România este pe locul al doilea în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai multe mame adolescente, iar una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani. Sunt concluziile unui studiu UNICEF, care arată cum a evoluat acest fenomen în ultimii ani și cum a ajuns România aici, deși de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente.

Potrivit autorilor studiului UNICEF, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul aceloraşi familii de la o generaţie la alta.

Principalele concluzii ale studiului:

• În 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% faţă de anul 2018.
• În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepţia regiunilor Nord-Vest şi Nord-Est, unde creşterea a fost de 11%.
• În 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 şi 19 ani a fost de 4.290.
• Vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
• La adolescentele între 15 şi 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmboviţa (503 de sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).
• Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educaţie au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învăţământul obligatoriu sau ani de liceu.

Cum a evoluat fenomenul

Studiul UNICEF arată că în România procentul mamelor adolescente a înregistrat în ultimii ani o fluctuaţie de aproximativ 10% (Institutul Naţional de Statistică, 2017). În 2018, 18.631 de adolescente au devenit mame. Dintre ele, 705 aveau sub 15 ani.

În 2019, numărul total de sarcini la adolescente a fost în scădere, ajungând la 16.639 (cu 9% mai mic faţă de anul 2018), scădere care se realizează însă în special prin reducerea numărului de sarcini la vârsta de 15-19 ani (o reducere de 9,3% faţă de reducerea de doar 3,9% pentru vârsta mai mică de 15 ani).

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente sub 15 ani şi 18.753 între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naştere şi una la a treia, iar dintre adolescentele cu vârstă între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naştere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea şi 1 la a şasea.

Îngrijorător este faptul că prevalenţa mamelor sub 15 ani este în creştere.

Studiul Sănătăţii Reproducerii 2016 relevă faptul că, din totalul eşantionului de adolescente (517 adolescente), 186 sunt active sexual, ceea ce reprezintă 35,97%. Dintre acestea, 6,4% (33 de adolescente) sunt mame care au născut 1-2 copii, iar 8,5% (44 de adolescente) erau gravide în momentul studiului.

Mediul de provenienţă îşi pune amprenta asupra riscului de a deveni mame în perioada adolescenţei, procentul adolescentelor din mediul rural care au născut sau sunt gravide fiind aproape dublu faţă de cel din mediul urban, tendinţă observată până la 16 ani, ponderea inversându-se după această vârstă şi devenind mai mare în mediul urban.

Vârsta medie a primei sarcini în cazul fetelor adolescente care au experimentat o sarcină este de 15,4 ani, conform SSR 2016, iar cea a primei naşteri este de 15,8 ani, limita inferioară, adică cea mai tânără mamă, fiind de 13 ani, respectiv 14 ani.

Județele cu cele mai multe mame adolescente

Conform surselor citate, se remarcă o creştere cu 11% a numărului de sarcini la vârste sub 15 ani în regiunea Nord-Vest şi regiunea Nord-Est. În toate celelalte regiuni, numărul de sarcini atât la vârsta de sub 15 ani, cât şi în cazul adolescentelor cu vârsta între 15-19 ani este în scădere (între -2% şi -24% în 2019 faţă de 2018).

În ceea ce priveşte repartiţia pe judeţe, în 2018, cele mai mari cifre privind natalitatea la adolescentele sub 15 ani (judeţe cu peste 23 de naşteri/an) au fost înregistrate, în ordine descrescătoare, în următoarele judeţe: Mureş, Braşov, Dolj, Argeş, Timiş, Bihor, Bacău, Olt, Constanţa, Galaţi şi Sibiu. În 2019, numărul cel mai mare de cazuri a fost în judeţul Mureş (69 de sarcini), urmat de Dolj (47 de sarcini), Braşov (40 de sarcini), Bihor (38 de sarcini), Bacău (31 de sarcini), Constanţa (26 de sarcini), Dâmboviţa (23 de sarcini) şi Satu Mare (23 de sarcini).

Pentru această categorie de vârstă, s-a înregistrat o creştere cu peste 40% în 2019 faţă de 2018 în judeţele Tulcea, Hunedoara, Dâmboviţa, Botoşani, Neamţ, Suceava şi Maramureş.

În ceea ce priveşte sarcina la adolescentele cu vârste între 15-19 ani, potrivit situaţiei din 2018, cifrele cele mai mari sunt în judeţele Mureş (883 de sarcini), Dolj (833 de sarcini), Iaşi (818 sarcini), Braşov (761 de sarcini), Bacău (676 de sarcini), Bihor (673 de sarcini), Constanţa (664 de sarcini), Suceava (575 de sarcini), Prahova (532 de sarcini) şi Municipiul Bucureşti (525 de sarcini). În 2019, deşi se constată o scădere între -3% şi -24%, cifre peste percentila 75 se menţin în judeţele Mureş (827 de sarcini), Braşov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iaşi (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanţa (616 sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 sarcini), Dâmboviţa (503 sarcini) şi Prahova (483 de sarcini).

În ceea ce priveşte vârsta tatălui copilului născut de o mamă adolescentă, se constată un număr relativ ridicat de taţi cu vârste între 15-19 ani.

