Actualitate
Portugalia, noul Președinte al Uniunii Europene
La 1 ianuarie 2021, Portugalia preia de la Germania preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Germania (iul.-dec. 2020), Portugalia (ian.-iun. 2021) şi Slovenia (iul.-dec. 2021), conform site-urilor https://eur-lex.europa.eu/ şi https://www.eu2020.de/.
Priorităţile Portugaliei la preşedinţia UE
În data de 4 decembrie 2020, ministrul de stat şi de externe portughez, Augusto Santos Silva, a prezentat identitatea vizuală şi logo-ul preşedinţiei Portugaliei la Consiliul UE. Logo-ul este inspirat de steagul Uniunii Europene şi culorile sale, albastru şi galben. Folosind elemente asociate cu istoria şi geografia Portugaliei, precum şi cu deschiderea acestei ţări, logo-ul are forma unui soare şi o cârmă care ghidează UE spre un viitor inovativ, sustenabil, pozitiv şi uman, în acord cu valorile fondatorilor săi, scrie site-ul preşedinţiei, https://www.2021portugal.eu/.
Preşedinţia portugheză se va desfăşura sub motto-ul „Timpul de livrare: o recuperare corectă, ecologică şi digitală”.
Portugalia va pune în centrul preşedinţiei sale modelul social european, dând totodată un imbold agendei sociale în cadrul unui summit care va avea loc în oraşul Porto în luna mai 2021. În cadrul summitului se va discuta despre stadiul implementării pilonului european al drepturilor sociale, lansat în 2017. Astfel, preşedinţia va urmări consolidarea rezistenţei Europei şi a încrederii oamenilor în modelul social european prin promovarea unei Uniuni bazate pe valorile comune ale solidarităţii, convergenţei şi coeziunii, conform site-ului preşedinţiei portugheze, notează site-ul https://www.2021portugal.eu.
Portugalia se va concentra pe cinci mari domenii tematice, începând cu 1 ianuarie 2021: Europa rezilientă, Europa socială, Europa verde, Europa digitală, Europa globală. Agenda socială va fi în fruntea priorităţilor, ca pilon principal al răspunsului european la COVID-19.
Alte teme aflate în atenţia preşedinţiei portugheze sunt egalitatea de gen, lupta împotriva discriminării, sărăcia şi excluziunea socială, protecţia grupurilor vulnerabile, cooperarea consolidată în domeniul sănătăţii, distribuirea vaccinurilor, relaţia UE cu Regatul Unit post-Brexit, relaţia cu Africa, potrivit euractiv.com.
Priorităţile Germaniei la preşedinţia UE
Priorităţile preşedinţiei germane a UE au fost determinate de motto-ul său: „Împreună pentru redresarea Europei”. Programul preşedinţiei s-a axat pe şase domenii principale: depăşirea, pe termen lung, a consecinţelor crizei provocate de coronavirus, precum şi redresarea economică şi socială; o Europă mai puternică şi mai inovatoare; o Europă echitabilă; o Europă durabilă; o Europă a securităţii şi a valorilor comune; o Europă puternică în lume, conform site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Priorităţile trio-ului Germania, Portugalia şi Slovenia la preşedinţia UE
Cele trei state care asigură preşedinţia UE sunt de acord că principala provocare a trio-ului este pandemia cu care se confruntă întreaga lume precum şi consecinţele sociale şi economice ale acesteia.
Cu privire la gestionarea efectelor provocate de criza COVID-19, cele trei state îşi asumă să urmeze cele cinci direcţii direcţii de acţiune identificate în declaraţia comună a membrilor Consiliului European din 26 martie 2020: limitarea răspândirii virusului (prin controale temporare la frontiere şi combaterea dezinformării); furnizarea de echipamente medicale (prin sporirea capacităţii de testare a statelor membre); promovarea cercetării (prin alocare de fonduri sau schimburi de informaţii şi experienţă); combaterea consecinţelor socio-economice (prin condiţii de finanţare avantajoase în toate ţările din zona euro, ajutoare de stat temporare alocate de Comisie); sprijinul acordat cetăţenilor blocaţi în ţări terţe, se arată în documentul din 26 martie 2020, precum şi în programul pe 18 luni al trio-ului (sursa: https://www.consilium.europa.eu/.)
