Connect with us

Actualitate

Remember 26 decembrie 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

Ritual de decembrie

MOTTO:

„La tăierea porcului lacrimile vîntului”

Decembrie tîrziu, ceas vechi de noapte
trecînd spre zori, zăpezile de lapte
lăţite în grădini, fosforescente, scot din adînc cuţite violente.

Ademenit cu scărpinat pe burtă,
grăsunul la pămînt se face turtă,
suspină de plăcere şi se lasă naiv şi greu pe partea cea mai grasă.

MIRCEA MICU

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

„Gura lumii” în imagini

AMBIDEXTRU

Topul anului

Începută în luna mai, GURA LUMII a tocat o impresionantă pleiadă de personalităţi, pătrunzind în culisele vieţii publice, reluând din unghiuri cel mai adesea inedite profiluri mai mult sau mai puţin cunoscute din domeniul artei, sportului, politicii sau afacerilor, semnalind atitudini, gesturi şi situaţii asupra cărora am crezut că merită să atragem atenţia. Nu am băgat nicicînd mîna în foc pentru precizia informaţiilor, dar am fost mereu mîndri de obiectivitatea aluziilor ♦ Topul este dominat de personalităţile politice incepînd cu Petre Roman (6 apariţii), urmat de Ion Raţiu (4 apariţii), Ion Brătianu (3 apariţii), Ion Iliescu, Radu Câmpeanu şi Dinu Patriciu (cite 2 apariţii), lungul şir al celor care au intrat fie şi numai o singură dată în Gura Lumii, cuprinzîndu-i pe Dan Iosif, Iftene Pop, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Năstase, Adrian Sirbu, Nica Leon, Viorel Ursu, Silviu Stănculescu, Cornelia Diaconescu ♦ Numeroase personalităţi artistice au frecventat paginile de mijloc ale Suplimentului: Rodica Mandache, Adrian Pintea, Octavian Ursulescu, Andrei Şerban, Ilinca Tomoroveanu, Carmen Galin, Beatrice Bleonţ, Ion Caramitru, (cei mai mulţi dintre ei cîte două apariţii). O surpriză de proporţii: această categorie e dominată de o debutantă – Laura Stoica – laureata din acest an a Festivalului de la Mamaia. A contat şi frecvenţa în redacţie ♦ După nici o jumătate de an, fotoreporterii noştri Lucian Crişan, Gabriel Miron şi Lucian Simion se bucură de o înfricoşată celebritate în lumea mondenă a Capitalei. După mai bine de şase luni, aceeaşi lume continuă să nu ştie de unde sare Ambidextru ♦ Ziarişti de toate culorile şi calibrele au populat şi ei colonia guvernată de bunul plac al acestui aşa-zis Ambidextru: Ilie Păunescu şi Octavian Stireanu, George Arion şi Neagu Udroiu, Carmen Movileanu şi Darie Novăceanu, Ovidiu Ioaniţoaia şi, nelipsit, ca sarea in ochi, Ilie Dobre. In clasament s-au bucurat de întîietate Ovidiu Ioaniţoaia, (păi, nu?), Octavian Ştireanu (bineînţeles!) şi George Arion (pe bună dreptate). Nişte gentlemeni desăvârşiţi, chiar dacă la egalitate de puncte (cîte două apariţii), ei cedează titlul de învingător controversatei, gingaşei şi inubliabilei Carmen Movileanu ♦ Profund implicat şi recunoscut deja ca autoritate în domeniul frumuseţii feminine, Departamentul de promoţie premoniţie şi relaţii cu publicul al redacţiei a luat act cu deosebită satisfacţie de prezenţa în top a unor figuri pe care sîntem siguri că se vor întemeia succese viitoare ale gazetei noastre, ale scrisului în general: Crinuţa Popescu – Miss Bucureşti şi recent Miss Manechin (3 apariţii), Daniela Nane (Miss România), o apariţie, dar în cinci ipostaze şi 12 din cele 19 concurente Ia faza finală a Concursului Miss România ♦ Apariţia în aceeaşi rubrică a doamnei lnes Schipani – cea mai frumoasă doamnă din corpul diplomatic acreditat la Bucureşti – este o garanţie că Gura Lumii adevăr grăieşte ♦ Mai figurază în top onorindu-l, Ion Ţiriac, Andrei Pleşu sau Eugen Mihăescu – adică oameni pentru care am avut întotdeauna un deosebit respect, chiar atunci cînd ne-am îngăduit să glumim cu – şi nu despre – ei ♦ In selecţia finală apar, după cum vedeţi şi alte personalităţi, ca expresie a democraţiei depline şi deloc originale pe care ne-am asumat-o, odată cu metodele dictatoriale aferente ♦ Spunem, cu aceasta, STop Gurii Lumii din anul 1990.
Gura lumii vă urează „La mulţi ani”, spunind, totodată STOP activităţii sale pe anul ce se încheie, reamintindu-vă cîteva din personalităţile intrate în neadormitul său colimator, de cel puţin două ori Ion Tiriac, Viorel Ursu, Daniela Nane, Neagu Udroiu, Andrei Pleşu, Petre Roman Sir David Orr, Dinu Patriciu, Ion Brătianu, Dumitra Iuga, Victor Ionescu.

