Actualitate
Medic de familie: Imunitatea oferită de vaccinul anti-COVID, net superioară celei obținute după trecerea prin boală
Medicul de familie Valeria Herdea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor din România, spune că protecția vaccinală este „net superioară” celei rezultate după boală. Astfel, cei care au avut COVID-19 sunt sfătuiți să se vaccineze la 1-3 luni după ce s-au vindecat.
„Cei care au trecut prin boală au recomandarea ca, la un interval de minim o lună până la trei luni, să se vaccineze. Titrul de anticorpi pe care noi îl căpătăm în urma îmbolnăvirii poate să fie protector până la un moment dat, după care acesta scade şi avem nevoie de vaccin. De aceea se discută la modul foarte serios ca persoanele care au trecut prin boală şi nu au dezvoltat o imunitate solidă să se vaccineze. Pe de altă parte, controlul eficient al evoluţiei bolii în următorii ani se va putea face doar prin vaccinarea extinsă. Observaţia clinică, pe cohorte populaţionale mari, pe perioade mai lungi, ne va permite accesul la situaţia potenţialelor reîmbolnăviri în cazul persoanelor care au trecut prin boală şi la situaţia protecţiei celor vaccinaţi. Studiile de până acum arată că protecţia vaccinală este net superioară celei rezultate după boală. În practică, formele grave de boală au dat o imunitate mai bună, dar formele uşoare de boală au lăsat o imunitate care, din păcate, duce pacientul în situaţia riscantă de a se reîmbolnăvi foarte uşor şi a dezvolta forme severe”, a precizat, pentru Agerpres, Valeria Herdea.
Medicul a spus că nu există un tratament propriu-zis pentru COVID-19, deoarece virusul poate ataca în diferite direcții și ține și de comorbidități.
Herdea a spus că mai mulți pacienți i-au cerut să fie trecuți pe lista de așteptare pentru vaccin.
„Ştim cu toţii că există 151 de vaccinuri care au intrat în cursa finală pentru a putea fi puse pe piaţă. Dintre acestea 11 au ajuns în faza a treia. Dintre toate acestea, Uniunea Europeană a stabilit relaţii cu şase dintre producători, iar aceste vaccinuri trec prin filtrul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), care le evaluează prin proceduri extrem de serioase şi severe. Vaccinurile intră într-un proces de evaluare şi acreditare, abia după trecerea prin aceste etape pot fi puse pe piaţă. EMA este echivalentul lui Food and Drug Administration din SUA. Cele două foruri, atât EMA, cât şi FDA, sunt instituţii extrem de serioase, care trec prin furcile caudine orice fel de produs medicamentos. Îl analizează, îl investighează, solicită dovezi ale cercetării ştiinţifice în urma cărora s-a ajuns la producerea acestor vaccinuri. Abia când aceste vaccinuri au girul EMA pot fi puse pe piaţă. Este situaţia Pfizer-BioNTech, este situaţia de la Moderna, iar în Marea Britanie s-a aprobat inclusiv vaccinul de la Oxford-AstraZeneca. Sunt şase vaccinuri care au trecut în etapa a treia de studiu, dovedind o calitate ireproşabilă. Ele au demonstrat un procent de asigurare a unei imunizări de peste 90 – 95%, ceea ce înseamnă că permit persoanelor vaccinate protecţia faţă de forme severe de boală, protecţia persoanele vulnerabile şi, nu în ultimul rând, controlul acestei pandemii şi cel mai important: să ne putem relua viaţa”, a spus Herdea.
Potrivit medicului, faptul că vaccinul este gratuit și voluntar este „un pas enorm”.
