Administratie
Si-a pierdut puterea exemplului şi nu ne mai poate cere să facem ceea ce el se fereşte să facă
Comentariu semnat de istoricul Marius Oprea pentru mediafax.ro
„Sîntem 22 de milioane de oameni, în subconştientul unui nebun”, explica plastic într-o discuţie situaţia românilor în ’89 poetul Mircea Ivănescu. O definiţie a umanităţii noastre reduse atunci, în anii dictaturii lui Ceauşescu, spre zero şi care ar fi trebuit să facă şcoală, dar care, ca atîtea alte panseuri ale intelectualităţii române, marginalizate de o istorie ingrată, a rămas îngropată în ea. În zilele de Crăciun de acum peste trei decenii, toate discuţiile se îndreptau spre soarta noastră viitoare, strîns legată de o dictatură care ne înrobise şi dizolvase destinele într-unul singur: cel al lui Ceauşescu. Acum, spaimele noastre subconştiente faţă de un viitor incert se focalizează asupra unui produs, ca şi toate discuţiile despre viitor, purtate în acest an la mesele noastre de Crăciun: vaccinul.
Am auzit cîte-n lună şi-n stele despre vaccin. Începînd cu psihoza halucinantă, legată de injectarea, odată cu vaccinul, a unui ”cip”, care-mi aminteşte de acea doamnă, ajunsă şi prin presă la finele anilor ‘90, care acuza că ”serviciile” i-au băgat un asemenea ”procesor” în picior, pentru a-i modifica gîndurile. Aceste spaime ”antivacciniste” sînt astăzi mai multe ca de obicei. Ele se manifestă şi sînt răspîndite în special prin medii nu neapărat doar mai puţin educate, ori excesiv de dogmatice şi reticente faţă de nou, ci mai degrabă tradiţionaliste şi prudente faţă de propaganda excesiv globalizantă. Cei atinşi de ele văd într-un asemenea procedeu universal o posibilitate de controlare a individului, sau o coborîre a sa la stadiul de ”cobai” al unei puteri nedefinite şi cu scopuri finale tainice.
Dincolo de fricile colective de mai sus, altele, mult mai aplicate sînt legate de efectele secundare ale vaccinului. Oficial, ele sînt insuficient explicate, pentru că nici n-au avut cînd să fie cercetate şi cunoscute, pînă la cel mai mic amănunt. Şi de aici încolo încep şi abundă ”teoriile conspiraţiei”, acuzînd ”secretizarea” unor asemenea efecte, pentru a nu împiedica procesul de vaccinare globală. În această zonă sînt de găsit, de departe, cele mai tulburătoare argumente împotriva vaccinării. E de la sine înţeles această spaimă: lumea înţelege, cumva subconştient, ceea ce medicii ştiu – şi anume că virusul Covid-19 atinge în principal sistemul nervos: nu degeaba, primele simptome sînt la nivelul simţurilor, pierderea mirosului şi a gustului, aflate la capătul terminaţiilor noastre neuronale. De unde ştim că, pe viitor, un asemenea vaccin încă nedeplin cunoscut, nu ne va afecta memoria, văzul, auzul, gîndurile? Păi, nu ştim, vorba lui Ion Cristoiu, pe care tocmai din acest motiv l-am auzit anunţînd că nu are de gînd să se vaccineze prea curînd.
Corul oficial european pro-vaccinare a fost înlocuit la noi de o polifonie accentuată. Cîţi români, atîtea păreri. Spaimele în faţa vaccinării au fost alimentate în România de atitudinea preşedintelui Iohannis, devenit faţă de vaccin brusc prudent: a anunţat că el se va vaccina, dar atunci cînd ”îi vine rîndul”. Deşi a fost primul care ne anunţa măsurile de prevenţie şi ne-a învăţat pînă la saturaţie să ne spălăm pe mîini şi să purtăm masca, deşi s-a aşezat în fruntea campaniei electorale şi a ”guvernului său”, acum face un pas înapoi. Nu mai e primul. Nu mai e exemplu. Într-o societate patriarhală ca a noastră, în care lumea e cu ochii aţintiţi asupra ”tătucului” naţiunii, această atitudine a lui Klaus Iohannis e o gravă greşeală de comunicare, care alimentează toate fobiile legate de vaccinare. E firesc cumva, poate are şi preşedintele, în sfîrşit, precauţiile lui. Dar n-ar fi trebuit să le exprime atît de abrupt, pentru că, într-un fel, ceea ce ne arată acum, dintr-o dată, după ce a fost întodeauna primul, e că-i e teamă. Cel puţin aşa au interpretat mulţi. Dacă ar fi vrut ca românii să dea buzna la centrele de vaccinare, ar fi trebuit să fie primul acolo. În fine, îl priveşte. Dar şi-a pierdut astfel puterea exemplului şi nu ne mai poate cere să facem ceea ce el se fereşte să facă.
Cînd am fost întrebat, într-o asemenea discuţie din aceste zile ale Crăciunului despre vaccin, am răspuns senin că eu o să mă vaccinez. Dacă ar fi vrut să mă cheme pe mine să mă vaccinez primul, aş fi făcut şi asta. Nu dintr-o încredere neţărmurită în capacităţile sale miraculoase şi nici dintr-un sentiment mioritic al supunerii faţă de un destin implacabil, ci din încredere în Pronie, prin aceea că, dacă s-a întîmplat ca acest leac să fie găsit, trebuie că lui i s-a aşezat un rost pe lume – şi acela ar fi să ne vindece, nu numai de Covid-19, ci şi de toate aceste spaime ale noastre, venite dintr-un trecut tulbure şi accentuate în faţa unui viitor incert.
Una peste alta, vaccinul e viitorul – şi viitorul e întodeauna neştiut, precum căile Domnului, iar Covid-19 ne-a adus aminte, mai mult ca oricînd de asta. Şi ne-a făcut, dintr-o dată, din nou, pe toţi egali. În faţa zilei de mîine, ca şi a vaccinului, stăm toţi alături, ca în faţa morţii şi a lui Dumnezeu, ”şi împăratul, şi soldatul”. Ceea ce e important, dincolo de spaime şi prejudecăţi, e că, deocamdată există o alternativă. Şi aceasta e la alegerea noastră. În rest, cît despre ceea ce va fi, cum spunea Bacovia într-un vers al său care îmi place mult, ”deocamdată e sublim”. (Sava N.).
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene
România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.
Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova
Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.
O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.
Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria
Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.
Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității
Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.
Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:
- 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
- Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
- Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.
Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară
Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.
Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).
Administratie
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români
Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.
Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas
Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.
Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.
Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor
Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.
„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.
Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei
Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.
Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.
-
Exclusivacum 20 de oreMascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală
-
Exclusivacum 4 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 5 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 4 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 21 de oreREPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”
-
Exclusivacum 2 zileO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”



