Actualitate
Revenirea economică în România după pandemie va fi asimetrică
Peste 60% dintre companiile chestionate în cadrul barometrului estimează că vor atinge cifra de afaceri pe care au avut-o în 2019 abia în anul 2022. Revenirea economică în România, după pandemia de COVID-19, va fi una asimetrică, cu sectoare care vor înregistra o creștere susținută și altele care vor continua să se confrunte cu dificultăți semnificative, arată Barometrul Moneycorp 2020.
Capacitatea țărilor de a depăși criza în 2021 va fi determinată de eficiența programelor de susținere a economiilor, în care autoritățile vor juca un rol important, arată Barometrul MoneyCorp 2020. Potrivit experților Moneycorp, pentru România perspectivele sunt în general pozitive, mai ales în contextul în care țara noastră urmează să beneficieze de un pachet fără precedent de finanțare, din partea UE, de peste 80 miliarde euro.
Astfel, 63% dintre cele peste 1000 de companii chestionate se așteaptă ca revenirea economică să urmeze tiparul literei ,,K’’, 15% estimează o evoluție sub forma literei ,,U’’ sau ,,W’’ și numai 7% mizează pe o ascensiune rapidă, sub forma literei ,,V’’.
,,Percepția mediului de afaceri arată în general un optimism moderat privind evoluția economică din 2021. Revenirea va fi asimetrică”, a explicat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp.
Pe lista sectoarelor care vor înregistra un avans semnificativ se află, în principal, cele care au performat și în condițiile lockdown-ului generat de pandemie, de la comerțul online la serviciile de curierat, construcții, bricolaj și electro-retail. „Alături de acestea, ne așteptăm să vedem și segmentul horeca, odată cu progresul campaniei de vaccinare și ridicarea restricțiilor sanitare existente”, adaugă Cosmin Bucur.
Cele trei elemente care vor influența revenirea sectoarelor de evenimente și turism
Evoluția comenzilor, accesul la finanțare și capacitatea de gestionare a a blocajului financiar sunt cele trei elemente care vor influența timpul și ritmul de recuperare a businessurilor din sectorul industrial, agricol, grav afectat de secetă în 2020, evenimente, turismul și transporturile.
Potrivit rezultatelor barometrului, în condițiile optimismului moderat privind perspectivele economiei, cele mai multe companii (61%), se așteaptă ca abia în 2022 să atingă nivelul cifrei de afaceri din 2019. 15% estimează că vor recupera în 2021 cifra de afaceri din 2020, în timp ce 23% estimează că afacerile, în 2021, vor urma un trend stabil, nefiind influențați de efectele pandemiei. Cele din urmă sunt în general companii care au avut de câștigat de pe urma pandemiei.
Întrebate când anticipează că se va finaliza campania națională de vaccinare a 70% din populația Romaniei, 57% din companii au indicat trimestrul III 2021, iar 34% din companii au indicat trimestrul IV al anului viitor.
Aproape 60% dintre companii au avut scăderi ale cifrei de afaceri
După un prim trimestru cu o reziliență surprinzătoare, de +0.3% față de trimestrul IV 2019, a urmat scăderea abruptă de 12.3% din trimestrul II față de trimestrul I, iar în trimestrul II s-a inregistrat o revenire de +5.6% față de trimestrul anterior.
”Acest trend urmează să fie confirmat și de datele din trimestrul patru”, este de părere Claudiu Ghebaru, Senior Corporate Dealer in cadrul companiei. Economia românească a trecut prin această criză ceva mai bine decât alte țări, adaugă acesta. Astfel se explică și faptul că, întrebați cum le-au fost influențate afacerile in perioada de pandemie, 41% dintre companii au indicat o scădere a cifrei de afaceri cu 10-25%. Numai 16% au indicat o scădere mai mare de acest procent și puțin peste 20% au indicat o creștere a businessului cu până în 25%.

Potrivit rezultatelor barometrului, 53 % dintre firmele chestionate au declarat că aveau o strategie de gestionare a evenimentelor externe (economice, sanitare etc.)
Măsuri: reducerea investițiilor și a salariilor
Pandemia a afectat, în primul rând, vânzările firmelor din România, situație menționată de 64% dintre cei intervievați, potrivit cercetării. Creșterea costurilor cu aprovionarea și logistica (48%), creșterea duratei medii de încasare a facturilor (43%), problemele de eficiență operațională – munca de acasă, modul de interacțiune cu clienții- (37%), managementul resurselor umane (pierdere de resurse umane, dificultăți în atragerea de personal) – 33% și întreruperea totală a activității din cauza stării de urgență/lockdown (31%) s-au aflat printre principalele consecințe ale coronacrizei economice.
Întrebați care au fost soluțiile adoptate pentru a gestiona efectele economice generate de pandemie, toate companiile au menționat o serie de măsuri luate simultan, cele mai importante fiind reducerea investițiilor ( 63%), iar 50% au mizat pe reducerea costurilor operaționale fixe (chirii, leasing-uri, etc.).
Pe lista măsurilor luate s-au mai aflat optimizarea costurilor de schimb valutar și plăți internaționale (58%), externalizarea serviciilor non-esențiale (41%), reducerea salariilor pentru o perioadă de timp determinată (21%), șomajul tehnic (19%) și reducerea numărului de angajați, în linie cu scăderea activității (13%).
Potrivit autorilor Barometrului, interesant este și faptul că numai 17% dintre firmele intrevievate au apelat la ajutorul financiar al statului, iar în ceea ce privește impactul programelor de relansare, doar 5% le-au considerat ca având impact semnificativ în dinamica business-ului.
Ce creșteri vor fi bugetate anul viitor
Peste două treimi dintre antreprenorii participanți la studiul Moneycorp (61%), întrebați fiind la ce nivel vor bugeta cifra de afaceri a companiei în 2021 față de anul în curs, au afirmat că vor menține cifra prognozată înainte de criză, 19% estimează o creștere a cifrei de afaceri de 25%, în timp ce 18% se așteaptă la un avans de până la 10 procente.
Anul 2021 va fi un an în care programele de relansare economică vor avea o importanță cu adevărat strategică, fapt menționat de peste 60% dintre companiile chestionate. Accesul la fondurile europene, granturile pentru capitalul de lucru și investiții, măsurile de ordin fiscal se află în prim-plan. ”Într-o economie slab capitalizată cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme activând în sectorul IMM, asigurarea unor astfel de programe va fi extrem de importantă pentru revenirea economică’’, a adăugat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.
Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 1-8 decembrie, pe un grup de peste 1000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente Industriale, FMGC sau Turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle și top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu vârsta medie de 41 de ani.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, anul trecut, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
Actualitate
Revoluția armamentului accesibil: Boeing și Northrop Grumman rescriu regulile războiului modern
Într-o cursă contra cronometru pentru a echilibra balanța costurilor pe câmpul de luptă, giganții industriei de apărare fac pași decisivi către producția în masă a tehnologiilor de înaltă precizie. În contextul în care conflictele actuale epuizează stocurile de muniții sofisticate și extrem de scumpe, noile soluții propuse promit să ofere performanță de elită la o fracțiune din prețul actual, eliminând totodată blocajele critice din lanțurile de aprovizionare.
Tehnologia care sparge blocajele: Boeing lansează căutătorul radar ultra-ieftin
Boeing a finalizat dezvoltarea unei noi generații de senzori radar, sub denumirea de Ultra Low-Cost Seeker (ULCS), o tehnologie vitală care ghidează rachetele către țintă în momentele finale ale impactului. Această componentă, care a reprezentat istoric un punct critic ce a încetinit producția de interceptori precum cei folosiți de sistemele Patriot, a demonstrat deja că poate rezista condițiilor extreme de zbor pe rachete operaționale. Utilizând componente comerciale adaptate pentru uz militar, noul sistem promite o reducere drastică a costului per unitate, permițând dotarea arsenalelor ofensive și defensive cu o precizie chirurgicală, fără presiunea financiară a tehnologiilor de lux. Testele complexe, programate pentru anul viitor, vor valida capacitatea acestui senzor de a schimba fundamental modul în care este percepută sustenabilitatea programelor de rachete.
Raid Hunter: Precizie letală la preț de chilipir împotriva roiurilor de drone
În paralel, Northrop Grumman a dezvăluit sistemul Raid Hunter, o soluție de apărare aeriană bazată pe un tun de 50 mm, proiectată special pentru a contracara amenințările emergente, cum sunt roiurile de drone și rachetele de croazieră. Inovația majoră constă în muniția manevrabilă care, fiind conectată la un sistem avansat de senzori, se ghidează activ spre țintă și explodează prin proximitate. Spre deosebire de sistemele clasice care creează un „perete de plumb” irosind cantități uriașe de proiectile, Raid Hunter mizează pe economie și eficiență: un singur foc poate neutraliza o țintă, la un cost estimat de doar câteva mii de dolari.
Economia de scară în apărare: Trecerea de la muniții de elită la masa critică
Aceste avansuri tehnologice marchează o schimbare de paradigmă în strategia Pentagonului, care solicită industriei un volum mai mare de armament la prețuri sustenabile. Sistemul Raid Hunter utilizează tehnologia tunului XM913, deja selectat pentru noile transportoare blindate ale armatei, asigurând o integrare rapidă și o logistică simplificată. Cu prototipuri operaționale așteptate la orizontul anului 2027, industria apărării se pregătește să livreze „masă accesibilă” – capacitatea de a copleși inamicul nu doar prin tehnologie superioară, ci și prin volumul și frecvența atacurilor, transformând radical logica economică a confruntărilor militare viitoare.
Actualitate
Reconfigurare majoră în industria aerospațială: Boeing devine partener strategic al Archer Aviation printr-o tranzacție istorică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească viitorul aviației electrice și autonome, Boeing a anunțat cedarea a trei dintre subsidiarele sale către startup-ul Archer Aviation. Această tranzacție, realizată integral prin schimb de acțiuni, transformă gigantul aeronautic într-un partener cheie al Archer, marcând o etapă decisivă în consolidarea pieței aeronavelor cu decolare și aterizare verticală (eVTOL).
De la rivalitate la sinergie: Integrarea Wisk Aero și consolidarea expertizei tehnologice
Conform acordurilor semnate de cele două companii, Boeing va transfera dreptul de proprietate asupra subsidiarei de drone Insitu, a companiei de gestionare a traficului aerian SkyGrid și a producătorului de aeronave electrice Wisk Aero. Aceasta din urmă, o fostă rivală acerbă a Archer, va deveni acum un pilon central în dezvoltarea noilor tehnologii de zbor autonom. În schimbul acestor active, Boeing va prelua o participație de aproximativ 16,5% în cadrul Archer Aviation.
Conducerea Boeing a descris tranzacția ca fiind un scenariu de tip „câștig-câștig”, subliniind că acest pas permite subsidiarelor transferate să accelereze dezvoltarea capacităților și intrarea pe piață. În același timp, Boeing își securizează randamentul investițiilor realizate în ultimele două decenii prin menținerea unei legături strategice cu aceste tehnologii de vârf.
Ofensiva în sectorul apărării: Dronele Insitu și platforma de inteligență artificială ZEE
Tranzacția, care se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul acestui an, sub rezerva aprobărilor reglementare, promite să zguduie piața sistemelor autonome și să extindă semnificativ prezența Archer în sectorul apărării. Prin achiziția Insitu, Archer integrează în portofoliul său tehnologii testate în luptă, precum drona Scan Eagle, utilizată deja de forțele armate din 35 de țări.
Expertiza combinată a celor trei noi entități va fi utilizată pentru a fortifica ZEE, platforma de inteligență artificială a Archer. Această consolidare vine la scurt timp după ce Archer a anunțat un parteneriat cu Anduril, lider în tehnologie militară, pentru dezvoltarea dronei hibrid-electrice Thunder, un sistem de tip „loyal wingman” destinat escortării elicopterelor.
Strategia de redresare a gigantului Boeing: Dezinvestiri pentru stabilitate financiară
Sub conducerea noului CEO Kelly Ortberg, Boeing a prioritizat dezinvestirea activelor care nu fac parte din nucleul dur al afacerii, într-un efort de a reechilibra compania și de a atrage lichidități. Pe lângă pachetul de acțiuni, Boeing s-a angajat să investească până la 55 de milioane de dolari într-o rundă viitoare de finanțare a Archer și deține opțiunea de a achiziționa acțiuni suplimentare în valoare de 200 de milioane de dolari.
Un element crucial al acordului este „aranjamentul de partajare a tehnologiei”. Boeing va păstra accesul la tehnologia de zbor autonom dezvoltată de Wisk pentru generațiile actuale și viitoare de aeronave comerciale și militare. În timp ce industria eVTOL s-a confruntat recent cu bariere de reglementare, pivotarea către aplicații de apărare și utilizarea propulsiilor hibrid-electrice par să fie soluția pentru performanțe superioare și viabilitate pe termen lung.
Actualitate
Frontul viitorului: Inteligența Artificială Agentică redefinește supremația militară și viteza de reacție
Dincolo de simplele funcții de chat, noua eră a sistemelor autonome impune o schimbare radicală de paradigmă în teatrele de operațiuni, transformând modul în care forțele armate procesează informația și execută deciziile tactice.
Cursa contra cronometru: De la modelele open-source la autonomia totală pe câmpul de luptă
Tranziția către „AI-ul agentic” nu este doar o evoluție tehnologică, ci o necesitate dictată de realitățile brutale ale conflictelor moderne. În prezent, proliferarea modelelor open-source permite actorilor adversi să sintetizeze vulnerabilități cibernetice cu o viteză fără precedent. În acest context, lanțurile decizionale care depind exclusiv de intervenția umană riscă să devină irelevante în fața atacurilor de tip „swarm” (roi) sau a războiului electronic accelerat.
Experții în tehnologie militară subliniază că, în locuri precum Ucraina, asistăm deja la o tranziție rapidă către sisteme de armament cu costuri reduse care tind spre autonomie deplină. Urgența implementării acestor sisteme derivă dintr-un calcul matematic simplu: viteza de reacție umană nu mai poate ține pasul cu ritmul în care mașinile pot adapta tacticile de luptă în timp real.
Reguli de angajare dinamice: Echilibrul critic între controlul uman și execuția autonomă
Implementarea inteligenței artificiale nu trebuie privită ca un comutator binar „pornit/oprit”, ci ca o scală variabilă a autonomiei. În mediile de sprijin logistic, unde riscurile sunt scăzute, sistemele pot opera cu un grad ridicat de independență. Totuși, în scenariile tactice de mare risc, care implică lovituri cinetice, decizia finală rămâne imperativ în mâna comandantului.
Obiectivul central al AI-ului agentic nu este înlocuirea judecății umane, ci eliminarea „zgomotului cognitiv”. Prin sintetizarea volumelor masive de date în timp real, tehnologia permite liderilor militari să ia decizii bazate pe adevărul din teren, nu pe supraîncărcare informațională. Această reinginerie a proceselor nu înseamnă doar digitizarea vechii birocrații, ci reconstruirea fluxurilor de lucru în jurul capacităților mașinii.
Orizontul anului 2035: Era abundenței software și a soldatului programator de elită
Până în 2035, forțele militare vor trece printr-o transformare structurală profundă. Se prefigurează o lume a „abundenței software”, unde costurile de dezvoltare vor scădea atât de mult încât aplicațiile militare nu vor mai fi active permanente, ci instrumente de unică folosință, create special pentru o misiune și eliminate ulterior.
Cea mai semnificativă schimbare va fi însă descentralizarea competențelor digitale. Viitorul aparține plutoanelor de infanterie care vor avea în componență subofițeri specializați în software. Aceștia nu vor mai apela la cartierul general pentru soluții tehnice, ci vor construi capabilități digitale direct pe linia frontului, adaptându-se instantaneu provocărilor tactice. Această agilitate distribuită va defini forța modernă într-un spațiu de luptă dominat de autonomie.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 5 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL
-
Exclusivacum 4 zileRecord mondial la Ministerul Afacerilor Interne: Împuternicirea de șase luni care a durat nouă ani și „amnezia” Guvernului în fața legii
-
Exclusivacum 3 zileCCR, gardianul plafonului: pensiile militare rămân la „capace”, militarii la coadă. Diamantul sună stingerea iluziilor