„Pe 11 decembrie a avut loc la nivelul EMA o primă şedinţă deschisă. Pe 8 ianuarie va avea loc o a doua şedinţă deschisă publicului larg, astfel încât oricine să poată pune întrebări, nelămuririle să poate fi soluţionate, iar oamenii să privească cu încredere spre soluţiile oferite în vederea ieşirii din criză. (…) Există acces la informaţie medicală, corectă, transparentă, clară. Există echipe interdisciplinare care pot da explicaţii fiecărui om care doreşte să se informeze. Pentru prima dată, există acces la aceleaşi vaccinuri în întreaga Europă, pentru fiecare cetăţean care doreşte să fie imunizat, în acelaşi timp. Nu cred că în istoria modernă a Europei a mai existat un astfel de precedent. România este parte a unui mecanism european. Dacă alegem să ne informăm din surse oficiale, bazate pe dovezi ştiinţifice corecte, dacă ne informăm de la medicii noştri şi decidem să ne vaccinăm, ne maximizăm şansa noastră de supravieţuire în bună stare de sănătate”, a subliniat medicul.
Medicul mizează pe vaccinarea a 60-70% din populație, până în lunile mai-iulie.
„Sunt categorii de pacienţi care nu pot face vaccinul din diverse motive. De exemplu, dacă avem un pacient cu tuberculoză activă, aflat în tratament, nu va putea face vaccinul. Sau un pacient care are o boală hematologică extrem de serioasă – nu va putea face vaccinul. Un pacient oncologic care urmează un tratament activ, un tratament extrem de serios şi dur, nu va face acest vaccin. Deci, există categoriile de boli foarte serioase, foarte grave, care nu pot face acest vaccin. Există şi contraindicaţii temporare: pacienţii cu stare febrilă, de exemplu o infecţie acută a căilor respiratorii, nu fac la acel moment vaccinul. Acea contraindicaţie va fi valabilă pentru o perioadă scurtă, cât timp pacientul este considerat ‘acut’, doar temporar. După vindecare, pacientul se poate vaccina fără probleme”, a explicat ea.
Herdea a spus că persoanele care nu se vaccinează riscă să facă forme severe de coronavirus și să-i îmbolnăvească pe cei din jur.
„Dacă alegem să nu ne informăm corect, să nu ne vaccinăm, alegem de fapt neglijenţa faţă de propria noastră persoană, faţă de cei din jurul nostru şi, ce este mai dureros, alegem un grad înalt de risc de îmbolnăvire, şi a noastră, şi a celor dragi. De aceea recomandarea este să ne informăm, să vorbim cu medicul de familie, să cerem informaţii. Este de dorit ca pacientul să vină să spună „explicaţi-mi, ca să înţeleg!”, pentru a şti ce îl frământă, ce este neclar, ce aşteptări sunt. Abia după ce a înţeles va merge să se vaccineze. Aceasta este soluţia, pentru a nu rămâne cu dubii, pentru a nu traversa această criză de încredere pe care noi, medicii, o vedem şi o percepem de multe ori în jurul nostru. (…) Există în continuare risc înalt de răspândire a bolii la nivel global, există risc de invaliditate după boală, există risc real de deces pentru fiecare dintre noi. Boala nu alege, nu are statut social preferenţial, nu are graniţe. Nu putem circula în lume, nu ne putem bucura împreună cu cei dragi de viaţa noastră. Nu putem fi liberi să ne recăpătăm vieţile, aşa cum ne dorim cu toţii. Există posibilitatea de a ne vaccina şi de a controla boala. Stă în puterea noastră să încercam să ne informăm corect, să înţelegem, să alegem să ne vaccinăm, să putem decide, cu liberul nostru arbitru, asupra vieţii noastre”, a conchis medicul.
Actualitate
Ofensivă aeriană la summitul NATO: miliarde de dolari pentru avioane de spionaj și transport strategic
NATO a deschis summitul anual de la Ankara cu o serie de anunțuri majore care vizează reconfigurarea forței sale aeriene. Sub presiunea solicitărilor de a crește investițiile în apărare, aliații au prezentat un plan ambițios ce include achiziții de aeronave de ultimă generație, menite să consolideze capacitățile de supraveghere și transport pe termen lung. Secretarul general Mark Rutte a descris aceste proiecte drept o investiție de „miliarde de dolari” care va asigura securitatea alianței în fața noilor amenințări.
Alegerea europeană: GlobalEye câștigă teren în fața tehnologiei americane
Într-o mișcare cu puternice implicații geopolitice, alianța a optat pentru aeronava suedeză GlobalEye, produsă de Saab, pentru a înlocui vechea flotă de supraveghere E-3. Decizia marchează o schimbare de direcție, după ce anterior fusese luat în calcul modelul american Wedgetail produs de Boeing. Cele 10 aparate GlobalEye vor permite monitorizarea unor arii vaste — terestre, maritime și aeriene — oferind o capacitate de detecție superioară. Negocierile dintre agenția de profil a NATO și constructorul suedez urmează să demareze imediat pentru finalizarea contractului.
Transportul strategic și conceptul de utilizare partajată pentru Airbus A400M
Pentru a rezolva deficiențele cronice în ceea ce privește transportul trupelor și al echipamentelor grele, mai multe state membre, printre care Belgia, Franța, Turcia și Regatul Unit, s-au raliat unui nou proiect pentru flota Airbus A400M. Modelul de operare va fi unul de tip „pooling and sharing”, similar cu cel folosit deja pentru avioanele cisternă A330. Acest sistem permite țărilor participante să împartă costurile și să utilizeze în comun aeronavele, optimizând resursele financiare ale aliaților europeni.
Tehnologia de peste ocean: dronele Triton vor patrula de la Mediterană la Polul Nord
Deși industria europeană a obținut succese importante, legătura transatlantică rămâne solidă prin achiziția a cinci drone MQ-4C Triton, produse de gigantul american Northrop Grumman. Destinate Danemarcei, Finlandei, Germaniei și Norvegiei, aceste aparate autonome vor fi integrate în forța de recunoaștere a alianței. Dronele Triton sunt proiectate pentru a oferi o flexibilitate operațională fără precedent, fiind esențiale pentru protejarea intereselor maritime într-un arc geografic ce se întinde din sudul Europei până în regiunile arctice.
Actualitate
Paradoxul Ankarei: Turcia și NATO, între pragmatism strategic și tensiuni nerezolvate
În pragul summitului NATO de la Ankara, relația dintre Turcia și aliații săi transatlantici traversează o perioadă de redefinire profundă. Deși conflictele recente și noile priorități de securitate au sudat legăturile dintre Ankara și blocul nord-atlantic, în special în sectorul industriei de apărare, punctele de presiune rămân active sub suprafața unei cooperări aparent consolidate. Experții subliniază că poziția Turciei în cadrul Alianței este astăzi mai solidă decât în ultimii ani, Ankara fiind văzută ca un pion central în securizarea Flancului Sudic, gestionarea Mării Negre și controlul crizelor din vecinătatea extinsă.
Ambiții regionale versus excluderea europeană
În ciuda importanței sale strategice, Ankara simte că Europa nu depune suficiente eforturi pentru a o integra în noile arhitecturi de apărare ale continentului. Oficialii turci critică dur ceea ce ei numesc o „abordare lipsită de viziune” din partea liderilor europeni, argumentând că excluderea capacităților industriale masive ale Turciei din inițiativele de apărare ale UE este o eroare strategică. Pe de altă parte, dorința Turciei de a rămâne o putere regională autonomă creează fricțiuni: Ankara refuză să își subordoneze prioritățile geopolitice agendei Washingtonului sau Bruxelles-ului, mai ales atunci când acestea intră în conflict cu interesele sale în Mediterana de Est sau în Orientul Mijlociu.
Puterea militară: De la dronele TB3 la dominația în Marea Neagră
Contribuția Turciei la misiunile NATO rămâne, însă, incontestabilă. De la sprijinul defensiv aerian primit în timpul tensiunilor cu Iranul, până la participarea masivă la exercițiul „Steadfast Defender” cu peste 2.000 de trupe și portavionul TCG Anadolu, Ankara demonstrează o forță militară de elită. Un moment istoric a fost marcat de prima utilizare operațională a dronelor înarmate de tip TB3 de pe o navă de luptă, o inovație pur turcească. Mai mult, rolul Ankarei în conflictul din Ucraina — prin blocarea navelor rusești în Marea Neagră și furnizarea de drone Bayraktar — a devenit un pilon esențial în strategia de descurajare a agresiunii ruse.
