Actualitate
Alina Bârgăoanu: ”Noul ecosistem informațional răsplătește doar „zgomotul și furia” (OPINIE)
Pandemia de COVID-19 a creat terenul psihologic caracterizat de fragilitate emoțională, teren pe care să înflorească, să explodeze chiar, teorii conspiraționiste, narațiuni înșelătoare, zvonuri, dezinformări, panici morale.
O scurtă radiografie a fenomenului indică o remarcabilă stabilitate a temelor predilecte ale demersurilor de dezinformare din mediul online, teme instalate confortabil în ecosistemul informational pe perioada pandemiei și care acum cunosc doar mici extensii/ adaptări/ actualizări în contextual campaniei de vaccinare.
Un arsenal de teme și de retorici remarcabil de stabil
Temele predilecte încă din primele etape ale pandemiei de COVID-19, așa cum au fost ele identificate și inventariate de fact-checker-i din întreaga lume, precum și de Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS), cunosc un tip de reviriment în contextul campaniei de vaccinare din întreaga Uniune Europeană, din întreaga lume transatlantică. Conținuturile înșelătoare se răspândesc instantaneu, evoluează în sensul că par a deveni din ce în ce mai exotice, cu o legătură din ce în ce mai firavă cu realitatea („extratereștri”, „decese ascunse de autorități”, „tehnologia 9G”).
În ciuda acestui exotism care pare că devine din ce în ce mai accentuat, sunt de remarcat atât stabilitatea temelor, cât și a vocabularului, a încadrării retorice despre care am scris pe larg într-un alt material („dictatură medicală”, „mascaradă”, „plandemie”, „botniță”, „genocid”, „cobai”, „vite/ oi”, „corupția elitelor”, „adevăr”, „aservirea populației, dar și a presei tradiționale”).
Iată câteva dintre aceste teme predilecte și încadrările lor retorice.
- „Plandemie”/ „mascaradă”. Conform acestei narațiuni, datele despre pandemie (numărul de decese, mortalitatea, severitatea bolii) sunt exagerate și nu ar exista o relație de cauzalitate între infecția cu SARS-CoV-2 și numărul de decese. Prin extensie, asistăm la „mascarada vaccinului”, care este „fabricat”/ „fals”, deoarece se adresează unei probleme false sau întreținute artificial.
- „Conspirație globală”. Pandemia este o acțiune organizată/ planificată a „ocultei mondiale” (cu variante: „Big Pharma”, „Bill Gates”, „masonii”) și urmează scopuri ascunse/ malefice. Motivele cele mai des invocate sunt cele legate de reducerea sau controlul populației. În aceeași logică, vaccinarea este motivată de punerea în aplicare a unei agende a răului.
- Încălcarea drepturilor și libertăților și instaurarea unei „dictaturi medicale”. Măsurile de gestionare a pandemiei sunt asociate practicilor din regimurile totalitare (nazism, comunism, stalinism, „ca pe vremea lui Ceaușescu”). Acceptarea vaccinării echivalează cu resemnarea în fața acestei noi forme de dictatură; persoanele care iau această decizie sunt etichetate drept „cobai”, „iobagi”, „oi”, „vite”, „zombies” sau pur și simplu „proști”. Experiența încă vie a dictaturii este exploatată în meme de genul „vom ieși pe stradă ca pe vremea lui Ceaușescu, cei vaccinați în zilele cu soț, cei nevaccinați în zilele fără soț”.
- Micro-ciparea populației/ supravegherea în masă/ controlul totalitar, cu ajutorul tehnologiei. Conform acestui tip de narațiuni, pandemia este doar un pretext pentru micro-ciparea populației și supravegherea în masă (stat dictatorial tehnologizat). Pentru atingerea acestor obiective, sunt folosite ca instrumente fie tehnologia 5G/6G/9G, fie, în formă adusă la zi „vaccinul cu ajtutorul căruia se implantează tehnologia 9G”. Într-o paranteză fie spus, pentru expert, este fascinantă „implantarea” acestor narațiuni specifice unor societăți supertehnologizate într-o societate caracterizată de o tranziție neterminată de la rural la urban, o societate în care digitalizarea, tehnologizarea (care nu sunt totuna cu utilizarea în masă a Facebook-ului și a altor platforme digitale) se află de abia la început.
#Fakenews: pseudorealități întreținute de atenția noastră și de algoritmi
În plus față de această remarcabilă stabilitate retorică și chiar vizuală, se remarcă faptul că cele mai multe dintre conținuturile înșelătoare cu privire la pandemie, iar acum, la zi, cu privire la vaccinare, sunt de proveniență transnațională: traduceri, adaptări, citarea unor specialiști (medici, dar nu numai) străini care se opun vaccinării. În general, utilizarea surselor transnaționale reprezintă o încercare de legitimare a conținutului publicat.
Un exemplu recent în acest sens îl constituie clipurile video sau imaginile – devenite, desigur, virale – potrivit cărora unele persoane care s-au vaccinat public împotriva COVID-19 s-ar fi vaccinat, de fapt, cu o seringă „goală”, „umplută cu aer” sau cu o seringă „fără ac”. Potrivit acestor postări virale, evenimentele de vaccinare publică pun, de fapt, în scenă, „piesa de teatru Vaccinarea pentru proști” (vezi anterior). Un astfel de material video în care se afirmă că vaccinarea împotriva COVID-19 a primei persoane din România a fost realizată cu o seringă „goală” a fost masiv diseminată pe rețelele sociale. În scurt timp, clipul cu afirmații false a fost distribuit de peste 76.000 de ori și a adunat circa 1,8 milioane vizualizări și 16.000 de reacții (nu tocmai puține). Clipul a fost preluat de unele persoane cu peste 70.000 de urmăritori sau a fost distribuit în grupuri și pagini pe tematici diverse cu zeci de mii de urmăritori. Modalitatea de realizare a vaccinării a fost lămurită și la nivel oficial, cadrele medicale din imaginile prezentate acționând conform prospectului pentru vaccinul Pfizer-BioNTech.
Ceea ce mi-am propus să relev nu este cazul în sine, ci faptul că afirmații/ clipuri/ imagini similare despre vaccinarea „falsă”, de tip „mascaradă”, împotriva COVID-19 a cadrelor medicale sau a unor oficiali au putut fi regăsite și în spațiul online internațional, în țări precum Marea Britanie sau SUA. Cele mai multe dintre aceste afirmații fac referire la vaccinarea publică a unor persoane cu o seringă a cărei ac „dispare” sau nu are capacul scos. O postare în care se afirmă că Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, s-ar fi vaccinat „fals” cu ajutorul unei seringi cu „ac rabatabil” a fost distribuită de peste 3 mii de ori în spațiul online românesc, reprezentând, la fel, o reproducere locală a unor producții similare cu circulație transnațională.
Stabilitatea temelor și a retoricii, circulația lor pe steroizi în ciuda mărturiilor experților, în ciuda dovezilor aduse de știință, de profesioniștii din sănătate, de fact-checker-i și, mai ales, în ciuda numărului greu de acceptat de decese, cazuri grave, infectări relevă, pe lângă multe alte lucruri, probleme structurale ale noului ecosistem de informare. Un ecosistem optimizat doar pentru generarea de reacție la reacție, pe amplificarea unui adevărat cerc vicios: conținuturile în mod deliberat înșelătoare, uneori chiar grosier de înșelătoare (#fakenews) se hrănesc doar din atenția noastră, din engagement-ul nostru și creează o pseudorealitate ce devine apoi mult prea familiară pentru a mai putea fi negată/ corectată/ combătută. Acesta pare să fie ecosistemul contemporan de informare și comunicare: unul în care algoritmii răsplătesc doar „zgomotul și furia” și în care dialogul și calea de mijloc par să nu mai fie, structural, posibile.
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 22 de oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 22 de ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 22 de oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