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 5-a ► 

xxxxx Firmă cu mari pretenţii, local de lux, servicii impecabile. Mergeţi cu toată încrederea. Merită să vă oferiţi din cînd in cînd o plăcere scumpă

xxxx Firmă serioasă, local select cu un anumit specific, servicii de excelentă calitate. Dacă sinteti înzestrat cu rafinament şi bani merită să deveniţi clientul casei.    

XXX Local bun. De obicei serviciul este corespunzător. Merită să-l frecventaţi dacă vă este in drum sau dacă sinteţi cunoscut de personal

xx    Este ceea ce se cheamă un local de mina a doua, chiar dacă preţurile sint deocamdată de lux. Veţi găsi ceea ce nu aşteptaţi şi rareori veţi găsi ce vă doriţi. Încercaţi să vă menajaţi nervii şi manifestaţi prudenţă in toate privinţele. Dacă veţi reveni o veţi face din motive sentimentele sau din nevoie

x    Nu riscaţi    

RETROSPECTIVĂ LA RECE 

Apărută in primăvară, ideea unui top al restaurantelor, a părut multora un proiect irealizabil. Era nevoie de bani, de timp şi de o oarecare pricepere. Şi la ce ar fi folosit? Restaurantele, bune sau proaste, erau oricum pline.
Cînd mi s-a propus să-l fac, am ezitat. După aproape o lună de documentare, am acceptat convenţia care îmi dădea o serie de avantaje, dar şi servitutea unor experienţe de consumator, pe unde nu mi-aş fi dorit. Autoritatea pe care am încercat s-o confer acestei rubrici nu este un orgoliu – este însăşi condiţia de existenţă a ei, într-un mediu de oameni deprinşi să miroasă şi să cîntărească clientul dîntr-o privire. Nu exclud, evident, un anumit subiectivism al aprecierilor, nu exclud rolul hazardului in determinarea unei impresii. Trecînd însă acum în revistă cele peste 20 de ediţii ale topului, constat că procentajul de impresii false este nesemnificativ.
In ediţia de debut, scriam că în Bucureşti nu există, încă, un restaurant de 5 stele. Ipoteza şe dovedeşte valabilă şi astăzi, după 5 luni de inspecţii metodice. 
In categoria 4 stele includeam pentru început NAN JING-ul şl CAPŞA. Ele s-au regăsit, pe aproape întreaga perioadă, în această categorie de elită, cu o mică pauză pentru NAN JING, sesizată cu vehemenţă intr-o cronică de al cărei efect pozitiv ne bucurăm împreună cu fidelii săi clienţi. Li s-au mai adăugat în timp salonul ROYAL (Athenee) – acum liderul tonului – MADRIGAL (Inter), MOLDOVA şi pe ultima sută, BUCUREŞTI-ul.
Cred că am delimitat de la bun început cu destulă precizie şi coordonatele restaurantelor de 3 stele, unde am notat un buchet de localuri ce nu mi-au dezminţit aprecierile pe parcursul a 5 luni de inspecţie – CONTINENTAL, AMBASADOR; BOLTA RECE, LEBĂDA, BERLIN. O serie de apariţii neavenite – LE PRESIDENT şi DOI COCOŞI – au fost rapid amendate. Categoria a mai inclus spre final, firma LIDO – ţinută în corzi vreme de aproape 3 luni – precum şi cîteva din barurile de noapte. Mai Jos de această categorie – lungul şir al restaurantelor cenuşii – de două stele. Unele din ele au mai prins culoare în ultimul timp şî perspectiva este ca-n această categorie să rămînă doar localurile care au ceva de spus.
Fără îndoială, nu ne-am ferit să mîzgălim hîrtia şi cu numele unor firme din seria neagră a reţelei din Capitală şi după cum aţi văzut, rubrica ruşinii e încă bogată – de la MĂRUL DE AUR la HANUL LUI MANUC – dar, în ce ne priveşte, avem conştiinţa împăcată că v-am prevenit să nu riscaţi.
În rubrica din ediţia viitoare un top final cu premii şi menţiuni.

Inspector L

Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 6-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 7-a ► Click pe imagine pentru mărire

​Ziarul Libertatea din 26 decembrie 1990 pag. a 8-a ► Click pe imagine pentru mărire

Dintre sute de ziare

Rapida trecere in revista a presei

Vom începe astăzi cu o publicaţie foarte aparte, ca să nu spunem… ciudată. Este FRONTIERA PSI (nici o legătură cu pompierii), primul număr al oficiosului Asociaţiei Române de Cercetări Psihotronice. Căci avem şi aşa ceva. Iar aşa ceva are un crez, pe care evident că revista il împărtăşeşte: „Cind înălţarea spiritului se face prin puterea şi oglinzile minţii, prin prismele conştiinţei, legitimind şi impunînd ţinuta cea mai loială şi mai onestă, obligîndu-ne să devenim martori ai străpungerii unor hotare dincolo de normal şi normalitate, şi protectori ai acestor izbînzi, mijlocul prin care le aducem Ia cunoştinţa publicului larg merită să poarte titlul FRONTIERA PSI“. Inutil să vă convingem de interesul pe care-l prezintă conţinutul acestui prim număr • Sub genericul „Dialoguri incomode”, domnul Cornel Nistorescu publică un monolog conţinînd 67 de întrebări pentru domnul Ion Iliescu. Cu puţină strădanie se putea atinge suta, constituindu-se astfel o bază rotundă pentru acest posibil interviu al cărui clou ne-a părut a fi următorul: „S-a spus că în numele noului organism revoluţionar, cu rezolvarea procesului a fost însărcinat Gelu Voican Voiculescu… De ce n-a fost însărcinat Dan Iosif sau alţi «specialişti» în drept?“ Chiar aşa. EXPRES are dreptate! • Din CURIERUL NAŢIONAL, bogat in informaţie diversă şi de actualitate, aflăm că a început procesul fostului general Neagoe, într-un decor… frigid! Nici nu ar fi de mirare, dacă termenul nu s-ar referi la altceva, decit la componenta sexuală a atmosferei. Decorul frigid fiind reprezentat „dintr-o sală întunecată, friguroasă şi aproape pustie”. Nu GOALĂ! • N-o să vă vină să credeţi care este visul care ar dori să i se împlinească Consuelei Violeta Popescu, ocupanta locului 2 la recentul concurs „Miss România”? Ni-l dezvăluie revista ANA: „Să stau de vorbă cu George Bush”. O ambiţie, să recunoaştem, mai… rezonabilă, decît cea a Cicciolinei, vizavi de Saddam Hussein • Neîntreruptul şir de noutăţi publicistice (scumpă hirtia, scump tiparul, dar mai scumpă ne e gazetăria!) este completat şi de primul număr al revistei CLUB ’90, o revistă în adevăratul înţeles (grafic) al cuvintului, din care notăm titlul inspirat: „Preţurile – revoluţia de buzunar”. In acelaşi număr – „Adevărul despre Revoluţie”. Domnul Nicolae Lotreanu crede că „nu-l ştie nimeni, dar împreună îl putem afla”. Ne cam îndoim… • Să nu vă închipuiţi că cele despre care v-am informat pînă acum sînt singurele „premiere” ale ultimelor zile. Nicidecum. Tot „numărul 1“ poartă şi DORIS (o prescurtare de la Dialoguri-Opinii-Reportaje-Interviuri-Sinteze), revistă săptămînală independentă care, pînă să se dumirească bine rubrica noastră, a şi ajuns la… numărul 2! In care Dan Brincoveanu ne propune un sugestiv remember al celor „365 de zile de speranţe şi incertitudini” ale primului an al Revoluţiei. Subscriem sentimentului autorului că, „peste toate coşmarurile trecutului, peste toată ura şi bănuiala care ne-au întunecat sufletul trebuie să aşezăm hotărîrea şi toleranţa pentru a ieşi din aceast groapă a istoriei • Spontan şi plin de umor, numărul VIITORULUI LIBERAL în care, alături de articolul „Blazonul familiei Brătianu” se află o sugestivă fotografie reprezentînd un bebeluş al cărui sex (masculin!) este lesne detectabil! • Deşi şocul provocat de reapariţia (glumeaţă, din fericire !) a Scînteii ne-a mai imunizat cit de cit, nu ne-am stăpînit o tresărire la vederea, în standuri, a noii publicaţii CC – ORGAN AL PCR. Altfel spus, Consensul Crăciunului (CC) şi Pregătiri comune de Revelion (PCR). Publicaţia – număr unic – in patru pagini – are motto-ul: „Concetăţeni din toate ţările, uniţi-vă!“ şi răspunde, în pagina a cincea eternelor întrebări: unde sînt teroriştii? Cine-a tras în noi după 22? Cine a provocat evenimentele de la Tg. Mureş? Care este adevărul despre 13-15 iunie? Cînd ne acordă S.U.A. clauza? Şi cînd vom fi primiţi în Consiliul Europei? • In ultima FLACĂRA a anului întilnim un nume itinerant: Eugen Mihăescu. Nu, nu e vorba despre celebrul nostru grafician de la New York, ci despre omonimul său (care, între altele, i-a promis primului să-şi particularizeze semnătura, pentru a evita confuziile) care, plecînd de la Tineretul Liber la Dreptatea, a ajuns acum, după o bogată activitate creştină şi democrată, înapoi in piaţa Presei Libere. Primul său drum, în interes de serviciu l-a făcut la Liga Şomerilor. Pentru orice eventualitate • Sesizind faptul că duminica nu prea mai apar ziare, domnul Mircea Micu a luat iniţiativa fondării unei gazete care chiar aşa să se şi numească: DUMINICA! Primul număr costă „numai 7 lei, cit un pachet de Carpaţi, dar mai tare”, se declară făţiş „supliment împotriva plictiselii” şi, pentru a argumenta această aserţiune, ne prezintă, în prima pagină, performanţele sexuale ale „superamantului secolului XX“. Warren Beatty. Dacă ne întrebau, le puteam spune că nasc şi la România superamanţi, că nu e nevoie să-i căutăm peste ocean şi, în general, nu asta vrem noi de Ia americani. Poate s-o confirme Sarita Montiel! • DEŞTEPTAREA, publicaţie de atitudine şi orientare liberală, reuşeşte să ne trezească interesul printr-o sugestivă erată: „Dintr-o eroare, la articolul «In căutarea adevărului pierdut», apărut în numărul trecut al revistei noastre, în loc de Gabriel Liiceanu se va citi Gabriel Răileanu“ • Ultimul număr din 22, oficiosul GDS-ului, ne atrage atenţia printr-un enunţ categoric: „Dacă în luna decembrie nu se rezolvă nimic, în ianuarie Alianţa civică nu va mai avea bază de masă”. In afară de faptul că nu prea se înţelege    din textul Alinei Mungiu cam ce ar trebui să se rezolve şi cum,     ar fi    nedrept ca premoniţia autoarei să se confirme tocmai acum, cind Alianţa şi-a definit structurile organizatorice! • Interesante „discuţii libere despre sex“ în PHOENIX. Aflăm cum putem să ne vindecăm de gelozie: „Notaţi-vă sentimentele cauzate de gelozie intr-un jurnal. Deşi acest lucru poate fi obositor din punct de vedere emoţional, el vă ajută totuşi să înţelegeţi situaţia… Dacă partenerul dumneavoastră sexual are altă legătură, priviţi realitatea in faţă şi rezolvaţ problema”.

Totul e clar în afară de un singur lucru: cum?

Lector „L”

Actualitate

HD Hyundai și Kiewit plănuiesc un nou șantier naval în SUA

Publicat

pe

De

Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.

Construcția ar putea începe în 2027

Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.

Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.

Automatizare și tehnologii digitale

Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.

HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.

Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene

Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.

Parteneriate în industria de apărare

HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.

Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul și Lockheed Martin stabilesc cadrul unui acord pe zece ani pentru F-35

Publicat

pe

De

Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.

Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.

Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției

Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.

Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.

Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.

Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță

Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.

Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.

În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.

Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.

Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.

Congresul poate impune condiții suplimentare

Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.

Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.

Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.

Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului

Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.

Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.

Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.

Citeste in continuare

Actualitate

Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera

Publicat

pe

De

Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.

Manevre comune, cu obiective strategice

Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.

Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.

Trei premiere pentru forțele australiene

Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.

O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.

Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas

Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.

Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.

Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.

Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență

Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.

O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.

Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.

Un octombrie aglomerat pentru armata australiană

Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.

În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv22 de ore ago

Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești

Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...

Exclusiv22 de ore ago

M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina

Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...

Exclusiv22 de ore ago

„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit

Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusiv2 zile ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusiv2 zile ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusiv2 zile ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv3 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Exclusiv3 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...

Exclusiv3 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...

Exclusiv3 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...

Exclusiv4 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

IPJ Prahova, „Grădinița de cadre” Băicoi De la Pinochio și ciobanul de lux la comandanta prinsă la „practică” în mașină...

Exclusiv4 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv