Creșterea ritmului de absorbiție a fondurilor europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020, astfel încât să se ajungă la 100% la finalul anului 2023, este pe primul loc pe lista priorităților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit Programului de guvernare 2020 – 2024 propus de Partidul Național Liberal, Alianța USR-PLUS și Uniunea Democrată Maghiară din România, actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat și redenumit Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

La conducerea acestui minister este propus Cristian Ghinea, aler europarlamentar în 2029, care a mai condus această instituție, în perioada aprilie – octombrie 2016 în Guvernul Cioloș. Audierile ministrilor propuși de coaliția PNL-USR PLUS-UDMR a început miercuri în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului , iar planul este ca votul să aibă loc de la ora 18:00, potrivit premierului desemnat, Florin Cîțu.

„Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent”

„Pentru a valorifica potențialul reprezentat de finanțările europene în perioada 2021-2027, România trebuie să atragă și să utilizeze cu maximă responsabilitate, eficiență, transparență și cu impact, fondurile nerambursabile și rambursabile avute la dispoziție. Oportunitatea financiară la care România are acces în următorii ani este fără precedent. Este motivul fundamental pentru care aceste resurse vor fi investite inteligent pentru ca proiectele și entitățile finanțate să poată produce beneficii consistente și în perioada de după finalizarea finanțării”, se arată în documentul citat.

Viziunea noului minister se bazează pe un set de priorități și măsuri subsecvente care au drept scop „îmbunătățirea impactului utilizării fondurilor europene în viața cetățenilor, materializându-se printr-o contribuție a intervențiilor publice și private asupra creșterii calității vieții tuturor românilor”.

Pe termen mediu, pentru perioada 2021 – 2024, în topul celor 11 priorități se află creșterea ritmului anual de absorbție a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exercițiului financiar 2014-2020. Menținerea unei rate anuale de absorbție care să conducă către o absorbție de 100% la sfârșitul anului 2023 este astfel prima măsură subsecventă prioritară menționată în document.

Actuala perioadă de programare este 2014-2020, însă perioada de implementare a proiectelor și, implicit, perioada de absorbție a fondurilor europene pentru România și celelalte state membre se întinde până la sfârșitul anului 2023.

Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde de Euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (F.E.S.I.) este de aproximativ 31 miliarde Euro.

În ceea ce privește programele operaționale finanțate prin Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică și PO Capital Uman) și prin FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), numărul contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii este de aproximativ 9.300 totalizând cca. 34 miliarde de euro, din care aproximativ 28 miliarde de Euro reprezintă contribuția U.E. (124% din alocarea UE a PO).

Potrivit documentului, la nivelul lunii octombrie 2020, sumele totale primite de la Comisia Europeană (CE), reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI și FEAD, se situează la aprox. 13,568 miliarde de Euro, ceea ce înseamnă aproximativ 44% din alocarea U.E., cu 2,98 miliarde Euro mai mult față de anul 2019. În plus, s-au rambursat de către C.E. aproximativ 8,8 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură.

„În perioada 2021-2023, eforturile se vor concentra pe implementarea cu succes a proiectelor deja admise la finanțare, prin sprijinirea beneficiarilor pe tot parcursul derulării investițiilor. Astfel, se va urmări atingerea țintei de absorbție de 100% la sfârșitul perioadei de programare. În acest context, România trebuie să mai primească de la C.E. aproximativ 17,4 miliarde de Euro pentru programele finanțate din F.E.S.I. și F.E.A.D. și aproximativ 2,6 miliarde de Euro pentru plăți directe în agricultură”, se arată în Programul de guvernare.

Schimbare de paradigmă pentru pregătirea documentațiilor

O a doua țintă a ministerului de resort este pregătirea și dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027

Conform documentului, în perioada 2021-2027, România va primi în total 79,9 miliarde de euro prin cele două mari instrumente agreate de Consiliul European din luna iulie 2020: bugetul multianual pe 7 ani, respectiv Next Generation EU (NGEU). La această sumă se adaugă împrumuturi în valoare de 4 miliarde de Euro în cadrul inițiativei SURE.

„Întrucât proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate și/sau a Proiectului Tehnic de Execuție și pentru a nu genera întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură indiferent de natura acestora, Guvernul își propune să capitalizeze lecțiile învățate în precedentele două perioade de programare (2007-2013 și 2014-2020) și va schimba paradigma cu privire la pregătirea, elaborarea și aprobarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectele de infrastructură din domenii de importanță strategică pentru România”, se arată în document.

Astfel, având în vedere faptul că eligibilitatea cheltuielilor în perioada de programare 2021-2027 începe cu data de 1 ianuarie 2021, Guvernul, prin OUG nr.88/2020 și OUG nr.155/2020 a alocat aproximativ 3,5 miliarde de lei pentru a pregăti proiecte care să poată demara încă din primul semestru al anului 2021”.

Cei șase piloni ai Planului Național de Relansare și Reziliență

Finalizarea Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR), parte a mecanismului european pentru relansarea economică provocată de noul coronavirus, este un alt obiectiv important cuprins în programul de guvernare 2020 – 2024.

PNRR, care va fi finalizat în urma dezbaterilor publice și interguvernamentale, a consultărilor cu Comisia Europeană și Administrația Prezidențială și în ținând cont de gradul de maturitate al proiectelor eligibile, va avea șase piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Potrivit documentului, din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de Euro sub formă de granturi – 13,8 miliarde de Euro și împrumuturi – 16,7 miliarde de Euro. Regula generală din documentul de negociere este că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Plățile pentru proiectele din Program au termen final decembrie 2026.

Conform Programului de guvernare propus, printre prioritățile noului minister mai sunt incluse descentralizarea și orientarea spre beneficiari și rezultate cu impact economic, de mediu, social, debirocratizarea și simplificarea mecanismului de finanțare/implementare, Creșterea capacității instituționale și profesionalizarea resurselor umane, precum și ssigurarea unei sinergii între acțiunile finanțate din programe comunitare și programele cu resurse naționale, începând cu perioada 2021-2027.

Documentul integral:

PROGRAM DE GUVERNARE 2020 – 2024 – Partidul Național Liberal, Alianța USR-PLUS, Uniunea Democrată Maghiară… by Gandul.info on Scribd