prezentare tendenţioasă şi cu precădere a infractorilor ţigani. „Trebuie să judecăm omul după fapte, nu după naţionalitate” – a spus domnia sa.
Dl. Petre Ţurlea l-a acuzat pe dl. Bălănescu (M.E.R.) de nepotism, avînd în vedere angajarea unor rude in aparatul tehnic al Camerei (unde salariile n-ar fi de ici de colo!). Dl. Bălănescu lipsea aşa că am „ratat” o replică interesantă.
Un moment care a captat atenţia forumului l-a constituit interpelarea către Guvern a d-lui Domokos Geza, care doreşte să afle cîţi terorişti, cite arme şi muniţie au fost capturate în timpul manevrelor militare din Transilvania din jurul Crăciunului, aşa cum a afirmat „România Mare-. Replica, uşor ilară, a venit imediat de la un reprezentant P.U.N.R. care a afirmat că dinsul este unul din terorişti, conform prezentării pe posturile Televiziunii Maghiare.
Răzvan MITROI
Voci din Senat
• VIDEOCLIP CU BUCLUC.
– Domnule Radu Câmpeanu, se vehiculează, in anumite cercuri, opinia că soţia dv., d-na Dina, ar fi avut un aport în realizarea controversatului videoclip difuzat in cadrul emisiunii „Azi, Opoziţia”. Este real?
– Nimic adevărat. Soţia mea a fost plecată cu mine in Franţa, clipul vizionîndu-l ulterior tot amîndoi. Cred însă că răspunsul pe care l-am dat – considerat şi de ceilalţi membri ai PNL complet – a limpezit lucrurile. Acuzaţiile la adresa autorilor nu-şi au nici rost, nici justificare. S-a dat prea mare amploare unui incident ce trebuie considerat închis.
• TRAFIC CU BENZINĂ
– In intervenţia dv., d-le Teiu Păunescu, aţi atras atenţia asupra traficului care se face in prezent cu benzina şi motorina. Ce v-a determinat să interveniţi în acest sens de la tribuna Senatului?
– In drumurile mele spre casă, am putut destul de des observa acest fenomen sfidător: în parcări, fără nici un fel de teamă sau reţinere, se face ca într-o „ţară a nimănui”, trafic de benzină. La fel se întimplă şi în judeţul meu, Olt. Am văzut cazuri cînd cisterne alimentează 4-5 maşini pe rînd. Este nevoie să fie luate măsuri imediate, să acţioneze atît Ministerul Resurselor – Departamentul Petrolului, cît şi organele de poliţie. Mai ales că se constată proliferarea fenomenului şi în cazul anvelopelor.
• REGRETE OPTIMISTE
– D-le senator Gherman, aţi avut în cursul şedinţei de joi o intervenţie mai puţin obişnuită: v-aţi cerut scuze. De ce?
– Am ridicat problema pericolului pierderii unor valori autentice ale patrimoniului naţional – e vorba de statuile create de Brâncuşi care au participat la expoziţia de la New York, fără o protecţie, consider eu suficientă, existînd riscul înstrăinării lor şi am cerut atunci sancţionarea celor ce riscă pierderea unor opere de artă unice. Sigur, intervenţia mea a fost făcută şi intr-o stare emoţională deosebită. După reîntoarcerea acestora în ţară m-am simţit obligat să-mi cer scuze public pentru o intervenţie determinată de raţiuni nu numai afective, din fericire, nejustificate. Îmi place să cred că în final luările noastre de poziţie, aparent nejustificate, ar fi constituit un factor util în readucerea acestor valori în ţară.
• SECRETUL BURSELOR
– Aţi ridicat in Parlament, domnule Ion Vasile, problema acordării burselor în străinătate cerînd lămuriri Ministerului Culturii…
– Am pornit de la un caz concret, de la mine din judeţ : o fată din Buzău, după ce s-a prezentat la o serie de teste şi concursuri, a obţinut… o jumătate de bursă. Am solicitat Ministerului Culturii să aprobe fonduri pentru cealaltă jumătate (fără rezultat, însă) căci este necesar să formăm specialişti la cele mal bune şcoli. M-am confruntat ou cazuri asemănătoare şi în calitatea mea de preşedinte al Societăţii „Copiii Europei” care-şi propune să se ocupe de cei handicapaţi (dar şi de cei foarte dotaţi). Trebuie să intervenim mai ales că şi diaspora – cu care am avut cîteva contacte – s-a arătat dispusă să acorde ajutor.
• OM BOGAT, OM SĂRAC
– Necesitatea unei declarări a averii făcută de parlamentari a constituit, d-le Gheorghe Dumitraşcu, o parte a recentei dv. interpelări. La cine şi la ce v-aţi referit?
– Doresc să lovesc in principii, nu în oameni. Ideea este că trăim intr-o epocă de transformări pe plan economic. Majoritatea parlamentarilor sînt săraci şi tentaţiile sînt mari. Cred că ar fi vorba, pe ici, pe colo, de ajutoare nu numai morale pentru formaţiuni politice sau apolitice. Reale sau nu, bănuielile m-au făcut să mă repet a treia oară în parlament: declararea, pe cuvint, a averilor este un scut în plus de apărare a parlamentului şi parlamentarilor în faţa unor insinuări sau atacuri din afară. Oamenii sînt oameni, chiar dacă fac parte din partidul majoritar sau opoziţie. Am făcut-o cu gîndul cinstit de a proteja această instituţie, stîlp de apărare a democraţiei.
REPLICA ZILEI DE VINERI:
„La ţară, cu toate că am 10 clase, tot «domnule» îmi spun” (Domnul Dan Iosif către domnul Ilie Valer)
Neli LUCHIAN
Presa acum 50 de ani
• MlINE SEARA, marţi, exerciţii de stingerea completă a luminii în Capitală” • INAUGURAREA Serviciului de asistentă medicală al centrului studenţesc Bucureşti • REÎNFIINŢAREA Şcoalei de aviaţie „Mircea Cantacuzino” care, printr-un comunicat al d-lui Horia Sima, „râmîne singura scoală de aviaţie legionară” • VIOLENTE ATACURI aIe presei bulgare împotriva Angliei, pe care o acuză de „dezlănţuirea războiului numai în scopul menţinerii egemoniei britanice în lume” • ZIARUL „ACŢIUNEA” publică „O pagină din istoria Ardealului: Mişcarea Memorandistă” din care spicuim: „Românii din Ardeal” au dus luptă neîntreruptă contra stăpînirii maghiare (…) Ungurii, deşi ca stăpînitori au avut în mîini întreg aparatul de stat s-au făcut vinovaţi de cele mai mari fărădelegi, au falsificat adevărul, au corupt, au săvîrşit nedreptăţi şi silnicii, au călcat principiile omeniei şi ale civilizaţiei (…) Mişcarea memoramdistă îşi are originea apropiată in dualismul austro-ungar introdus in 1867. Acest act, prin care românii din Ardeal au trecut sub regimul bunului plac al Budapestei, a avut forma şi valoarea unei sentinţe date fără să se respecte voinţa şi drepturile poporului românesc (…). Memorandul (adoptat la Sibiu, in 20 ianuarie 1892) proclamă nelegalitatea dietei din Cluj de Ia 1863, care votase unirea Ardealului cu Ungaria, exprimă profunda nemulţumire a poporului fată de regimul maghiar, dovedeşte punct cu punct nedreptăţile comise de guvernul de la Budapesta şi în concluzie declară că poporul român nu mai poate suporta stăpînirea maghiară” • LA CE AR PUTEA FI ÎNTREBUINŢAT CAZINOUL DIN CONSTANTA. O propunere în legătură cu Muzeul regional al Dobrogei • „ARUNCATA DE UNGURI PESTE GRANIŢA, o bătrînă a murit din cauza frigului. Cadavrul ei a fost descoperit In apropierea Ara-dului” • GLORIOSUL MAREŞAL. „Algeria întreagă venerează pe şeful statului francez, gloriosul mareşal Petain, nu numai pentru că el personifică în ochii ei Franţa, dar şi pentru că simbolizează unitatea şi integritatea Imperiului” a transmis Havas de la încheierea Comisiei financiare a Algeriei • IN ITALIA se fac „reuşite încercări cu un avion alimentat cu gazogen” • APROVIZIONAREA CAPITALEI cu untdelemn; se menţionează magazinele respective • POLITICA EXTERNĂ A TURCIEI nu va fl modificată, afirmă preşedintele de consiliu, d. Saydam • ALŢI EVREI concediaţi din întreprinderi • VISCOL puternic în Spania • „POPOLO DI ROMA” scria despre „influenta binefăcătoare a Axei în dirijarea Industriei româneşti”
Rubrică realizată de Ion BUTNARU
Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire
După întâlnirile la nivel înalt din Pakistan,
Preşedintele României începe astăzi vizita oficială în R.P. Chineză
Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a sosit duminică Ia Islamabad pentru o scurtă vizită la inviţaţia preşedintelui Pakistanului, Ghulum Ishaq Han. În cursul vizitei s-au desfăşurat convorbiri cu şeful statului pakistanez şi cu primul ministru Nawaz Sharif. Au fost examinate posibilităţile de amplificare a schimburilor bilaterale şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale.
