Actualitate
Mesaj către Ministerul Educației și ISJ-uri: Folosiți aceste luni pentru pregătirea profesionalizării managementului unităților de învățământ!
Federația Coaliția pentru Educație și Asociația pentru Valori în educație (AVE) își manifestă îngrijorarea față de ceea ce considerăm a fi o vulnerabilizare suplimentară a sistemului de educație într-un moment critic. Împlinirea duratei de 4 ani pentru contractele de management ale directorilor de unități de învățământ în ianuarie 2021 nu trebuie să reprezinte, în niciun fel, o oportunitate pentru luarea de decizii pripite de schimbare, așa cum indică unele semnale din teritoriu. Începerea programului național de vaccinare este un element ce ne oferă speranță tuturor, dar situația epidemiologică este încă dificilă și sistemul de educație este deja grav afectat.
În acest context, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să prelungească mandatele directorilor de școli până la finalul anului școlar 2020-2021, în cazul în care nu există deficiențe clare de performanțe manageriale (așa cum s-a procedat și cu prelungirea mandatelor inspectorilor școlari, ce au expirat în 2019). Este esențial ca școlile să aibă continuitate până la finalizarea anului școlar, mai ales în contextul actual. Ministerul Educației are astfel răgaz pentru a-și fundamenta politica publică de gestionare a activității de management a unităților de învățământ preuniversitar.
Începând din luna martie 2020, directorii de școli au fost profesioniștii – cheie în gestionarea procesului educațional. De la ei s-a cerut imediat acțiune și sprijin pentru nevoile elevilor și profesorilor. Cu multă responsabilitate, au fost cei care au deschis școlile pentru pregătirea și susținerea examenelor din vara lui 2020. Ca urmare a unei decizii fără precedent de descentralizare a organizării procesului educațional, pe care am apreciat-o ca fiind un pas înainte pentru sistem, ei au coordonat organizarea orarelor, a profesorilor, a sălilor de clasă în septembrie, pentru reluarea cursurilor cu prezență fizică.
Având în vedere toate acestea, solicităm domnului ministru Sorin Cîmpeanu:
- să clarifice către Inspectoratele Școlare situația contractelor de management, în sensul prelungirii acestora până la finalul anului școlar, dacă nu sunt probleme clare legate de performanță;
- să clarifice public principiile care guvernează numirea directorilor acolo unde posturile sunt vacante din alte cauze decât finalizarea contractelor de management, desființarea posturilor ca urmare a scăderii numărului de elevi și/sau lipsa documentată de performanță;
- să revină asupra propunerii lansate recent privind modul de selecție a directorilor și să demareze un proces sănătos de fundamentare, consultare și conlucrare cu actori relevanți și specialiști cu experiență în metodologia de concurs național, în vederea pregătirii organizării noilor concursuri, care să îndeplinească standardele de profesionalism pe care ni le dorim cu toții pentru copiii din România.
Despre procesul de selecție a directorilor
Concursul din toamna anului 2016 a fost primul și singurul concurs din sistemul educațional care a propus evaluarea candidaților și pe bază de competențe ale profilului de manager. Sesiunile organizate ulterior au simplificat structura de concurs, diminuând calitatea și caracterul obiectiv. În plus, și atunci, și ulterior, s-a acordat extrem de puțină atenție posturilor ”nedorite”, din școlile care au mare nevoie de un management profesionist.
Procesul de selecție al directorilor ar trebui să respecte viziunea asupra managementului educațional descrisă în proiectul „România Educată”, document de viziune la care domnul ministru Sorin Cîmpeanu a contribuit și, mai mult, al cărei garant s-a angajat să fie la momentul numirii sale: „Sistemul de selecție a directorilor este unul deschis, în care școlile au un rol fundamental de decizie (implicând toți beneficiarii comunității școlare – elevi, profesori, părinți, parteneri) prin descentralizarea selecției managerilor educaționali (..).” (România Educată, Profesionalizarea managementului educațional, pagina 93).
Considerăm că orice decizie despre modalitatea de schimbare a directorilor de școli trebuie să țină cont de:
- prezentarea publică de date și informații (nr. posturi și status, istoricul de ocupare, dinamica în funcție de demografie, etc.);
- atractivitatea posturilor – ca urmare a tensiunilor dintre inspectoratele școlare și directori, au fost luate decizii care au scăzut semnificativ interesul și motivația pentru pozițiile de management (grila de salarizare încurajează rămânerea la catedră și s-a adăugat penalitatea la numărul de zile de concediu de odihnă);
- revizuirea arhitecturii de sistem de management, a rolurilor Inspectoratelor Școlare, a relațiilor de colaborare dintre inspectorate, Consiliile de Administrație, directorii de școli, autoritățile publice locale;
- punerea în consultare a noilor metodologii de concurs – un pas absolut necesar în pregătirea concursurilor ce vor putea fi organizate după terminarea stării de alertă, ideal pentru mandate care să înceapă la 1 septembrie.
În continuare, ne referim la declarațiile recente ale ministrului Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, care a afirmat că își dorește ca directorii să fie aleși prin vot de profesorii (titulari) din școli. Din păcate, declarația domnului ministru repune pe tapet o întrebare de natură mai degrabă să dezbine decât să unească – întrebarea „a cui este școala?” – și la care speram că suntem deja aliniați ca societate cu răspunsul „Școala este a comunității”.
Am stabilit deja, ca societate, că sistemul de educație pune în centrul acțiunilor său elevul, interesele și preocupările sale de studiu, dar și că există mai mulți actori relevanți în proces: elevi, profesori, părinți, autorități locale, care trebuie să aibă în mod ponderat un cuvânt de spus în ce înseamnă bunul mers al școlii. În plus, există reglementări în vigoare, aliniate cu viziunea Legii Educației 1/2011, care împuternicesc mai degrabă Consiliul de Administrație pentru acest tip de decizie. Este de luat în considerare și cazul unităților de învățământ de pe ruta de profesional – dual, unități cu o structură specifică a Consiliului de Administrație, unde ne întrebăm cum s-ar putea lua decizia doar de către profesori, fie ei și doar cei titulari.
Implementarea unei soluții care ar exclude din procesul decizional părțile interesate (elevi, părinți, autorități locale, angajatori, parteneri de practică profesională) va crește nivelul de tensiune între unele dintre aceste categorii, cu consecințe nepotrivite asupra sistemului și a procesului de educație. Directorul este “al școlii”, nu directorul profesorilor. Este managerul unei instituții cu actori diverși cu interese legitime, nu căpitanul unei echipe de fotbal, ales prin vot de către jucători.
Alegerea prin vot a directorului ar genera nu numai o risipă enormă de resurse într-un sistem care nu-și permite acest lucru deloc (campanii, discuții, negocieri etc. în timpul ce ar trebui alocat actului didactic), dar și o serie de relații periculoase de dependență (într-un mecanism în care angajații și-ar alege managerul).
Un director profesionist este nevoit să ia câteodată decizii care nu sunt pe placul unora dintre cadrele didactice. În condițiile unui astfel de sistem de selecție, directorii ar fi des prizonierii temerii că nu vor mai fi aleși dacă fac ce trebuie pentru copii, dar îi deranjează pe “votanți”.
În final, subliniem că e nevoie de întărirea și accelerarea procesului de profesionalizare a funcției de director. Odată cu realizarea propunerii de Metodologie a Concursul pentru directori de școli din 2016, la care atât Federația Coaliția pentru Educație, cât și Asociația pentru Valori în educație (AVE) au contribuit semnificativ, ne-am încadrat în sfârșit, ca țară, pe un drum în care directorii, al doilea cel mai important factor care contează în rezultatele educaționale ale elevilor (după calitatea profesorilor), sunt selectați pe criterii de competență, într-un proces matur și eficient, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor cu sisteme educaționale performante. Este important să rămânem pe acest drum!
Avem solicitarea ca acest proces nu numai să continue în cadrul stabilit anterior, dar să fie analizat și îmbunătățit cu ajutorul actorilor instituționali relevanți, pe baza analizelor perioadei 2015 – 2020. Ca și acum 4 ani, ne oferim disponibilitatea de a pune la dispoziția ministerului resurse și expertiză semnificativă, internă și internațională, pentru a îndeplini acest deziderat.
Ambele organizații și persoanele de contact au fost implicate în dezbaterile, consultările și activitățile Grupul de Lucru nr. 3, dedicat Profesionalizării Managementului Educațional, din cadrul proiectului ”România Educată”, și au contribuit de-a lungul ultimilor ani la politicile publice din domeniu.
Asociația pentru Valori în Educație:
Derulează ”Academia de Leadership și Management Școlar- ”primul program de dezvoltare și creștere a abilităților de leadership și management dedicat directorilor de școli și grădinițe care vor să îmbunătățească rezultatele educaționale din instituțiile pe care le conduc.” aflat la a treia pomoție, https://ave-romania.ro/academia-de-leadership/
Federația Coaliția pentru Educație
Fondată în iunie 2015, Federația Coaliția pentru Educație reunește organizații neguvernamentale active în domeniu și își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul (www.coalitiaedu.ro).
Actualitate
Geeks with Guns”: Duș rece de realism pentru utilizarea Inteligenței Artificiale în misiunile speciale
În timp ce Pentagonul accelerează integrarea tehnologiilor de ultimă oră, amiralul Frank Bradley, șeful operațiunilor speciale ale SUA, lansează un avertisment critic: entuziasmul pentru Inteligența Artificială (IA) trebuie temperat de realitățile dure ale câmpului de luptă. În cadrul unei intervenții recente, acesta a solicitat o „evaluare lucidă” a modului în care aceste instrumente sunt implementate în teatrele de operațiuni, subliniind că tehnologia nu poate înlocui discernământul uman în momentele critice.
Mitul IA pe front: Între eficiență administrativă și realitatea din prima linie
Deși recunoaște că Inteligența Artificială transformă deja forțele pentru operațiuni speciale, făcându-le mai eficiente în gestionarea datelor și a logisticii, amiralul Bradley atrage atenția asupra unei confuzii periculoase. În prezent, foarte puține sisteme desfășurate efectiv pe front utilizează o „IA reală” la marginea rețelei (edge AI).
„Trebuie să fim extrem de precauți cu privire la modul în care integrăm aceste soluții în livrarea forței letale”, a punctat acesta. Mesajul este clar: deși potențialul există, distanța dintre un algoritm de laborator și un sistem autonom capabil să ia decizii corecte sub foc inamic rămâne considerabilă.
Mașinile nu pot fi trase la răspundere: Etica războiului rămâne o sarcină umană
Pilonul central al argumentației amiralului Bradley este responsabilitatea juridică și morală. Fundamentul oricărui conflict armat modern este guvernat de Legile Conflictului Armat, care impun distincția între combatanți și civili, proporționalitatea forței și umanitatea.
„La finalul zilei, comandantul, omul, este cel care decide utilizarea violenței letale. El trebuie să aibă încrederea că această violență este exercitată în limitele legii”, a explicat acesta. Argumentul decisiv împotriva autonomiei totale a mașinăriilor este unul simplu, dar imbatabil: „Mașinile nu pot fi trase la răspundere”. Indiferent cât de avansat devine arsenalul, de la praștia antică la rachetele Tomahawk sau dronele ghidate prin IA, „omul din buclă” (human in the loop) rămâne o condiție nenegociabilă.
„Doctori în științe capabili să câștige o bătaie de bar”: Noul profil al soldatului de elită
Pentru a naviga în această nouă eră digitală, comandamentul forțelor speciale caută un nou tip de operator. Bradley a descris acest profil folosind o imagine plastică: „Geeks with Guns” (intelectuali înarmați). Este vorba despre militari care sunt simultan letali în teren și fluenți în limbaj tehnologic, capabili să înțeleagă și să manipuleze software-ul care rulează echipamentele de ultimă generație.
Acești „doctori în științe” ai câmpului de luptă trebuie să posede abilitatea rară de a gestiona instrumente complexe fără a-și pierde instinctul de luptător. Totuși, amiralul a insistat pe necesitatea smereniei în fața tehnologiei.
Limitele algoritmului în fața „lebedelor negre” ale războiului
În ciuda promisiunilor oferite de analiza predictivă, amiralul Bradley avertizează că războiul rămâne, prin excelență, un domeniu al imprevizibilului. Niciun algoritm, oricât de sofisticat ar fi, nu poate modela perfect evenimentele de tip „lebedă neagră” – acele situații imprevizibile care pot schimba soarta unui conflict într-o secundă.
„Incertitudinile războiului rămân ceva ce nicio mașină nu poate prezice”, a concluzionat acesta, reafirmând că, în fața haosului din teren, intuiția și etica umană rămân singurele busole sigure. Astfel, viitorul apărării nu aparține mașinilor, ci oamenilor capabili să stăpânească mașinile fără a deveni dependenți de ele.
Actualitate
Investiție record pentru viitorul aviației navale: Marina SUA plusează cu un miliard de dolari pentru noile avioane de antrenament
Într-o mișcare strategică menită să asigure superioritatea aeriană a viitoarelor generații de piloți, Marina Statelor Unite a decis suplimentarea bugetului pentru noul avion de antrenament cu aproape 900 de milioane de dolari. Decizia vine ca un răspuns direct la presiunile industriei de apărare, care a avertizat că subfinanțarea ar putea periclita unul dintre cele mai critice programe de modernizare ale flotei.
Programul, cunoscut sub numele de Undergraduate Jet Training System (UJTS), a suferit o modificare financiară spectaculoasă. Dacă în luna martie plafonul maxim pentru faza de proiectare și producție era stabilit la 1,8 miliarde de dolari, noile date oficiale indică o creștere la 2,7 miliarde de dolari. Această ajustare reflectă o reevaluare realistă a costurilor de producție pentru primele aeronave, într-un context economic și tehnologic tot mai complex.
Realism financiar sub presiunea gigantilor din industrie
Creșterea bugetului nu este doar o cifră într-un tabel, ci rezultatul unui dialog tensionat între oficialii militari și marii contractori de apărare. Reprezentanții Marinei au confirmat că actualizarea plafonului de preț a fost necesară pentru a integra noile estimări de cost rezultate din informațiile recente primite de la potențialii furnizori.
Criticile din partea industriei nu au fost deloc voalate. Lideri din sectorul aviației și securității au subliniat anterior că bugetul inițial de 1,8 miliarde de dolari ar fi reprezentat un „obstacol major”, riscând să sufoce programul încă din primii doi ani din cauza constrângerilor bugetare severe. Această „gură de oxigen” financiară pare să fie biletul de siguranță pentru ca următoarea generație de avioane de școală să nu ajungă un proiect eșuat înainte de a decola.
Arena competitorilor: Cine se luptă pentru contractul de miliarde
Miza este uriașă: un contract care vizează livrarea a până la 216 aeronave moderne. Printre principalii competitori se numără Textron Aviation Defense, care propune modelul Beechcraft M-346N, dezvoltat în parteneriat cu Leonardo. Compania rămâne fermă pe poziții, declarând că este concentrată pe oferirea unei soluții de antrenament probate, capabilă să răspundă nevoilor stricte ale misiunilor navale.
Pe de altă parte, consorțiul format din SNC, Northrop Grumman și General Atomics mizează pe proiectul Freedom Trainer. Deși unii oficiali ai grupului s-au arătat sceptici față de viabilitatea financiară a proiectului în formatul vechi, noua injecție de capital ar putea schimba dinamica negocierilor. Totodată, gigantul Boeing monitorizează atent situația, deși păstrează o discreție totală asupra detaliilor ofertei sale.
Surpriza Lockheed Martin: O posibilă revenire în cursă?
Unul dintre cele mai comentate momente ale competiției a fost retragerea surprinzătoare a celor de la Lockheed Martin, care plănuiau să ofere modelul TF-50N în colaborare cu Korea Aerospace Industries. În lumina noilor realități bugetare, se ridică întrebarea dacă gigantul aeronautic își va reevalua decizia.
Deși oficialii companiei nu au confirmat o revenire, aceștia au punctat că evaluează constant oportunitățile portofoliului lor pentru a se asigura că rămân aliniați cu strategiile de business și misiunile clienților militari. Cu un buget acum mult mai atractiv, competiția pentru formarea piloților de elită ai Marinei intră într-o nouă etapă, una în care excelența tehnologică trebuie să fie susținută de o finanțare pe măsură.
Actualitate
Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale
Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.
Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice
Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.
Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale
CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.
Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă
Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.
Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic
Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.
-
Exclusivacum 3 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 3 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Administratieacum 4 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 11 oreViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 3 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum 2 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă



