Actualitate
Aplicații staționare cu celule de combustie: Bosch intenționează să înceapă producția la scară largă în 2024
Când vine vorba de aplicații staționare cu celule de combustie, Bosch mărește viteza. În 2024, furnizorul de tehnologii și servicii intenționează să înceapă producția la scară largă a stațiilor de generare distribuită a energiei, ce au la bază tehnologia celulelor de combustie pe bază de oxid solid – de aici și acordul de a extinde parteneriatul cu Ceres Power. După succesul fazei de construcție a prototipului, cele două companii doresc să continue, inițial cu procesul de pre-comercializare al celulelor de combustie staționare. Pentru sistemele SOFC, Bosch țintește o capacitate anuală de producție de aproximativ 200 MW, cantitate suficientă pentru a alimenta cu energie electrică în jur de 400.000 de persoane în căminele lor. Bosch intenționează să producă sistemele de celule de combustie staționare în fabricile sale din Bamberg, Wernau și Homburg, precum și în zonele sale de dezvoltare din Stuttgart-Feuerbach și Renningen – și va investi sute de milioane de euro până în 2024. Aceasta înseamnă că Bosch se poziționează în mod clar ca furnizor de sisteme de celule de combustie staționare și își aduce propria contribuție în acest segment. Se intenționează aplicarea tehnologiei SOFC pentru micile stații de generare distribuită a energiei cu posibilitate de conectare, care pot fi apoi utilizate în orașe, fabrici, comerț, centre de date și infrastructura de încărcare a autovehiculelor electrice. Bosch estimează că piața producției de energie descentralizată va atinge un volum de 20 de miliarde de euro până în 2030. Un total de peste 250 de angajați ai Bosch lucrează acum în acest nou domeniu promițător – cu 150 mai mulți decât acum un an. „Considerăm că celulele de combustie pe bază de oxid solid de înaltă eficiență reprezintă un element esențial al furnizării sustenabile de energie. Pentru a realiza acest lucru, punem la comun expertiza Bosch din mai multe divizii”, spune dr. Christian Fischer, membru al consiliului de administrație Bosch, responsabil pentru sectorul Tehnologie pentru construcţii şi energie. „Cu sistemele de celule de combustie staționare, Bosch stabilește un nou domeniu de activitate în care dezvoltarea, producția, vânzările și serviciile provin dintr-o singură sursă”, a continuat Fischer. „Împreună cu partenerul nostru, Ceres Power, facem acum următorul pas important către producția la scară largă.”
Bosch extinde parteneriatul cu Ceres Power
Din august 2018, Bosch și Ceres Power colaborează cu succes în domeniul dezvoltării celulelor de combustie. Încă din toamna anului 2019, Bosch a reușit să înceapă producția de prototipuri ale primelor sale sisteme de celule de combustie în Germania; în ianuarie 2020, a achiziționat o participațiune de aproximativ 18 procente în compania din Marea Britanie. Alianța a fost acum extinsă până la includerea fazelor ce duc la producția la scară largă în 2024. Acordurile specifică modul în care Bosch va utiliza în continuare tehnologia partenerului său, Ceres Power. „Suntem mândri că am atins această etapă în colaborarea cu partenerul nostru important, Bosch. Combinarea tehnologiei inovatoare Ceres cu expertiza în producție pe care o are Bosch a făcut posibilă crearea sistemelor de celule de combustie staționare, ce vor ajuta la depășirea provocărilor globale ale tranziției energetice”, spune Phil Caldwell, CEO al Ceres Power. „Așteptăm cu nerăbdare continuarea colaborării noastre strânse cu Bosch.”
Sistemele SOFC sunt deja compatibile cu hidrogenul
Ceres Power este un lider în dezvoltarea celulelor inovatoare de combustie pe bază de oxid solid. Bosch deține o licență extinsă a tehnologiei de la Ceres Power și produce din 2019 celule de combustie în propriile fabrici. Instalațiile pilot pentru celulele de combustie pe bază de oxid solid sunt deja testate cu succes în diferite locații ale Bosch. Sistemele SOFC pot fi deja operate cu biogaz ecologic sau gaz natural și sunt deja compatibile cu hidrogenul, pentru sistemul energetic al viitorului.
Pentru orașe și aglomerări urbane cu cerințe energetice ridicate, sistemele SOFC pot asigura surse de alimentare sustenabile – cu emisii zero de oxizi de azot, impurități și CO2. Cu o eficiență generală de peste 85 de procente, celulele de combustie pe bază de oxid solid sunt net superioare oricărui alt convertizor de energie. Așa cum explică dr. Wilfried Kölscheid, care este responsabil pentru celulele de combustie staționare Bosch: „În funcție de cerințele de furnizare a energiei, în viitor vor putea fi interconectate oricât de multe centrale cu aceeași putere. Această interconectare creează practic centrale care lucrează împreună pentru a furniza energie, acolo unde este necesară.”
Grupul Bosch este prezent pe piaţa din România de peste 25 de ani şi numără peste 8.000 de angajaţi în cinci entităţi. În anul 2019, Bosch a înregistrat un volum de vânzări de 436 milioane de euro pe piaţa din România. Vânzările totale nete, incluzând vânzările companiilor neconsolidate și livrările interne către companiile afiliate, au atins 1,4 miliarde de euro. Pe lângă centrul de cercetare – dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. În plus, o filială a BSH Hausgeräte GmbH, activă pe piaţa electrocasnicelor, are sediul, de asemenea, în capitala ţării.
Mai multe informaţii pe www.bosch.ro.
Grupul Bosch este un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii. Acesta are aproximativ 400.000 de angajaţi în întreaga lume (status la 31 decembrie 2019). Compania a generat vânzări de 77,7 miliarde de euro în 2019. Operaţiunile sale sunt structurate în patru sectoare de activitate: Soluţii de mobilitate, Tehnologie industrială, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie. Lider în IoT, Bosch oferă soluţii inovatoare pentru case inteligente, Industrie 4.0 și mobilitate conectată. Bosch urmărește o viziunea unei mobilitățisustenabile și sigure. Compania îşi foloseşte expertiza în tehnologia de senzori, software şi servicii, precum şi propriul cloud IoT, pentru a oferi clienţilor soluţii conectate integrate dintr-o singură sursă. Obiectivul strategic al Grupului Bosch este de a furniza inovaţii pentru o viaţă conectată, prin intermediul produselor și soluțiilor care ori conțin inteligență artificială (IA), ori au fost dezvoltate sau fabricate cu ajutorul ei. Bosch sporeşte calitatea vieţii la nivel mondial prin produse și servicii inovatoare şi care stârnesc entuziasm. Pe scurt, Bosch creează „Tehnică pentru o viaţă.” Grupul Bosch cuprinde Robert Bosch GmbH şi cele aproape 440 de filiale şi companii regionale din aproximativ 60 de ţări. Prin includerea partenerilor comerciali şi de service, reţeaua globală de producţie şi vânzări Bosch acoperă aproape toate ţările din lume. Baza pentru viitoarea creştere a companiei este puterea sa inovatoare. Compania Bosch are aproape 72.600 de angajaţi în cercetare şi dezvoltare, în cele aproximativ 126 locaţii din lume, precum și aproximativ 30.000 de ingineri software.
Compania a fost înfiinţată în 1886 la Stuttgart de către Robert Bosch (1861-1942), sub denumirea „Atelier de mecanică fină și inginerie electrică”. Structura specială a acţionariatului Robert Bosch GmbH asigură libertatea antreprenorială a grupului Bosch, permiţând companiei să planifice pe termen lung şi să facă investiţii semnificative pentru asigurarea viitorului său. 92 de procente din acţiunile Robert Bosch GmbH sunt deţinute de fundaţia caritabilă Robert Bosch Stiftung GmbH. Majoritatea drepturilor de vot sunt deţinute de Robert Bosch Industrietreuhand KG, un trust industrial. Funcţiile de conducere antreprenorială ale grupului sunt îndeplinite de acest trust. Restul de acţiuni sunt deţinute de familia Bosch și de Robert Bosch GmbH.
Pentru mai multe informaţii, accesaţi paginile de internet www.bosch.com, www.iot.bosch.com,
www.bosch-press.com, www.twitter.com/BoschPresse
Actualitate
O nouă eră în tehnologia cuantică: Președintele Donald Trump impune Pentagonului un ritm accelerat pentru dotarea cu senzori de ultimă generație
Președintele Donald Trump a semnat recent două ordine executive majore menite să propulseze Statele Unite în fruntea revoluției cuantice, vizând domenii critice precum calculul avansat, securitatea cibernetică și senzorii de înaltă precizie. Printre cele mai ambițioase prevederi se numără un termen limită strict impus Departamentului Apărării: până în toamna anului 2028, armata trebuie să aibă deja pe teren trei tipuri noi de senzori cuantici operaționali.
Superioritate strategică prin inovare și navigație independentă de sistemul GPS
Nucleul acestei inițiative se regăsește în Ordinul Executiv 14411, axat pe „inovarea cuantică”. Documentul urmărește să asigure Statelor Unite un avantaj tehnic strategic, sprijinind Departamentul Energiei în construirea unui computer cuantic funcțional, capabil să rezolve probleme științifice imposibil de descifrat prin metode tradiționale. Totuși, miza imediată a ordinului depășește calculul complex, vizând aplicații practice esențiale precum comunicațiile securizate și senzorii de nouă generație.
Acești senzori folosesc hipersensibilitatea particulelor cuantice pentru a detecta semnale extrem de subtile, pe care tehnologiile convenționale le ignoră. În contextul conflictelor actuale din Ucraina și Orientul Mijlociu, unde bruierea GPS-ului a devenit o tactică de rutină, senzorii cuantici oferă o alternativă vitală pentru navigația de precizie. Mai mult, cercetările sugerează că această tehnologie ar putea permite detectarea submarinelor inamice fără a recurge la sonar, schimbând radical regulile războiului naval.
Termene stricte pentru implementarea tehnologiilor de vârf în cadrul forțelor operaționale
Deși Pentagonul a efectuat deja teste de teren cu diverse prototipuri, noul ordin prezidențial impune o trecere rapidă la faza de dotare activă. În termen de 60 de zile, Secretarul de Război trebuie să identifice cel puțin trei proiecte prioritare de senzori cuantici, cu obiectivul clar de a fi desfășurate în cadrul unităților militare până la 30 septembrie 2028. Această fereastră de doar 27 de luni reprezintă un efort logistic și tehnologic masiv pentru aparatul de apărare.
Pe lângă componenta militară, ordinul mobilizează agenții precum NASA și Fundația Națională pentru Știință pentru a explora rețelele cuantice, un domeniu în care competiția internațională, în special cu China, este extrem de strânsă. Planul include, de asemenea, instalarea unui computer cuantic performant într-un sit al Departamentului Energiei, proiect ce va beneficia de sprijinul direct al Agenției de Securitate Națională (NSA).
Securitatea cibernetică și protecția împotriva atacurilor informatice de tip cuantic
Cea de-a doua măsură, Ordinul Executiv 14409, vizează consolidarea apărării cibernetice în fața amenințărilor viitoare. Statele Unite se pregătesc pentru momentul în care hackerii vor putea folosi puterea computerelor cuantice pentru a sparge criptarea actuală. Soluția propusă este implementarea rapidă a „criptografiei post-cuantice” (PQC) la nivelul tuturor agențiilor civile și al contractorilor acestora.
În timp ce Pentagonul și partenerii săi lucrează de ani de zile la implementarea acestor algoritmi avansați, noua directivă obligă restul guvernului federal să atingă aceleași standarde de securitate. Practic, prin acest ordin, se urmărește uniformizarea rezilienței digitale a întregului aparat de stat în fața unei noi generații de riscuri informatice, asigurând protecția datelor sensibile într-un viitor dominat de tehnologia cuantică.
Actualitate
Provocări majore pentru programul T-7 Red Hawk: Noile avioane de antrenament vor zbura cu riscuri de navigabilitate „serioase”
Deși forțele aeriene anticipează intrarea în serviciu a aeronavei până în 2028, documente interne dezvăluie deficiențe critice de conformitate și riscuri asumate pentru a accelera modernizarea flotei.
Programul T-7 Red Hawk, menit să deschidă o eră modernă în instruirea piloților, se confruntă cu obstacole majore care ar putea pune în pericol siguranța tinerilor aviatori. Conform unor rapoarte interne recente, primele câteva zeci de aeronave vor fi livrate cu un risc de navigabilitate catalogat drept „serios”. Această situație provine dintr-o stare de neconformitate a contractantului Boeing, care nu a furnizat informațiile tehnice necesare pentru a garanta siguranța deplină a componentelor critice.
Absența datelor esențiale pune în pericol siguranța noilor piloți
Problema centrală rezidă în lipsa datelor privind „caracteristicile critice” ale unor piese fundamentale pentru siguranța zborului. Fără aceste informații, oficialii nu pot determina cu certitudine când o piesă ar putea ceda sau care sunt protocoalele corecte de inspecție. Se estimează că primele 82 de aeronave T-7, programate pentru producție până în 2031, vor fi afectate de această carență informațională.
Această vulnerabilitate este considerată deosebit de îngrijorătoare deoarece avionul va fi operat de piloți aflați la începutul carierei, care nu dispun de instinctele și experiența necesară pentru a gestiona situații de urgență complexe ce pot apărea la viteze mari.
Între un avion nou cu probleme și flota învechită de T-38
Oficialii apărării se află într-o dilemă strategică: acceptarea riscurilor programatice ale T-7 sau prelungirea utilizării aeronavelor T-38 Talon, vechi de peste 60 de ani, care prezintă propriile riscuri operaționale. Strategia actuală de „management activ” optează pentru acceptarea unor limitări ale noului avion pentru a evita întârzierile suplimentare în procesul de instruire.
În prezent, T-7 Red Hawk are limitări surprinzătoare: de exemplu, aeronava nu poate zbura prin ploaie deoarece panourile de acces exterioare nu se etanșează corespunzător, permițând apei să pătrundă la subsistemele sensibile. De asemenea, sistemul de antrenament la sol a înregistrat rate de succes de sub 30% la testele cheie, fiind totuși expediat către baze pentru a forța progresul programului.
Tensiuni contractuale și costuri suplimentare de miliarde pentru contribuabili
Multe dintre problemele actuale își au rădăcina în contractul cu preț fix semnat în 2018, care a generat pierderi masive pentru constructor și dispute continue privind obligațiile de livrare a datelor. Există indicii că se analizează o modificare a strategiei de achiziție pentru motoare, care ar putea costa contribuabilii până la 1,5 miliarde de dolari în plus, în schimbul accesului la date tehnice esențiale.
Deși oficialii insistă că T-7 va fi sigur și eficient la momentul livrării, presiunea de a „merge repede” ridică semne de întrebare cu privire la eventualele consecințe neprevăzute. În timp ce modernizarea este vitală, lipsa de rigoare în aplicarea termenilor contractuali riscă să transforme acest program de ultimă generație într-o achiziție problematică, marcată de costuri în creștere și compromisuri de siguranță.
Actualitate
„Hyper-enabled” pe valuri: bărci de luptă ale forțelor speciale americane intră într-o nouă eră tehnologică
Flota de ambarcațiuni de luptă a Forțelor pentru Operații Speciale ale SUA intră într-un amplu proces de modernizare, cu obiectivul declarat de a „hiper‑abilita” operatorii Naval Special Warfare în misiuni maritime tot mai contestate.
De la inserție discretă la platformă de comandă digitală
Familia de combatant craft – Combatant Craft Assault (CCA), Combatant Craft Medium (CCM) și Combatant Craft Heavy (CCH) – este coloana vertebrală a operațiilor maritime speciale: inserție și extracție de echipe mici, asalt maritim, interdicție și reaprovizionare, inclusiv în medii ostile.
Program Executive Office–Maritime (PEO-Maritime), condus de căpitanul Jared Wyrick, a detaliat o listă consistentă de upgrade‑uri pentru aceste platforme, precum și primele schițe pentru generația următoare de ambarcațiuni.
În prezent, Naval Special Warfare operează 42 de CCA. Pentru acestea, Wyrick anunță că se va apela la biroul de inovație al Comandamentului pentru Operații Speciale, SOFWERX, care va lansa în cursul acestui an o solicitare oficială pentru o nouă soluție de „mission management”.
Elementul central: introducerea unei arhitecturi deschise de sistem, care să permită integrarea și agregarea tuturor senzorilor într-un singur „panou de control” – o interfață unică menită să reducă supraîncărcarea cognitivă a echipajelor în timpul misiunilor de mare intensitate.
Protejarea operatorului: amortizarea șocurilor la mare viteză
Un al doilea pilon al modernizării CCA vizează șocurile și vibrațiile resimțite la bord. „Sunt ambarcațiuni mici, rapide, foarte agile, expuse constant la starea mării și obligate să execute abordaje și operațiuni de boarding. Uzura fizică asupra operatorilor pe termen lung este reală”, explică Wyrick.
Noile soluții de atenuare a șocurilor – de la scaune și platforme amortizate până la modificări structurale – urmăresc să reducă impactul valurilor și manevrelor agresive asupra trupurilor militarilor, prelungindu-le reziliența și capacitatea de operare în serii repetate de misiuni.
CCH: propulsie hibridă pentru rază extinsă și flexibilitate tactică
La celălalt capăt al spectrului, flota de trei Combatant Craft Heavy (CCH) va primi îmbunătățiri centrate pe propulsia hibridă electrică. Obiectivele sunt clare:
- extinderea razei de acțiune;
- lărgirea „envelopei” operaționale – mai multe profiluri de misiune, în mai multe condiții;
- potențial de reducere a semnăturii acustice și termice în anumite regimuri de funcționare.
Această tranziție către soluții hibride urmărește atât avantajul energetic, cât și capacitatea de a opera mai discret în zonele contestate, unde detectabilitatea devine un risc critic.
CC‑X: viitoarea barcă de asalt, cu hidrofoile la orizont
În paralel cu modernizarea flotei actuale, Naval Special Warfare a început să contureze profilul unei noi generații de Combatant Craft Assault, sub denumirea provizorie de CC‑X.
Una dintre tehnologiile luate serios în calcul este utilizarea hidrofoilelor – aripi subacvatice care ridică coca deasupra apei, reducând dramatic rezistența la înaintare. Deja folosite pe anumite bărci rapide, plăci de surf și alte ambarcațiuni sportive, aceste soluții ar putea oferi:
- viteze mai mari;
- consum redus de combustibil;
- stabilitate sporită în anumite condiții de mare.
Un prim design conceptual pentru CC‑X ar putea fi finalizat în următorii câțiva ani, indică Wyrick.
CCM MkII: „creier C6ISR” într-o platformă mai puternică
Înainte ca CC‑X să devină realitate, PEO‑Maritime pornește în acest an și proiectarea următoarei versiuni de Combatant Craft Medium, cunoscută drept CCM MkII, „următorul moștenitor” al actualei variante MkI.
Noua clasă va integra o capacitate C6ISR (Command, Control, Communications, Computers, Cyber, Intelligence, Surveillance and Reconnaissance) extinsă și „comprehensivă”, capitalizând toate lecțiile învățate din exploatarea MkI.
„Nu mai există ECP‑uri [engineering change proposals] rămase pentru MkI. Le transferăm în designul MkII și îi creștem eficiența operațională în trei direcții: payload, putere și lățime de bandă”, subliniază Wyrick.
La fel ca în cazul CCA, și CCM MkII va dispune de:
- arhitectură de sistem deschisă;
- sistem modern de mission management;
- soluții inovatoare de agregare a informației pentru a reduce încărcarea cognitivă asupra echipajului.
Naval Special Warfare Command (WARCOM) analizează, de asemenea, automatizarea unor funcții de bord pentru a permite reducerea efectivului necesar la operarea fiecărei ambarcațiuni.
360° de conștientizare situațională și AI la bord
Privind în ansamblu, Wyrick descrie un pachet amplu de „injection de capabilități” pentru întreaga familie de combatant craft, care include:
- sisteme de conștientizare situațională la 360 de grade;
- capabilități de „passive ranging” – estimarea distanței până la ținte și obiecte fără a emite semnale detectabile;
- integrarea algoritmilor de machine learning și inteligență artificială pentru a sprijini operatorii în detectarea, recunoașterea și identificarea țintelor.
Aceste funcții avansate vor transforma barca din simplu mijloc de transport într-o platformă de luptă și comandă, capabilă să colecteze, să proceseze și să distribuie informație în timp real în rețeaua de forțe speciale.
Supraviețuire în medii extreme: echipamente „rugged”, standard IP66/67
În fundalul tuturor acestor upgrade‑uri se află o provocare constantă: supraviețuirea echipamentelor electronice în mediul marin. Șocuri, vibrații, apă sărată și coroziune pun la încercare orice sistem montat pe astfel de platforme.
Direcția este clară: „ruggedizarea” echipamentelor până la standarde IP66/67, ceea ce presupune:
- protecție ridicată la praf, apă și valuri;
- rezistență sporită la vibrații și șocuri mecanice;
- fiabilitate în condiții de utilizare repetată și intensă.
Wyrick descrie aceste cerințe ca pe o „provocare persistentă pentru flotă”, însă esențială dacă noile funcții digitale și AI urmează să reziste în teatre de operații dure, în care nu există spațiu pentru defecțiuni.
Bărci mai inteligente pentru operatori mai eficienți
Transformarea combatant craft-urilor marchează o schimbare de paradigmă: de la simple „vehicule de inserție” la noduri inteligente într-o rețea de luptă maritimă conectată, cu operatori „hyper‑enabled” de tehnologie.
Cu arhitecturi deschise, automatizare selectivă, propulsie hibridă, senzori integrați și AI la bord, aceste ambarcațiuni sunt pregătite să ducă Forțele pentru Operații Speciale ale SUA în următoarea etapă a războiului maritim în zone contestate.
-
Exclusivacum 2 zilePensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
-
Exclusivacum 4 zileCatedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 4 zileINSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 2 zileFurați la stat, furați la pensie: jaf cu ștampilă oficială în lumea militarilor și polițiștilor
-
Exclusivacum 4 zileComisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
-
Exclusivacum 2 zileOAMENI DINCOLO DE UNIFORMĂ: Gestul impresionant al polițiștilor din Gorj pentru călătorii blocați în „trenul groazei”, pe caniculă
-
Exclusivacum 3 zileSalariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
-
Ancheteacum 2 zileVARA DECONTURILOR ÎN SISTEMUL DE APĂRARE: Cine sunt beneficiarii banilor de vacanță în 2026 și care este pragul critic de salarizare