F-35 și KAAN: Nodul gordian al relațiilor cu SUA
Cea mai sensibilă problemă rămâne însă relația cu Statele Unite, marcată de excluderea Turciei din programul F-35 în 2019, după achiziția sistemelor rusești S-400. Deși există semnale privind o posibilă deblocare a livrărilor de motoare General Electric F110 pentru viitorul avion de luptă autohton, KAAN, situația avionului F-35 rămâne blocată politic. Pentru Ankara, prioritatea s-a mutat acum pe dezvoltarea propriilor tehnologii de generația a cincea, încercând să transforme o sancțiune într-un motor pentru independența industrială. Summitul de la Ankara va fi testul suprem: dacă aliații vor integra Turcia în planificarea pe termen lung, influența acesteia va deveni de neclintit; dacă nu, pragmatismul tranzacțional va continua să definească acest parteneriat complicat.
Actualitate
O nouă eră în războiul asistat de algoritmi: cum a devenit Maven Smart System „motorul” campaniei aeriene împotriva Iranului
Planificatorii Pentagonului și statele majore americane au folosit într‑un mod fără precedent inteligența artificială în timpul celor 38 de zile de război aerian împotriva Iranului, arată date nou publicate despre modul în care a fost utilizat Maven Smart System (MSS), suita de AI a Departamentului Apărării.
13.000 de ținte în 38 de zile: foamea de AI pe câmpul de luptă
„Operațiunea Epic Fury a folosit Maven Smart System al Palantir pentru a executa misiuni de lovire în întregul spațiu de luptă, 13.000 de ținte în 38 de zile”, a declarat Cameron Stanley, Chief Digital & AI Officer (CDAO) al Pentagonului, la conferința SCSP AI+Expo.
Militarii, spune el, au arătat „o poftă nesățioasă” pentru astfel de instrumente: „[Instrumentele de AI] ne permit să luăm toate aceste date, să le sintetizăm și să luăm decizii mai bune, mai rapide, pe câmpul de luptă.”
MSS este o suită de instrumente de inteligență artificială derivată din experimentul inițial Project Maven, evoluată într‑un instrument multifuncțional de planificare militară dezvoltat de Palantir. (O ramură separată a Maven este operată de Agenția Națională de Informații Geospațiale.)
Explozie de utilizare: miliarde de „tokens” pe zi
În timpul Epic Fury, folosirea MSS a crescut abrupt, atât în sfera clasificată, cât și în cea neclasificată, au explicat oficialii.
– Utilizarea neclasificată a crescut cu 38% de la o lună la alta.
– Utilizarea clasificată a urcat cu 89%.
– Măsurată în „tokens” – operațiunile matematice de bază care stau la baza AI generative – vârful zilnic de consum a explodat cu 4.425%.
La un moment dat, a precizat un purtător de cuvânt al Pentagonului, utilizarea zilnică a ajuns la aproximativ 20 de miliarde de tokens.
Prin comparație, într‑un context civil, o singură interacțiune cu un chatbot poate consuma câteva sute de tokens, iar un „power user” care folosește AI intensiv, de exemplu pentru programare, poate ajunge la circa un sfert de milion de tokens pe zi.
„De la începuturile sale modeste, ca o mică echipă transfuncțională de circa 45 de oameni în Pentagon, [Maven] a explodat și a devenit cea mai bună capabilitate de comandă și control (C2) asistată de AI de pe planetă”, a spus Stanley.
De la identificarea teroriștilor la „vederea în direct” a câmpului de luptă
Ce produce, concret, această activitate intensă? Pentagonul a refuzat să ofere exemple specifice din conflictul cu Iranul, însă descrie funcționalități care amintesc, la versiuni militare, de trusele de AI comerciale.
MSS include unelte „low‑code/no‑code” care permit personalului fără expertiză în programare să își construiască propriile aplicații sau chiar agenți AI semi‑autonomi, capabili să preia sarcini repetitive.
În același timp, sistemul execută funcții profund militare.
Nucleul Project Maven a fost, inițial, detectarea țintelor teroriste în ore interminabile de imagini video provenite de la drone. Treptat, suita s‑a extins către ceea ce Palantir descrie ca „o vedere sincronizată, în timp real, a spațiului de luptă”, care permite planificare și execuție de misiuni sincronizate, automatizează detectarea obiectelor și centralizează procesul de identificare și gestionare a țintelor.
Tehnologia analizează combinații complexe de imagini video, imagini satelitare și alte surse de informații extrem de tehnice, potrivit companiei și relatărilor publice. Maven Smart System poate, de asemenea, să filtreze biblioteci uriașe de rapoarte de informații și să genereze rezumate sau posibile opțiuni de acțiune viitoare, a mai explicat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
„Nu adversarul, ci capacitatea noastră”: lupta pentru putere de calcul
Toată această activitate consumă o cantitate tot mai mare de putere de calcul, avertizează Stanley.
„Cea mai mare teamă a mea, în acest moment, nu este adversarul”, a spus el la SCSP AI+Expo. „Cea mai mare teamă a mea este: putem ține pasul?”
„Vedem o creștere dramatică, nu doar în utilizarea sistemelor noastre, ci și în cantitatea de compute necesară”, a continuat el. „Departamentul analizează în prezent diverse modalități prin care putem crește capacitatea în fiecare domeniu, la fiecare nivel de clasificare, pentru a ne asigura că acea poftă nesățioasă este satisfăcută, de la cel mai tânăr operator până la cel mai înalt comandant.”
Costul vitezei: erori, victime colaterale și testarea algoritmilor
Accelerarea AI în război nu este lipsită de riscuri, recunoaște Stanley. Nu a discutat explicit pagubele colaterale în loviturile asupra Iranului, deși chiar prima zi a campaniei a ucis cel puțin 175 de persoane într‑o școală aflată lângă o bază a Gardienilor Revoluției, incident atribuit unor informații învechite. Astfel de tragedii, subliniază observatorii, au avut loc și înainte de era AI.
CDAO insistă însă că algoritmii sunt supuși unor programe riguroase de testare. Pe termen lung, Stanley susține că o echipă mixtă om‑mașină, în care fiecare îl verifică pe celălalt, ar putea reduce erorile și salva vieți.
„Deși ritmul s‑a accelerat, un lucru care mă preocupă profund în război este să minimizez greșelile, mai ales în ceea ce privește deciziile operaționale”, a spus el. „Și știm, din istoria noastră lungă, că oamenii, singuri, greșesc. Mașinile, singure, greșesc și ele. Ce încerc să implementez este cea mai bună echipă om‑mașină posibilă.”
„Folosești tehnologia pentru ceea ce face ea cel mai bine – procesare foarte rapidă a datelor – dar păstrezi întotdeauna omul care va analiza situația, va aplica arta operațională, contextul și intenția legală, pentru a reduce drastic erorile și a asigura superioritatea decizională pe câmpul de luptă”, a concluzionat Stanley.
-
Exclusivacum 4 zileGândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 3 zileInspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
-
Exclusivacum 3 zileHipodromul de Ploiești: „Tips & Tricks” despre cum să fugi mai repede de antidoping
-
Exclusivacum 2 zileGrădinița de cadre – IPJ Prahova (XX): când „instructorul de etică” are 0,25 la etilotest
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova si maneliadă la lege: cum dictează clanurile codul penal în centrul Ploieștiului
-
Exclusivacum 4 zileDe la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister
-
Exclusivacum 4 zileO nouă revoluție la poliție: marele mop iese din fișa postului
-
Exclusivacum o ziO nouă eră în penitenciare: când directorul „educă” cu palmele și psihologul face terapie de mușamalizare



