Actualitate
Două treimi dintre români sunt pregătiți pentru cheltuieli neprevăzute
Conform celui mai recent sondaj derulat de CFA România, asociație a experților în finanțe, numărul celor care au declarat că sunt independenți financiar comparativ cu cei care spun că nu au reușit să ajungă în acest stadiu este relativ egal.
Astfel, 44% dintre aceștia pot fi considerați independenți financiar, declarând că își pot gestiona o mare parte dintre cheltuielile neprevăzute și investesc pentru perioada pensiei. Pe de altă parte, 43% dintre repondenți au declarat că sunt dependenți financiar, nefiind pregătiți să suporte cheltuieli neprevăzute, iar 13% dintre aceștia declarant un grad mediu de independență financiară.
Dacă însumăm răspunsurile pozitive, rezultă că două treimi dintre românii participanți la studiu stau bine și foarte bine la capitolul independență financiară. Rămâne însă un procent important al celor care, în cazul unor probleme de genul crizei economice, în care se reduc locurile de muncă ori veniturile, nu ar face față plăților curente ori cheltuielilor în plus apărute.
Pe de altă parte, din același sondaj rezultă că 40% dintre românii intervievați în cadrul studiului CFA România își țin economiile în bănci, iar restul în active imobiliare, alte plasamente și tradiționala „saltea”, adică acasă.
Câți bani au românii în depozite
Cele mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare din România (FGDBR) arată că numărul total al deponenților persoane fizice a scăzut, la finalul lunii septembrie 2020, undeva la 13,8 milioane, față de 14,2 milioane, câți se înregistrau la sfârșitul anului trecut.
Cele mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare arată că numărul total al deponenților persoane fizice a scăzut, la finalul lunii septembrie 2020, la aproximativ 13.800.000, față de circa 14.200.000, la sfârșitul anului trecut, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 410.000 de deponenți. Totuși, o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori. Pe de altă parte, valoarea totală a depozitelor persoanelor fizice a crescut în septembrie 2020 la peste 213.700 de milioane de lei, față de circa 196.100 de milioane de lei, la finalul lui 2019. Diferența reprezintă un avans de aproximativ 17.600 de milioane de lei.
Scăderea de peste 410.000 de deponenți poate fi explicate din cel puțin două motive: pandemia a redus atât locurile de muncă, generând șomaj, dar și veniturile unora dintre angajați, astfel că aceștia nu și-au mai permis economii.
Adrian Codirlașu: „Un comportamentul optim în condiții de recesiune”
Adrian Codirlașu, analist financiar, consideră însă că, în vremuri de criză, cum este cea prin care trece economia mondială acum, este vorba despre „un comportament prudent de consum și economisire în această perioadă”.
Dar, care a fost cel mai important factor care i-a determinat pe români ca, într-o perioadă extrem de critică, să economisească cel puțin în aceeași măsură ca în anii anteriori, ba chiar un pic mai mult?
Adrian Codirlașu, analist financiar, vicepreședinte CFA, consideră că avem de-a face cu „un comportamentul optim în condiții de recesiune”, adică, persoanele care și-au păstrat veniturile în această perioadă, din prudență, au alocat mai mult din buget către economisire.
Totalul depozitelor gospodăriilor populației, în lei și în valută, a depășit, la finalul lunii noiembrie, suma de 252.000 de milioane de lei, conform datelor Băncii Naționale a României, publicate luni, față de aproximativ 250.000 de milioane de lei, în octombrie 2020.
Astfel, potrivit BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat cu 1% față de luna anterioară, până la aproape 147.500 de milioane lei, iar faţă de luna noiembrie 2019 au înregistrat o creştere de 15,3% (12,9% în termeni reali). Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au crescut cu 0,8% faţă de luna octombrie 2020, până la 104.535,9 milioane lei, iar exprimate în euro, acestea au crescut cu 0,8 la sută. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 16,8% și de 14,5%, dacă indicatorul este exprimat în euro.
Pe de altă parte, reducerea numărului deponenților, cu aproape o jumătate de million, ar putea fi explicate prin faptul că în acest an, criza Covid – 19 a dus la pierderea unui număr de peste 130.000 de joburi, prin urmare și la reduceri de venit. Este de presupus că aceste persoane, pentru a-și susține cheltuielile curente, au apelat și la economii.
Cum economisesc românii? Depozitul bancar rămâne vedeta
Asociația CFA Romania a realizat un sondaj cu privire la comportamentul de economisire al românilor și, conform rezultatelor, 29% din respondenți nu economisesc deloc din veniturile lunare, 15% și-ar dori să economisească, însă cheltuielile lunare sunt mai mari decât nivelul venitului, în timp ce 14% ar putea economisi, însă nu fac acest lucru. La polul opus, 29% din respondenți economisesc peste 20% din veniturile lunare.
Faptul că 40% dintre aceștia preferă totuși depozitul bancar în detrimentul altor forme de economisire se explică rămâne unul dintre instrumentele cu un grad de risc scăzut. Mai mult, în cazul depozitelor de până la valoarea de 100.000 de euro. În același timp, din cauza impactului economic al pandemiei, incertitudinea este la cote foarte mari. Prin urmare, un comportament prudent de consum și economisire în această perioadă este calea de a elimina riscul de a intra în imposibilitate de plată, în sensul de reducere a cheltuielilor neesențiale și de economisire a unui procent cât mai mare din venit.
În România, gradul de educație financiară a populației (22%) este cel mai redus dintre țările Uniunii Europene, potrivit statisticilor oficiale, unde media este 52%. Danezii și seuedezii au cel mai ridicat nivel de educatie financiară, respectiv 71%.
Mai educat financiar înseamnă mai bine pregătit pentru viitor
Prin urmare, gradul de economisire crește pe măsură ce crește educația financiară, astfel că și șansele ca mai mulți români să ajungă la o anume independență financiară sunt mai mari.
Este vorba, în final, despre a lua decizii în cunoștință de cauză și nu sub imboldul de moment, chiar dacă anumite perspective se arată benefice unor câștiguri mari, rapide.
Potrivit cellor mai recente date al Institutului Național de Statistică (INS), în 2019, suma medie lunară pe care o gospodărie a depus-o la în bănci era de 48,36 de lei din cheltuielile totale medii de 4.091,83 lei. Cu alte cuvinte, românii au pus deoparte, anul trecut, puțin peste 1% din veniturile lunare ale familiei.
Ce se va întâmpla cu economisirea în anul următor?
„Anticipațiile sunt de ieșire, în partea a doua a anului 2021, din criza medicală și, ideal ar fi ca, odată cu majorarea veniturilor, să crească și ponderea din bugatul individual alocată economisirii, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla”, este de părere Adrian Codirlașu. Îmbunătățindu-se perspectivele de evoluție pozitivă economică, încrederea în economie va crește. Consecința va fi un apetit mai mare pentru consum, deci o sumă mai mică dedicată economisirii, adaugă acesta.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 14 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 7 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