În ceea ce priveşte Cadrul financiar multianual 2021-2027, trio-ul va face tot ce îi stă în putinţă pentru a evita întârzierile inutile legate de punerea în aplicare a bugetului pe termen lung şi a programelor conexe.
Trio-ul va depune eforturi pentru obţinerea unui parteneriat global cu Regatul Unit care să fie corect şi echitabil pentru toate statele membre, să fie în interesul cetăţenilor şi să intre în vigoare înainte de încheierea perioadei de tranziţie, se mai arată în Documentul-program al celor trei preşedinţii.
De asemenea, trio-ul a statuat în programul pe 18 luni importanţa democraţiei, a drepturilor omului, statului de drept şi a modelelor de societate deschisă specifice UE. În acest sens, cele trei state se concentrează pe viitorul Plan de acţiune pentru democraţia europeană, care insistă pe promovarea unor alegeri libere şi corecte, pe consolidarea libertăţii mass-mediei şi pe combaterea dezinformării, scriu site-urile https://www.2021portugal.eu şi https://ec.europa.eu/.
Preşedinţiile îşi anunţă, totodată, sprijinul pentru crearea şi implementarea unui mecanism european pentru statul de drept, care să se aplice în mod egal tuturor statelor membre.
Cele trei preşedinţii sunt pe deplin angajate în îndeplinirea obiectivului de a realiza o Uniune neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, asigurând, în acelaşi timp, o tranziţie eficientă din punctul de vedere al costurilor şi echilibrată din punct de vedere social, mai informează documentul.
Trio-ul de preşedinţii subliniază că punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă şi a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale sale este esenţială pentru construirea unui viitor mai bun şi mai durabil pentru toţi.
În privinţa relaţiilor externe, parteneriatul transatlantic şi relaţiile comerciale ale UE cu SUA vor fi una dintre principalele priorităţi ale trio-ului de preşedinţii, conform sursei citate.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
Actualitate
O nouă eră în războiul asistat de algoritmi: cum a devenit Maven Smart System „motorul” campaniei aeriene împotriva Iranului
Planificatorii Pentagonului și statele majore americane au folosit într‑un mod fără precedent inteligența artificială în timpul celor 38 de zile de război aerian împotriva Iranului, arată date nou publicate despre modul în care a fost utilizat Maven Smart System (MSS), suita de AI a Departamentului Apărării.
13.000 de ținte în 38 de zile: foamea de AI pe câmpul de luptă
„Operațiunea Epic Fury a folosit Maven Smart System al Palantir pentru a executa misiuni de lovire în întregul spațiu de luptă, 13.000 de ținte în 38 de zile”, a declarat Cameron Stanley, Chief Digital & AI Officer (CDAO) al Pentagonului, la conferința SCSP AI+Expo.
Militarii, spune el, au arătat „o poftă nesățioasă” pentru astfel de instrumente: „[Instrumentele de AI] ne permit să luăm toate aceste date, să le sintetizăm și să luăm decizii mai bune, mai rapide, pe câmpul de luptă.”
MSS este o suită de instrumente de inteligență artificială derivată din experimentul inițial Project Maven, evoluată într‑un instrument multifuncțional de planificare militară dezvoltat de Palantir. (O ramură separată a Maven este operată de Agenția Națională de Informații Geospațiale.)
Explozie de utilizare: miliarde de „tokens” pe zi
În timpul Epic Fury, folosirea MSS a crescut abrupt, atât în sfera clasificată, cât și în cea neclasificată, au explicat oficialii.
– Utilizarea neclasificată a crescut cu 38% de la o lună la alta.
– Utilizarea clasificată a urcat cu 89%.
– Măsurată în „tokens” – operațiunile matematice de bază care stau la baza AI generative – vârful zilnic de consum a explodat cu 4.425%.
La un moment dat, a precizat un purtător de cuvânt al Pentagonului, utilizarea zilnică a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de tokens.