Peste 20% dintre mamele minore sunt la al doilea copil

Legat de mamele mamele cu vârsta < 15 ani, cele mai multe sunt la prima naştere (97,25% în 2018 şi 96,58% în 2019). Există însă, în mod surprinzător, şi mame care sunt la a doua naştere, procentul lor din totalul mamelor cu vârsta sub 15 ani fiind ceva mai mare în 2019 (3,42% faţă de 2,61% în 2018). Nu există mame la a treia naştere decât în 2018 (o mamă sub 15 ani).

În grupul mamelor care au între 15 şi 19 ani, se înregistrează o proporţie relativ stabilă a numărului de sarcini anterioare. Astfel, 74,72% în 2018 şi 74,06% în 2019 sunt mame la primul copil născut; 20,95% în 2018 şi 21,62% în 2019 sunt la al doilea; 3.9% şi, respectiv, 3,88%, la al treilea; 0,04% şi, respectiv, 0,06%, la al cincilea. În 2018, se înregistrează şi un al şaselea copil în cazul unei mame cu vârsta între 15-19 ani.

Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani

• „Nivelul de educaţie este direct proporţional cu vârsta primei experienţe de cuplu şi cu apariţia unei sarcini în viaţa unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educaţie primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani.
• Aceste cifre ilustrează amploarea problemei şi necesitatea unei acţiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenţi, pe canalele de comunicare specifice şi cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora”, a declarat Marina Oţelea, unul din autorii studiului.

Număr ridicat de avorturi

Numărul de avorturi în rândul adolescentelor este de asemenea ridicat. În 2017, s-au înregistrat 412 avorturi în cazul fetelor sub 15 ani şi 5.955 la cele de 15-19 ani. În anii următori, se remarcă o tendinţa de scădere, deşi numărul lor este în continuare foarte mare. Astfel, în 2018, numărul a fost de 4.883, iar în 2019, de 4.290. În 2018 şi 2019, în categoria de vârstă < 15 ani, nu s-a înregistrat nicio întrerupere de sarcină.

De ce s-a ajuns aici și ce ar fi de făcut

Specialiștii citați în raportul UNICEF arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educaţie şi programe de planificare familială adaptate cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului şi o corelare a atribuţiilor de acţiune pentru autorităţi în privinţa sănătăţii reproducerii generaţiilor tinere şi a prevenirii sarcinilor la minore.

Autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenţi dezavantajaţi social şi pentru cei care au abandonat şcoala, ceea ce sporeşte riscul pentru un comportament sexual riscant şi apariţia unei sarcini nedorite.

Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educaţia sexuală, sensibilizarea comunităţii asupra nevoilor specifice în domeniu şi asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic şi emoţional al adolescentului.

Printre recomandări se numără iniţierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informaţii şi servicii de sănătate a reproducerii şi sexualităţii, prin revizuirea şi adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.

Se mai recomandă şi introducerea în programa şcolară a educaţiei în domeniul sănătăţii reproducerii şi sexualităţii ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaţionale şi axarea programelor pe valori şi pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.

Este necesară şi reorganizarea serviciilor de planificare familială cu iniţierea unor servicii prietenoase pentru adolescenţi şi tineri şi identificarea posibilităţilor de a reface reţeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii. De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenţilor, în general, şi cu prioritate celor defavorizaţi.

Ce au făcut celelalte state

Ţările europene care s-au confruntat în trecut cu rate mari ale naşterilor în rândul adolescentelor, cum este Marea Britanie, au reuşit să diminueze fenomenul prin politici intersectoriale adecvate care ajung la grupurile de risc.

Este interesant că, la nivelul Uniunii Europene, natalitatea mai mare în rândul fetelor adolescente nu caracterizează neapărat ţările în curs de dezvoltare. De exemplu, până la aderarea României şi Bulgariei la UE, Regatul Unit (Marea Britanie) a ocupat primul loc în UE în ceea ce priveşte rata natalităţii vii în rândul adolescenţilor cu vârste între 15-19 ani, având în 2006 o rată de 26,5 naşteri la 1.000 de adolescente, comparativ cu media europeană de 15 naşteri la 1.000 de adolescente (Office for National Statistics, 2014; Lawlor & Shaw, 2004). Se observă că, până în 2012, rata Regatului Unit a scăzut, ajungând la 14 nou-născuți la 1.000 de adolescente cu vârste cuprinse între 15-19 ani (Office for National Statistics, 2014; Robson şi Berthoud, 2003).

Sectorul în care sarcina şi naşterea la adolescente este cel mai vizibil este cel sanitar, cu toate că acesta are responsabilităţi limitate în prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor. Ţările care au implementat programe de prevenire s-au bazat pe educaţia formală desfăşurată în şcoli. În literatură, sunt menţionate şi programe care se adresează părinţilor copiilor adolescenţi şi vizează comunicarea mai bună între aceştia. În experienţa altor ţări care au avut rezultate remarcabile, educaţia oferită prin intermediul şcolilor a fost apreciată ca fiind una eficientă, deoarece se adresează întregii populaţii vizate.

În România, de cel puţin 20 de ani au fost create o serie de instituţii noi la nivelul comunităţilor locale, care ar putea fi implicate mult mai direct în prevenirea sarcinilor şi naşterilor la adolescente, arată autorii studiului. Este vorba despre asistenţii medicali şi sociali comunitari, mediatori sanitari şi şcolari. Chiar dacă activitatea lor a contribuit indiscutabil la îmbunătăţirea situaţiei generale a copiilor, prevenirea sarcinilor în rândul adolescentelor a rămas una dintre problemele încă nerezolvate.