Astăzi, preşedintele României, dl. Ion Iliescu începe o vizită oficială în China la invitaţia preşedintelui R. P. Chineze.
Privitor la întrebările trimise de ziarul „LIBERTATEA” in legătură cu „criza din Golf”, vă răspund următoarele:
Irak trebuie să-şi retragă armata din Kuweit, care este un stat suveran, ocupat de Irak, fără nici o provocare. Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis asupra unei anume proceduri care trebuie aplicată.
Nu există nici un fel de legătură cu problema palestiniană. Malul de Vest şi Gaza nu au fost niciodată un stat independent, iar Israelul le-a ocupat ca reacţie la atacul lansat de Egipt, Siria şi Iordania, în iunie 1967.
Reglementarea acestei chestiuni trebuie negociată între Israel şi palestinieni, după cum a propus în initiativa de Pace, dl. prim-ministru Y. Shamir, în mai 1989).
Zvi MAZEL, ambasador al Statului Israel
Ultima oră • Ultima oră
BILANŢ
După două zile de „veghe civică” urmată de marşuri paşnice şi de ocupări ale Pieţei Universităţii, primăria mucipiului Bucureşti a înregistrat următorul bilanţ: blocarea circulaţiei cu diverse obiecte, distrugerea amenajărilor din jurul Troiţei Eroilor; spargerea a 7 jardiniere; avarierea a două troleibuze. Separat, la ADAS s-au prezentat 12 posesori de autoturisme ale căror vehicule – au suferit diverse avarii, de la spargerea parbrizelor, la deteriorarea caroseriilor. Inventarul continuă – inclusiv cel al persoanelor reţinute.
In Piaţa Revoluţiei din Capitală s-au adunat duminică după-amiază, pentru a treia zi consecutiv mii de bucureştenii pentru a participa la „veghea de solidaritate‘-organizată de Alianţa Civică in spritul acţiunilor revendicative din Timişoara.
Ca şi în zilele precedente, participanţii au scandaţi lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale, precum şi în favoarea ex-regelui Mihai.
In deschiderea mitingului, la ora 15,00, s-a dat citire unui mesaj al Comitetului cetăţenesc din municipiul Timişoara către ţară, în care se cere, printre altele, demisia preşedintelui Ion Iliescu şi a guvernului României, stabilirea adevărului despre teroriştii care au tras în populaţie în timpul revoluţiei din decembrie 1989, continuarea activităţii CADA, reactivarea unor ofiţeri trecuţi în rezervă, demiterea conducerii RTV.
Manifestanţii au format o coloană ce s-a îndreptat apoi spre Televiziune, unde au avut loc acte de violenţă. Seara, grupe de demonstranţi au ocupat Piaţa Universităţii, aruncînd cu stidle incendiare şi pietre în forţele de ordine.
Actualitate
Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme
Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.
În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.
În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.
„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.
Identitatea, prima linie de apărare
În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.
„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”
Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.
5.000 de sisteme, o singură provocare complexă
Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.
Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.
„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.
Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.
Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.
Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem
Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.
„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.
Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.
„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.
Accesul securizat nu garantează protejarea datelor
Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.
Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.
„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.
Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.
Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.
Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului
Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.
„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.
Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.
Zero Trust ajunge și la marginea tactică
La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.
Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.
Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.
Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.
„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.
Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.
În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.
Actualitate
Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT
Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.
Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf
Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.
Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale
Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.
X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.
Dezvoltare accelerată și perspective de testare
Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.
Actualitate
Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort
Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.
Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.
1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari
Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.
Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.
Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.
2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu
În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.
Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.
Construiește patul de vară în trei pași:
- Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
- Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
- Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.
Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.
3. Toamna: adaugă căldură treptat
Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.
Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.
Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.
4. Iarna: construiește straturi practice
Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.
Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.
5. Alege culorile după regula 60-30-10
Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.
6. Schimbă aspectul cu un buget controlat
Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.
Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.
Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum o ziRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Exclusivacum o ziDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină








