Actualitate
„România nu vrea să se judece, vrea să omoare adversarul”

Cazul Alexander Adamescu este binecunoscut opiniei publice. Fiul cunoscutului om de afaceri Dan Adamescu, patronul companiei de asigurări Astra și a cotidianului „România Liberă”, decedat suspect în condiții de detenție, se luptă cu DNA pentru a-și păstra libertatea, precizeaza evz.ro.
Alexander, stabilit la Londra de mai mult timp, a apelat la instanțele britanice pentru a nu fi extradat în baza unui mandat european de arestare emis de la București. Nu este condamnat definitiv în vreun dosar, dar DNA cere cu insistență arestarea lui. Extrădarea lui Alexander Adamescu a fost cerută în baza unei acuzaţii de dare de mită împreună cu tatăl său, Dan Adamescu. Mandatul european de arestare al lui Alexander Adamescu are la bază un denunţ făcut de un jurist de la una dintre societăţile familiei Adamescu, de la care se susține că ar fi sustras suma de 100.000 de euro.
Guverne lipsite de scrupule
La solicitarea DNA, Tribunalul Bucureşti a emis, în luna mai 2016, un mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Bogdan Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, fiind acuzat de dare de mită. De atunci se judecă, instanța britanică nedând o decizie finală.
Au existat numeroase luări de poziție internaționale referitoare la cazul său. Potrivit cotidianului „România liberă”, Mitchell Belfer, editorul unei publicații cu profil juridic, a spus că „ce s-a întâmplat cu Alexander Adamescu și familia sa, însă, este un exemplu al modului în care mandatul european de arestare a devenit un instrument de persecuție folosit de către guverne lipsite de scrupule”.
Raportul jurnalistului britanic David Clark făcut public în 2016 și mărturia sa în fața Comitetului pentru Securitate și Cooperare în Europa – US Helsinki din iunie 2017 este în aceeași notă: „În paralel cu anchetarea unor cazuri de corupţie, exisă motive pentru a concluziona că lupta anti-corupţie a României a oferit, de asemenea, o acoperire convenabilă pentru influenţarea scorului politic şi pentru încălcări grave ale drepturilor omului, lucuri care arată o tulburare a supremaţiei legii. Într-adevăr, metodele folosite frecvent în investigarea corupţiei prezintă un grad considerabil de continuitate cu practicile şi atitudinile din epoca comunistă”.
„România, țara sistemelor paralele”
După cum vedeți nu este vorba despre faptul că este atacat fundamentul lupteianticorupție, ci sunt scoase la lumină cazuri în care această luptă este folosită pentru reglarea luptei politice.
După cazul Puiu Popovici am scris un editorial intitulat „România, țara sistemelor paralele. De ce au fugit Popoviciu, Ghiță și Adamescu de furia DNA”.
Spuneam acolo, încercând să explic ceea ce se întâmplă că Sebastian Ghiță, Alexandre Adamescu, Puiu Popoviciu sunt cei mai cunoscuți fugari din ultimele luni. „Toți se luptă în instanțe ca să nu se întoarcă în țară, preferând închisoare sau arestul oriunde altundeva decât în România.
Toți aceștia susțin că în România, instituția care se ocupă cu lupta anti-corupție a devenit un mecanism abuziv care atunci când declanșează o urmărire împotriva ta nu ai cum să scapi, fiind parte a unui sistem care a perfecționat, în ultimii 12 ani, o rețetă de execuție publică, aproape fără cusur.”
Nu reiau toate aspectele din editorial, pentru că o mare parte din dvs. l-ați citit deja. Ceea ce vreau să propun astăzi este să citiți replica lui Alexander Adamescu, fiul omului de afaceri Dan Adamescu, transmisă după publicarea editorialului. Nuanța pe care acesta vrea să o facă este că domnia sa nu a fugit din România, ci se afla stabilit la Londra cu mulți ani înaintea declanșării prigoanei DNA.
Două documente care probează faptul că autoritățile britanice au fost anunțate, în 2014, de Alexandru Adamescu cu privire la domiciliul din Londra pe care îl are, cât și proba că ocupa acel domiciliu din anul 2012. Astfel, acuzația DNA potrivit căreia ar fi „fugit la Londra” devine clar una mincinoasă.
Redau alăturat scrisoarea sa, așa cum mi-a fost transmisă, fără alte comentarii.
Dragă Dan, Îți atasez scrisoarea pe care eu am transmis-o poliției londoneze în septembrie 2014 în care anunț autoritățile britanice unde sunt de găsit.
Arestarea nu a mai venit în toamna anului 2014. A venit abia în martie 2016 când Laura Kovesi m-a declarat oficial fugar ca răspuns la declanșarea arbitrajului împotriva României pentru distrugerea companiei Astra.
Atasez și o factura de la locuința din Londra din anul 2012 cu mult înainte de orice anchetă penală. N-am fugit nicidecum la Londra. Este o minciuna crasă propagată de DNA.
Am vorbit de multe ori despre dosarul fabricat care stă la baza mandatului de arestare și cum unii procurori din DNA au transformat un delapidator al unei firme private într-o vedetă. Dovezile prezentate în acțiunea în justiție pentru mituire au fost jalnice. În ciuda a numeroase ore de capcane întinse, DNA de-abia dacă a găsit oarece mențiuni despre Dan Adamescu în toate acele conversații și cu siguranță nimic din ceea ce de fapt să-l incrimineze. Dosarul nu contine nicio singură înregistrare cu mine!
Și totuși o instanță românească l-a condamnat pe Dan Adamescu. L-a condamnat la o moarte tragică care putea fi în întregime prevenită. România era conștientă de starea gravă a lui Dan Adamescu. Numeroşi martori au relatat tendinţa de deteriorare a sănatății lui, care a fost agravată de condiţiile inumane în care a fost forţat să rămână.
România a ignorat criticile internaţionale legate de tratamentul aplicat lui Dan Adamescu. Chiar şi avocatul companiei TNG a căutat asigurări din partea României pentru a-i permite îngrijirea medicală ce o necesita, pentru a preveni o moarte prematură. Și cu toate acestea, România a refuzat să dea asemenea asigurări, chiar dacă nu ar fi costat-o nimic în plus să ofere îngrijiri medicale corespunzătoare.
Au trecut mai bine de 7 luni de când mi s-a luat definitiv tatăl. Nici până în ziua de astăzi nu am primit raportul autopsiei lui. Nu numai că România încearcă mușamalizarea așasinării lui, ci și continuă cu persecuția parcă n-ar exista ceva mai normal decât distrugerera unei familii întregi.
România deplânge decizia unei Curți Internaționale de la Washington care pe bună dreptate a constatat că arbitrajul nu poate continua dacă România mă elimină și pe mine ca martor după ce l-a eliminat pe Dan Adamescu. Ce ar fi așa de grav dacă neam judeca, așa cum spune statul de drept? România n-ar pierde nimic dacă ar suspenda mandatul de arestare. Dar România nu vrea să se judece, vrea să omoare adversarul.
Am cerut să fac test la poligraf și să cooperez cu procurorul DNA Matei în dosarul în care sunt acuzat împreună cu tatăl meu de acea presupusă mită. Procurorul DNA Matei a refuzat!
Cât de crud și de perfid să mai fi să continui această mascaradă?
De ce trebuie să fiu arestat? De însăși frica de justiție adevarată.
Tatăl meu este exemplul cel mai elocvent ca nu se face justiție în România în acest moment.
Până când nu se va schimba acest lucru, o să mă lupt pentru a se afla adevărul despre situația din România.
Alexander Adamescu
Actualitate
Creșterea pieței de împrumuturi online în România

Într-o perioadă în care viteza dictează ritmul vieții, românii caută tot mai des soluții financiare rapide, sigure și ușor de accesat. Digitalizarea a schimbat profund felul în care oamenii interacționează cu instituțiile financiare, iar împrumuturile online au devenit o alternativă viabilă la metodele tradiționale oferite de bănci. Statisticile recente arată că în 2024 peste 45% dintre cererile de creditare din România au fost procesate online, o creștere semnificativă față de anii precedenți. Această tendință este alimentată de dezvoltarea sectorului IFN (Instituții Financiare Non-Bancare) și de apariția platformelor digitale care facilitează compararea ofertelor și trimiterea aplicațiilor fără birocrație.
Instituțiile Financiare Non-Bancare oferă flexibilitate și transparență. Acestea nu cer garanții mari și pun accent pe viteză: aprobarea se face uneori în mai puțin de 30 de minute. Pentru românii care au nevoie de o sumă mică pentru cheltuieli urgente, un împrumut online poate fi o soluție ideală.
Un exemplu concret este platforma BaniGo, care permite utilizatorilor să compare împrumuturi rapide online prin BaniGo și să aleagă oferta cea mai avantajoasă dintre mai multe IFN-uri licențiate. Platforma reunește date despre dobânzi, comisioane și termene de rambursare, oferind o imagine completă și obiectivă asupra pieței.
Spre deosebire de site-urile individuale ale IFN-urilor, BaniGo funcționează ca un marketplace financiar, unde transparența este esențială. Utilizatorii pot filtra ofertele după valoarea împrumutului, durata creditului și tipul de produs financiar, economisind timp și evitând ofertele care nu corespund nevoilor lor.Creșterea popularității împrumuturilor rapide online are și o dimensiune socială: oamenii care nu se calificau pentru un credit bancar pot acum accesa fonduri prin IFN-uri. Tinerii freelanceri, micii antreprenori sau persoanele cu venituri variabile sunt segmentele care profită cel mai mult de această schimbare. Potrivit unor analize efectuate de Banca Națională a României, piața IFN-urilor a crescut cu peste 18% în ultimii trei ani. Acest lucru reflectă nu doar cererea tot mai mare, ci și încrederea consumatorilor în platformele digitale, consolidate prin politici clare de confidențialitate și transparență.
Desigur, accesul facil la credite aduce și provocări. Experții financiari avertizează că lipsa educației financiare poate duce la decizii impulsive și la supraîndatorare. De aceea, este important ca fiecare solicitant să citească cu atenție termenii contractuali și să înțeleagă costul total al creditului, inclusiv DAE (Dobânda Anuală Efectivă). Pentru a evita riscurile, specialiștii recomandă alegerea IFN-urilor care sunt autorizate de BNR și care afișează toate condițiile pe site. Un alt sfat util este verificarea reputației companiei online și consultarea recenziilor altor clienți. Transparența este un indicator puternic al seriozității unei instituții financiare. Un avantaj major al platformelor precum BaniGo este faptul că oferă informații agregate, reducând riscul de a alege o ofertă incorectă. Prin intermediul unei singure aplicații, utilizatorii pot vizualiza zeci de produse și pot selecta soluția potrivită în funcție de venit, sumă dorită și perioada de rambursare.
De asemenea, legislația IFN-urilor din România a fost actualizată pentru a asigura protecția consumatorilor. Instituțiile trebuie să comunice clar toate comisioanele și să aplice dobânzi în limitele stabilite de lege. Acest cadru legal întărește încrederea clienților și limitează practicile abuzive din trecut.
Tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de creditare. Sistemele de scoring bazate pe inteligență artificială permit o analiză rapidă și mai precisă a profilului solicitantului. Astfel, timpul de aprobare s-a redus de la câteva zile la câteva minute, fără a compromite securitatea datelor.
Un alt aspect important este confidențialitatea. Platformele moderne folosesc conexiuni criptate și respectă reglementările GDPR pentru protecția datelor personale. Asta înseamnă că informațiile utilizatorilor sunt tratate cu aceeași grijă ca în cazul instituțiilor bancare tradiționale.
Impactul economic al digitalizării creditelor rapide este semnificativ. Potrivit unui raport publicat de Asociația Română a IFN-urilor, peste 1,2 milioane de români au accesat cel puțin un credit online în ultimii doi ani. Aceasta a generat o infuzie de lichidități în economie de peste 4 miliarde de lei, stimulând consumul și sprijinind micile afaceri.
Economiștii consideră că împrumuturile rapide contribuie la menținerea echilibrului macroeconomic, mai ales în perioade de incertitudine. Prin furnizarea de finanțări rapide, IFN-urile ajută la menținerea activității economice și la evitarea blocajelor în lanțurile de plată.
Într-un interviu recent, expertul financiar Andrei Mureșan a declarat: „Digitalizarea creditării nu înseamnă doar viteză, ci și responsabilitate. Platformele moderne pot analiza mai bine comportamentul financiar și pot oferi recomandări personalizate, contribuind la o economie mai stabilă.”
Totuși, Mureșan subliniază că educația financiară rămâne cheia. „Nicio platformă nu poate înlocui discernământul uman. O decizie de credit trebuie luată informat, ținând cont de veniturile reale și de planurile de rambursare.” Pe termen lung, specialiștii anticipează o convergență între băncile tradiționale și IFN-uri. Este posibil ca în următorii ani să apară produse hibride – credite rapide cu dobânzi mai mici, dar procesate integral online. Această evoluție ar putea transforma radical peisajul financiar românesc.
În plus, competiția între IFN-uri determină scăderea costurilor pentru consumatori. Fiecare instituție încearcă să atragă clienți prin oferte mai flexibile, termene de rambursare personalizate și interfețe tot mai intuitive. Rezultatul este o piață mai dinamică, mai transparentă și mai adaptată nevoilor reale ale oamenilor.
Pentru cei care iau în considerare un împrumut online, iată câteva recomandări practice: 1. Analizează venitul lunar și stabilește un buget realist pentru rambursare. 2. Compară ofertele de la mai multe IFN-uri. 3. Verifică DAE și eventualele costuri ascunse. 4. Citește recenziile și asigură-te că platforma folosită este securizată. În concluzie, piața de împrumuturi rapide online din România este într-o expansiune accelerată. Prin combinarea tehnologiei cu responsabilitatea financiară, consumatorii pot beneficia de soluții moderne, rapide și sigure. Platforme precum BaniGo contribuie la democratizarea accesului la finanțare și la creșterea nivelului de educație financiară. Viitorul aparține celor care știu să folosească inteligent aceste instrumente.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 2 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 11 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi
-
Exclusivacum 4 zile
Spitalul fantomă de la Târgu Ocna: Salarii grase pentru nimeni, pacienți trimiși la plimbare!