Prin comparație, într‑un context civil, o singură interacțiune cu un chatbot poate consuma câteva sute de tokens, iar un „power user” care folosește AI intensiv, de exemplu pentru programare, poate ajunge la circa un sfert de milion de tokens pe zi.
„De la începuturile sale modeste, ca o mică echipă transfuncțională de circa 45 de oameni în Pentagon, [Maven] a explodat și a devenit cea mai bună capabilitate de comandă și control (C2) asistată de AI de pe planetă”, a spus Stanley.
De la identificarea teroriștilor la „vederea în direct” a câmpului de luptă
Ce produce, concret, această activitate intensă? Pentagonul a refuzat să ofere exemple specifice din conflictul cu Iranul, însă descrie funcționalități care amintesc, la versiuni militare, de trusele de AI comerciale.
MSS include unelte „low‑code/no‑code” care permit personalului fără expertiză în programare să își construiască propriile aplicații sau chiar agenți AI semi‑autonomi, capabili să preia sarcini repetitive.
În același timp, sistemul execută funcții profund militare.
Nucleul Project Maven a fost, inițial, detectarea țintelor teroriste în ore interminabile de imagini video provenite de la drone. Treptat, suita s‑a extins către ceea ce Palantir descrie ca „o vedere sincronizată, în timp real, a spațiului de luptă”, care permite planificare și execuție de misiuni sincronizate, automatizează detectarea obiectelor și centralizează procesul de identificare și gestionare a țintelor.
Tehnologia analizează combinații complexe de imagini video, imagini satelitare și alte surse de informații extrem de tehnice, potrivit companiei și relatărilor publice. Maven Smart System poate, de asemenea, să filtreze biblioteci uriașe de rapoarte de informații și să genereze rezumate sau posibile opțiuni de acțiune viitoare, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Nu adversarul, ci capacitatea noastră”: lupta pentru putere de calcul
Toată această activitate consumă o cantitate tot mai mare de putere de calcul, avertizează Stanley.
„Cea mai mare teamă a mea, în acest moment, nu este adversarul”, a spus el la SCSP AI+Expo. „Cea mai mare teamă a mea este: putem ține pasul?”
„Vedem o creștere dramatică, nu doar în utilizarea sistemelor noastre, ci și în cantitatea de compute necesară”, a continuat el. „Departamentul analizează în prezent diverse modalități prin care putem crește capacitatea în fiecare domeniu, la fiecare nivel de clasificare, pentru a ne asigura că acea poftă nesățioasă este satisfăcută, de la cel mai tânăr operator până la cel mai înalt comandant.”
Costul vitezei: erori, victime colaterale și testarea algoritmilor
Accelerarea AI în război nu este lipsită de riscuri, recunoaște Stanley. Nu a discutat explicit pagubele colaterale în loviturile asupra Iranului, deși chiar prima zi a campaniei a ucis cel puțin 175 de persoane într‑o școală aflată lângă o bază a Gardienilor Revoluției, incident atribuit unor informații învechite. Astfel de tragedii, subliniază observatorii, au avut loc și înainte de era AI.
CDAO insistă însă că algoritmii sunt supuși unor programe riguroase de testare. Pe termen lung, Stanley susține că o echipă mixtă om‑mașină, în care fiecare îl verifică pe celălalt, ar putea reduce erorile și salva vieți.
„Deși ritmul s‑a accelerat, un lucru care mă preocupă profund în război este să minimizez greșelile, mai ales în ceea ce privește deciziile operaționale”, a spus el. „Și știm, din istoria noastră lungă, că oamenii, singuri, greșesc. Mașinile, singure, greșesc și ele. Ce încerc să implementez este cea mai bună echipă om‑mașină posibilă.”
„Folosești tehnologia pentru ceea ce face ea cel mai bine – procesare foarte rapidă a datelor – dar păstrezi întotdeauna omul care va analiza situația, va aplica arta operațională, contextul și intenția legală, pentru a reduce drastic erorile și a asigura superioritatea decizională pe câmpul de luptă”, a concluzionat Stanley.
-
Exclusivacum 4 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 3 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 3 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 2 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister
-
Exclusivacum 4 zileO nouă revoluție la poliție: marele mop iese din fișa postului
-
Exclusivacum o ziO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare



