Connect with us

Actualitate

În urmă cu 20 ani, cazul său a ”cutremurat” România! Între timp, a executat o condamnare la închisoare, dar nu renunță! Revendică și azi marele premiu de la Loto 6/49… Avem documente ÎN PREMIERĂ din dosar! (EXCLUSIV)

Publicat

pe

A rămas în istoria Loteriei Române! Numele lui a fost ultra-mediatizat la vremea respectivă, iar el s-a transformat, peste noapte, într-un personaj faimos. La aproape 20 de ani de la scandalul care a șocat România, Stelian Ogică își caută și azi dreptatea! Consideră că marele premiu acordat atunci îi revine și, după ce a executat o condamnare la închisoare, încearcă să probeze faptul că biletul i-a fost furat, iar el e victima unei înscenări. Procesul lui se află încă pe rolul instanțelor, iar GÂNDUL.RO  dezvăluie ÎN EXCLUSIVITATE elemente din dosar.

În perioada care a urmat extragerii LOTO din 21 ianuarie 2001, Stelian Stancu Ogică a susținut că este fericitul posesor al biletului câștigător de la Loto 6/49 – în valoare de 1 milion de dolari -, numai că acesta i-ar fi fost furat în urma unei tâlhării căreia i-a căzut victimă chiar în scara blocului. Agresorii, a declarat Ogică la vremea respectivă, au fost doi necunoscuți – un bărbat și o femeie – care l-au bătut și i-au furat 60 de bilele LOTO, printre care, firește, și biletul câștigător al marelui premiu.

Totuși, în luna martie a aceluiași an, Loteria Română a validat drept câștigator – virând câștigul în contul respectivului – biletul prezentat de către subofițerul SPP Constantin Murariu. Lucrurile s-au precipitat, iar Ogică a îndreptat un deget acuzator către subofițer, identificându-l drept unul dintre agresorii care i-au furat biletele LOTO.

Numai că Stelian Ogică a fost reținut – pe data de 31 ianuarie 2001 – de către procurorii bucureșteni, fiind anchetat pentru ”înșelăciune, prin înscenarea jafului a cărui victimă susținea că a fost”. A fost eliberat din închisoare în anul 2003, ca urmare a unei hotărâri definitive a Curții de Apel București și, după punerea sa în libertate, a continuat să-și susțină nevinovăția, făcând plângeri împotriva procurorilor care l-au anchetat și adresându-se Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

De-a lungul timpului, Stelian Ogică nu a depus ”armele” și a declarat că nu și-a înscenat jaful, iar hotărârea instanței nu a fost ”echitabilă”, motiv pentru care a cerut revizuirea în cauza respectivă. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 3 București au dat, în urmă cu puțin timp, sentința în acest dosar, iar GÂNDUL.RO prezintă informații ÎN EXCLUSIVITE.

Biletul de 1 milion de dolari ar fi ”aprins” imaginația lui Stelian Ogică

Acest dosar senzațional a avut un parcurs extrem de sinuos, fiind înregistrat mai întâi la Judecătoria Sectorului 5  București, care și-a declinat competența în favoarea Tribunalului București. Această instanță  și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, iar cercetarea judecătorească a fost efectuată până la data de 13.05.2001.

În faza de judecată au fost audiați nenumărați martori, inclusiv Directorul General al Regiei Naționale Loteria Română, dar și alte persoane cu funcții de conducere din această instituție, vecinii din imobil ai lui Stelian Ogică și prieteni ai acestuia, aflați în legătură cu el în zilele de 21-31 ianuarie 2001. Trebuie menționat că toți au confirmat, prin depozițiile lor, cele declarate de Ogică.

”Plata premiului se poate efectua doar în baza prezentării acestuia de către persoana care îl deține, după ce în prealabil fusese omologat și validat. În mod excepțional, respectiv în cazuri de forță majoră, când persoana care câștigă nu se mai află în posesia biletului, plata se poate face numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care i se recunoaște acest drept”

Extras din Regulamentul de funcționare al Companiei Loteria Română

Extragerea LOTO 6/49 care a declanșat toată această sarabandă a acuzațiilor s-a desfășurat pe data de 21 ianuarie 2001, iar în ziua următoare s-a publicat în ziarul Loto – Prono matricea biletului câștigător și valoarea acestuia, respectiv 1 milion de dolari.

Știrea a făcut, bineînțeles, senzație, posturile de televiziune și ziarele încercând să afle cine este marele norocos. Potrivit, anchetatorilor, acesta a fost momentul în care Stelian Ogică și-ar fi ”construit” întreaga poveste care a dus la arestarea sa.

”În ziua de 23.01.2001, în jurul orei 12.00, aflându-se la domiciliul său, Stelian Stancu Ogică a ieșit să-și cumpere ziarul Evenimentul Zilei și, revenind acasă, a verificat cele 60 de bilete loto jucate în perioada 15.01 – 21.01.2001, pentru tragerea loto 6/49 din 21.01.2001, pretinzând că se află în posesia biletului ieșit câștigător în valoare de 1 milion de dolari pe care l-a jucat la Agenția Loto – Prono din (…) în cursul zilei de 16.01.2001. După scurt timp a coborât iar în fața blocului,  unde s-a întâlnit cu cei doi angajați ai săi, martorii S.M. și C.G.,  cărora le-a arătat biletul câștigător de la o distanță de o jumătate de metru, fără să le permită să pună mâna pe el, aceștia observând că unele numere erau încercuite, fără a reține care și cu ce culoare era completat biletul. (…) Reîntors la domiciliu, Stelian Ogică l-a rugat pe martorul C.G. să verifice dacă numerele câștigătoare publicate în ziarul Evenimentul Zilei sunt identice cu cele pe care i le citea de pe biletul loto, fapt confirmat de acesta, însă nici un moment nu i s-a solicitat să confrunte matricea existentă în partea dreaptă a biletului”, se precizează în motivarea instanței de judecată.

Stelian Ogică a susținut că a fost ”tâlhărit” în scara blocului și deposedat de biletul de 1 milion de dolari

”Milionarul” contactează Loteria Română, redacțiile de ziare și posturile TV

Stelian Ogică  a luat legătura cu Compania Națională Loteria  Română, stând de vorbă cu centralista, căreia i-a comunicat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, aceasta făcându-i legătura la Serviciul Comercial, cu martorul M.D. Acesta din urmă i-a cerut lui Ogică anumite informații pentru a se convinge că acesta este posesorul biletului și l-a rugat să se prezinte abia a doua   zi la sediul instituției în vederea omologării biletului și validării câștigului, din cauză că programul cu publicul se încheia la ora 14.00.

Ogică și-a chemat frații la București – care locuiau în județul Giurgiu -, fără să le spună, însă, motivul, apoi a sunat la Pro TV și la Evenimentul Zilei, declarând că este fericitul posesor al biletului de 1 milion de dolari.

Martorii cărora Stelian Ogică le-a arătat biletul au văzut numerele încercuite, însă – potrivit anchetatorilor – nu au văzut… data pentru care au fost jucate. Între timp, ”norocosul” a continuat să sune la diferite redacții de  ziare și posturi de televiziune, transmițând că este câștigătorul marelui premiu și promițând că va acorda o serie de interviuri.

Ulterior, Stelian Ogică și frații săi au intenționat să meargă la redacția Pro TV sau la Evenimentul Zilei pentru ca  proaspătul milionar să ofere interviuri, numai că evenimentele au avut o cu totul altă desfășurare, de-a dreptul halucinantă.

Ogică, plângere la Secția 15 Poliție: ”Am fost tâlhărit în scara blocului, mi-au furat biletul de 1 milion de dolari”

Efervescent, Stelian Ogică a promis martorilor prezenți în fața blocului său că ”le va face cinste” numai că, în timp ce aștepta un taxi, și-a dat seama că a uitat în casă telefonul mobil. S-a întors pentru a-l recupera, iar din acest moment scenariul a intrat într-o nouă fază.

După câteva minute, Ogică a fost descoperit în scara blocului, lovit și plin de sânge. Un martor – P.G. – l-a ajutat să se ridice, dându-i și telefonul mobil care căzuse din buzunar, iar ”milionarul” i-a spus că a fost tâlhărit de două persoane, un bărbat și o femeie.

Stelian Ogică s-a urcat, împreună cu unul dintre frații săi, în taxi, numai că destinația a fost alta – Secția 15 Poliție, acolo unde  a depus o plângere din care reieșea că a fost deposedat de 60 de bilele LOTO (printre acestea aflându-se și biletul de 1 milion de dolari”.

”S-a urcat în taxi cu fratele lui și împreună s-au dus la Secția 15 Poliție. Aici inculpatul a depus plângere, declarând că a fost tâlhărit în scara blocului în care locuia de un bărbat robust, înalt de 1,80-1,85 m, în greutate de 80 kg, în vârstă de 30-35 ani, îmbrăcat cu o scurtă de culoare închisă și având o șapcă de aceeași nuanță pe cap, care era însoțit de o tânără de 25-30 ani, suplă, cu părul blond – roșcat, îmbrăcată într-o haină de piele, fiind deposedat de 60 bilete loto, printre care se găsea și cel câștigător, fără să precizeze numele acestora sau că i-ar cunoaște”. 

A doua zi, la primele ore ale dimineții, Stelian Ogică a mers și la INML, declarând că a fost victima unei agresiuni, iar medicii i-au eliberat un certificat medico-legal din care a reieșit că ”a suferit leziuni produse prin lovire cu corp dur, ce pot necesita pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale și pot data din seara zilei de 23.01.2001”.

Stelian Ogică, de la ”milionar” la ”arestat”

Apare un alt ”milionar”, subofițerul SPP Constantin Murariu

Până pe data de 29 ianuarie 2001, Stelian Ogică a continuat să susțină că el este câștigătorul marelui premiu de 1 milion de dolari, iar la Loteria Română nu a apărut nimeni care să revendice respectivul premiu impresionant. Dar…

În urma cercetărilor efectuate în acest dosar, anchetatorii au stabilit că – în aceeași zi în care Stelian Ogică a început să declare că este posesorul biletului câștigător – a apărut un alt ”milionar-surpriză”. Subofițerul SPP Constantin Murariu și-ar fi verificat biletul LOTO, jucat pe data de 16 ianuarie și a constatat că este… câștigător la extragerea din 21.01.2001. Numai că a avut parte de o surpriză uriașă, premiul fiind revendicat de altcineva, potrivit  informațiilor din mass-media, iar persoana în cauză – Stelian Ogică – susținea că a fost deposedată, în urma unei tâlhării, de biletul norocos.

Constantin Murariu și-a anunțat superiorul, iar apoi ”a comunicat organelor de poliție că este adevăratul câștigător, punând la dispoziția acestora biletul”.

”Însoțit de organele de poliție, s-a prezentat la sediul Loteriei Române, unde a declarat că este câștigătorul premiului de 1 milion de dolari, prezentând și biletul loto nr.xxxxx cod xxxxx, care a fost validat, sigilat și lăsat în custodie reprezentanților instituției Loteriei, până la clarificarea situației.

Astfel, în cursul lunii martie 2001, după ce Parchetul și Poliția Capitalei au comunicat că (n.red. – subofițerul SPP Constantin Murariu) nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, Loteria Română a dispus efectuarea plății premiului în contul acestuia, în conformitate cu art. 44 și 57 din Regulamentul de organizare”

Extras din motivarea instanței

Anchetatorii au ajuns la concluzia că plutonierul Constantin Murariu ar fi jucat, de mai multă vreme, aceeași combinație de cifre – ”01, 04, 10, 11, 37, 47, ce reprezentau ziua, luna, anul nașterii lui și al soției, anii prescurtați fiind inversați” -, acestea regăsindu-se și pe alte două bilete pe care Murariu le-a prezentat în timpul cercetărilor – pentru extragerile din 17.12.2000, respectiv 02.01.2001.

Într-un final, expertizele efectuate au stabilit – fiind analizate și două pixuri Atlas ale lui Murariu – că subofițerul SPP este ”adevăratul câștigător” al marelui premiu de 1 milion de dolari, rezultat pe care Stelian Ogică îl contestă, vehement, și astăzi.

Stelian Ogică: ”Au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra mea, condițiile arestului au fost inumane”

În 2002, Judecătoria Sectorului 3 București l-a condamnat pe Stelian Stancu Ogică la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru ”tentativă la infracțiunea de înșelăciune”, achitându-l pentru infracțiunile de ”instigare la mărturie mincinoasă și fals în declarații”.

Stelian Ogică a făcut recurs, calea de atac fiindu-i admisă, în parte, astfel că pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani de închisoare. Constatându-se că pedeapsa a fost executată, Stelian Ogică a fost pus în libertate. Dar acesta susține și azi că el este adevăratul câștigător al marelui premiu de 1 milion de dolari, acuzând – în continuare – că a fost deposedat, prin violență (pe data de 23.01.2001, orele 20.30), de biletul norocos care a făcut senzație la vremea respectivă.

Stelian Ogică: ”Numai adevăratul posesor al biletului loto era în măsură la acea vreme să descrie biletul loto”

Suplimentar, Stelian Ogică lansează și alte acuzații în cererea de revizuire pe care a făcut-o, iar GÂNDUL.RO le prezintă ÎN EXCLUSIVITATE:

  • anumite dispoziții legale nu au fost respectate și nu au fost îndeplinite în timpul urmăririi și cercetării penale
  • s-a întâlnit cu subofițerul SPP Constantin Murariu, cu toate că acesta a declarat, în repetate rânduri, că nu l-a văzut niciodată
  • a fost primul care a descris cu maximă acuratețe biletul loto în cauză, modul în care a fost hașurat biletul și împrejurările în care l-a achiziționat
  • numai adevăratul posesor al biletului loto era în măsură la acea vreme să descrie biletul loto, relevant fiind și faptul că declarația sa a fost dată anterior momentului în care biletul a fost făcut public
  • a descris cu maximă acuratețe vârsta, înălțimea, fizionomia, greutatea și înfățișarea personală, atât a bărbatului, cât și a femeii (n.red. – cei care l-ar fi agresat în scara blocului), cei doi fiind prezentați într-o planșă foto în data zilei de 31.01.2001, împrejurare în care i-a indicat, lucru ascuns de autorități la acea vreme
  • au fost făcute presiuni psihice și fizice asupra sa, cu toate că a fost permanent sincer la judecarea cauzei sale, sinceritatea sa fiind susținută și de un membru al echipei de anchetă, respectiv psihologul criminalist
  • cercetarea penală împotriva lui Constantin Murariu nu a fost legală și temeinică, pronunțându-se prea ușor rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, soluția dată nefiindu-i comunicată și lui pentru a o putea ataca
  • procurorul care a instrumentat cauza a ales să elimine o confruntare între el și Constantin Murariu
  • deschiderea dosarului de urmărire penală împotriva lui Murariu și închiderea urgentă a acestuia, în aceeași zi, cu o soluție de neîncepere a urmăririi penale, fără o cercetare penală completă, fără o confruntare directă și fără o analiză de conexiune cu revizuentul, dar și fără audierea vreunui martor
  • procesul-verbal întocmit nu a fost transcris integral
  • la momentul primelor declarații există elemente de incertitudine datorate amneziei, stării de oboseală fizică și psihică, durerii provocate de loviturile în zona capului pe care le-a primit
  • Constantin Murariu a părăsit Serviciul de Pază și Protecție SPP, a divorțat, devenind fugar și considerându-se, personal, vinovat de situația creată și apăsat de presiunea infracțiunii de tâlhărie comise
  • condițiile arestului preventiv au fost inumane

Stelian Ogică mai precizează în cererea de revizuire că, în prezent, starea sa de sănătate este precară, fiindcă a contractat în penitenciar ”virusurile de hepatită B și D, cu care s-a infectat în urma unor intervenții chirurgicale vizând extragerea unor dinți și măsele afectate în urma UNOR LEZIUNI FOARTE PUTERNICE PRODUSE DE GARDIENII ANGAJAȚI AI SPITALULUI PENITENCIAR JILAVA (n.red. – sublinierea noastră); a încercat de două ori tratament cu interferon, tratamentul eșuând; este cert că infectarea cu virusurile de hepatită a avut loc în penitenciar”.

Decizia magistraților: ”Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Ogică Stancu”

După mai multe amânări în cauză – în lunile iulie, septembrie și octombrie ale acestui an -, judecătorii au dat sentința în acest dosar, iar cererea de revizuire formulată de Stancu Stelian Ogică a fost… respinsă, potrivit informațiilor obținute, ÎN EXCLUSIVITATE, de GÂNDUL.RO.

Cererea de revizuire se soluționează în mai multe etape, prima dintre acestea fiind – potrivit art. 459 Cod de procedură penală – admiterea în principiu, etapă în care instanța verifică cererea de revizuire sub aspectul regularității sale, respectiv al ”îndeplinirii condițiilor  în care poate fi exercitată, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii și termenul de introducere”.

”Această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acestui drept. Cum în etapa admiterii în principiu instanța nu se implică în niciun fel în verificarea fondului cauzei deduse judecății, soluția dată de această nu poate fi decât de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire în cazul în care ea nu se întemeiază pe vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 453 din Codul de procedură penală”

Extras din motivarea instanței

”Ora estimată: 08:30, Complet: CC 4 Penal. Tip soluție: Respins revizuire. Soluția pe scurt: În baza art. 459 alin.5 C.p.p.. raportat la art. 459 alin.3 C.p.p.. respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul OGICĂ STANCU (…) cu privire la Sentinţa penală nr.655/13.05.2002 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr.148/31.01.2003 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală.

 În temeiul art. 275 alin.2 C.p.p. obligă pe revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică”, au hotărât magistrații de la Judecătoria Sector 3 București.

Actualitate

Armata SUA extinde Zero Trust: identitatea devine cheia securității pentru mii de sisteme

Publicat

pe

De

Pentru Armata SUA, provocarea Zero Trust nu mai ține atât de definirea conceptului, cât de aplicarea lui la scară largă. Aproximativ 5.000 de sisteme IT trebuie integrate într-o platformă comună de gestionare a identităților, acreditărilor și accesului — E-ICAM — deși multe dintre ele au fost construite cu mult înainte ca interoperabilitatea să devină o prioritate.

În paralel, cerințele de securitate depășesc rețelele IT tradiționale. Ele se extind către unitățile de la marginea tactică a rețelei, tehnologiile operaționale, sistemele de armament și, tot mai mult, agenții de inteligență artificială.

În aceste condiții, Zero Trust nu este o destinație la care se ajunge o singură dată, ci un model de securitate care trebuie ajustat permanent.

„Nu putem pur și simplu să cumpărăm Zero Trust de la un furnizor; nu este doar o cerință de conformitate”, a declarat David Thompson, responsabil de produs pentru E-ICAM în cadrul structurii Army CPE Command and Control Information Network. El a subliniat că amenințările, politicile și tehnologiile se schimbă continuu, iar Armata trebuie să își adapteze permanent abordarea.

Identitatea, prima linie de apărare

În centrul modelului se află identitatea. Orice entitate care încearcă să acceseze o resursă trebuie identificată, asociată unei acreditări și autorizată. Regula se aplică nu doar oamenilor, ci și dispozitivelor, aplicațiilor și altor entități non-umane.

„Orice lucru care se conectează la altceva pentru a accesa o resursă trebuie identificat fără echivoc, asociat în mod solid unei acreditări și autorizat în siguranță”, a explicat Thompson. „Asta înseamnă literalmente totul: de la utilizatori umani la interfețe non-umane și fiecare componentă fizică sau virtuală dintre acestea.”

Un element esențial al acestui model este autentificarea granulară și repetată. Utilizatorii, dispozitivele, datele și agenții AI trebuie verificați periodic pentru a-și păstra accesul, nu doar la momentul conectării inițiale.

5.000 de sisteme, o singură provocare complexă

Problema imediată este că sistemele Armatei diferă considerabil ca vechime și capabilități tehnice. Unele funcționează de zeci de ani și nu au ținut pasul cu modernizarea. În loc să impună aceeași soluție tehnică tuturor, Armata dezvoltă mai multe trasee de integrare și încearcă să aplice fiecărui sistem măsurile de control al accesului pe care acesta le poate susține în prezent.

Thompson a comparat situația cu securizarea unei clădiri guvernamentale. Controlul poate fi instituit la poartă, la intrare, în lift, la ușile interioare sau chiar la sertarele birourilor. Însă clădirile vechi nu au neapărat toate aceste puncte de control.

„Dacă o clădire nu are uși interioare sau birouri, trebuie să securizăm astăzi ceea ce este posibil și să fim pregătiți să sprijinim îmbunătățirile de securitate ale beneficiarului pe viitor”, a spus el.

Sistemele vechi rămân, astfel, unul dintre principalele obstacole în calea aplicării complete a Zero Trust. Curtis Dukes, vicepreședinte executiv și director general pentru bune practici de securitate la Center for Internet Security, a avertizat că o parte dintre acestea ar putea necesita modernizări importante pentru a răspunde noilor cerințe.

Această flexibilitate este esențială în contextul obiectivului Armatei de a îndeplini toate etapele-țintă Zero Trust până la sfârșitul anului 2027. Thompson a descris integrarea miilor de sisteme până la acel termen drept „un obiectiv uriaș”.

Integrare pe domenii, nu doar sistem cu sistem

Una dintre soluțiile analizate este integrarea sistemelor pe domenii operaționale, în locul tratării fiecăruia separat. Armata lucrează, de asemenea, la instrumente care să le permită responsabililor de sisteme să preia o parte mai mare din proces.

„Încercăm să găsim o metodă de integrare a domeniilor operaționale care pot cuprinde sute sau chiar o mie de sisteme IT”, a afirmat Thompson. El a adăugat că se pregătește un set de instrumente de tip „do it yourself”, astfel încât administratorii să poată lua măsuri fără să fie nevoiți să colaboreze individual, la fiecare pas, cu structura C2IN.

Pentru ca această abordare să funcționeze, responsabilii trebuie să știe ce sisteme și resurse dețin și cum operează acestea. Echipele Armatei au constatat uneori că proprietarii sistemelor nu au o imagine completă asupra propriilor medii informatice.

„Nu există o soluție universală; fiecare sistem IT este diferit. Este dificil, dar nu pentru că ar fi complicat. Dificultatea vine din atenția minuțioasă la detalii”, a spus Thompson.

Accesul securizat nu garantează protejarea datelor

Verificarea identității unui utilizator sau a unui dispozitiv nu este suficientă dacă informațiile la care acesta ajunge rămân vulnerabile. Din acest motiv, măsurile Zero Trust trebuie să protejeze și datele, nu doar accesul la ele.

Mario Puras, vicepreședinte senior pentru inginerie și arhitectură de soluții globale la Netskope, a susținut că modelul trebuie să includă verificare continuă, limitarea rapidă a amenințărilor și protecție completă a informațiilor.

„Misiunea eșuează dacă accesul utilizatorului este securizat, dar datele sunt compromise”, a afirmat Puras.

Într-o astfel de arhitectură, deciziile de acces se pot schimba în funcție de identitate, starea dispozitivului, comportament, conținut și alți factori. Politicile sunt aplicate la nivelul datelor, folosind informații despre utilizatori, dispozitive, conexiuni de rețea și aplicații.

Controlul devine cu atât mai important pe măsură ce mediile militare folosesc servicii cloud, interfețe API, platforme de colaborare și trafic criptat. Transferurile de informații sensibile prin apeluri API, încărcări în cloud sau mesaje de chat sunt exemple de activități pe care sistemele Zero Trust ar putea fi nevoite să le analizeze și să le controleze.

Agenții AI aduc o nouă dimensiune riscului

Extinderea utilizării agenților AI complică administrarea identităților. Pentru Thompson, principiul de bază nu se schimbă atunci când entitatea care solicită accesul nu este umană: și agenții AI trebuie să aibă identități, drepturi limitate și acces restrâns la ceea ce le este necesar.

„Paradigma nu este diferită; este aceeași, dar trebuie să ne mișcăm mai repede”, a spus el. Automatizarea ar putea accelera activitățile ostile, de la câteva atacuri pe minut la sute sau chiar mii pe secundă.

Dukes a atras atenția și asupra agenților capabili să delege sarcini altor agenți. Organizațiile vor trebui să gestioneze relații de încredere între lanțuri de identități non-umane și să se pregătească pentru agenți neautorizați — așa-numiții „shadow agents” — sau pentru sisteme care se comportă imprevizibil ori sunt compromise.

Zero Trust ajunge și la marginea tactică

La nivel tactic, Armata se confruntă cu o altă constrângere: conectivitatea. Unitățile de la nivelul brigăzii și de deasupra acesteia pot conta, în general, pe acces la resursele cloud ale Armatei. Formațiunile aflate sub acest nivel trebuie însă să se pregătească pentru conexiuni întrerupte, degradate, intermitente sau limitate.

Prin urmare, ele au nevoie de suficiente capabilități E-ICAM locale pentru a-și continua misiunile când sunt deconectate și pentru a actualiza informațiile atunci când legătura revine.

Aceleași principii ar urma să se aplice și tehnologiilor operaționale, sistemelor industriale de control, dispozitivelor conectate la internet și componentelor individuale ale sistemelor de armament.

Thompson a dat exemplul unui elicopter: atributele identității ar putea stabili dacă o anumită persoană are dreptul să pornească aparatul.

„Dacă David Thompson urcă într-un elicopter, are el autoritatea de a-l porni?”, a întrebat el. Răspunsul depinde de identitatea persoanei, de atributele asociate acesteia și de acțiunile pe care are voie să le întreprindă.

Provocarea Zero Trust depășește astfel cu mult conectarea la o rețea. Armata trebuie să stabilească ce persoană, mașină, aplicație sau agent AI poate accesa o anumită resursă, ce poate face după obținerea accesului și cum trebuie schimbate permisiunile odată cu evoluția tehnologiei, a misiunii și a amenințărilor.

În cuvintele lui Thompson, în cazul tehnologiilor operaționale, Zero Trust „nu este o stare finală, ci o acțiune continuă”.

Citeste in continuare

Actualitate

Revoluția dronelor navale: Investiție strategică de 400 milioane dolari pentru X-BAT

Publicat

pe

De

Shield AI și Marina Statelor Unite au anunțat o infuzie masivă de capital, totalizând 400 de milioane de dolari, destinată accelerării dezvoltării dronei X-BAT, un vehicul aerian fără pilot cu decolare și aterizare verticală (VTOL), capabil să redefinească proiecția forței navale.

Un angajament financiar strategic pentru tehnologie de vârf

Recent, a fost concretizată o nouă etapă de finanțare în valoare de 300 de milioane de dolari, structurată printr-o modificare a unui acord existent cu Pentagonul în valoare de 150 de milioane de dolari, sumă completată de o investiție echivalentă din capitalul propriu al Shield AI. Această injecție de capital vine în continuarea unei finanțări anterioare de 100 de milioane de dolari, consolidând astfel un efort financiar comun destinat transformării programului X-BAT dintr-un concept în realitate operațională.

Soluție pentru limitările logistice și operaționale navale

Programul se aliniază eforturilor de tip RIMES (Runway Independent Maritime Expeditionary Strike), care urmăresc dezvoltarea unei drone capabile să lanseze misiuni de lovire pe distanțe lungi fără a necesita infrastructură terestră sau punți de zbor extinse pe navele purtătoare. Această capabilitate este esențială pentru platforme navale precum distrugătoarele din clasa Arleigh Burke, care sunt limitate în prezent de capacitatea stocurilor de muniție și de posibilitățile reduse de reîncărcare pe mare.

X-BAT este proiectată pentru a opera autonom, cu o rază de acțiune ce depășește 2.000 de mile marine și o capacitate de transport a munițiilor de 1.000 de livre. Obiectivul este ca sistemul să crească puterea de luptă fără a compromite operațiunile curente ale grupurilor de luptă din cadrul portavioanelor.

Dezvoltare accelerată și perspective de testare

Compania a adoptat o strategie de dezvoltare paralelă – care include testarea componentelor, a sistemelor de misiune, a integrării pe nave și a producției – pentru a reduce riscurile și a accelera calendarul. Producția aeronavei va avea loc în zona Seattle, în timp ce testele operaționale sunt planificate să se desfășoare în Kansas în cursul acestui an. Marketată drept „primul avion de vânătoare VTOL pilotat prin AI din lume”, drona măsoară 26 de picioare în lungime și dispune de o anvergură a aripilor de 39 de picioare, reprezentând o schimbare de paradigmă în capacitatea de răspuns rapid a Marinei SUA.

Citeste in continuare

Actualitate

Dormitorul de la vară la iarnă: cum schimbi textilele, culorile și straturile pentru mai mult confort

Publicat

pe

De

Un dormitor poate arăta bine tot anul fără să schimbi mobilierul sau să refaci pereții. De cele mai multe ori, diferența o fac lenjeria, draperiile, cuvertura și câteva accente de culoare. Vara ai nevoie de materiale care lasă pielea să respire și de un decor luminos. Iarna, patul trebuie să ofere mai multă căldură, iar camera poate primi texturi mai dense.

Urmează pașii de mai jos și adaptează-i la dimensiunea camerei, temperatura din locuință și stilul care îți place.

1. Începe cu textilele care acoperă suprafețe mari

Lenjeria, pilota, perdelele și covorul schimbă rapid aspectul dormitorului. Aceste piese atrag privirea și influențează confortul de zi cu zi, așa că merită să pornești de aici.

Alege o bază neutră, precum alb cald, bej, crem sau gri cu subton cald. Astfel, schimbi fețele de pernă, pledul ori cuvertura fără să cumperi un set complet în fiecare sezon. Înainte de comandă, măsoară salteaua, pilota și pernele. O husă prea mică se strânge, iar una prea mare arată neîngrijit.

Caută lenjerii de pat din bumbac, satin, muselină sau flanel. Materialul contează mai mult decât modelul imprimat, mai ales dacă folosești patul zilnic. Alege două seturi potrivite pentru sezon și rotește-le la spălare.

2. Vara: păstrează patul aerisit și simplu

În sezonul cald, alege fibre naturale sau țesături ușoare. Bumbacul percale are o suprafață mată și răcoroasă, fiind potrivit pentru persoanele care dorm mai bine într-un pat mai puțin încărcat. Muselina se simte moale și arată relaxat, iar satinul de bumbac oferă o senzație netedă.

Inul absoarbe bine umezeala și lasă aerul să circule, însă se șifonează mai repede. Dacă îți place un aspect ordonat, alege percale. Dacă preferi un decor casual, inul și muselina se potrivesc mai bine.

Construiește patul de vară în trei pași:

  1. Pune un cearșaf și o lenjerie din material respirabil.
  2. Folosește o pilotă subțire sau o cuvertură ușoară.
  3. Lasă un pled fin la capătul patului pentru nopțile mai răcoroase.

Combină alb cu bleu prăfuit, crem cu verde salvie sau bej nisipiu cu roz pudrat. Evită plușul, fleece-ul și materialele sintetice groase. Acestea păstrează căldura și pot face spațiul să pară prea încărcat.

3. Toamna: adaugă căldură treptat

Temperaturile de toamnă se schimbă de la o săptămână la alta. Nu este nevoie să scoți imediat cea mai groasă pilotă. Începe cu o cuvertură matlasată sau cu un pled mai dens, pe care îl poți da jos ușor dacă noaptea rămâne caldă.

Texturile mici creează un aspect plăcut fără să aglomereze camera. Poți alege fețe de pernă din bumbac cu relief discret, un pled tricotat sau o cuvertură cu cusături vizibile. Limitează-te la trei texturi: una netedă pentru lenjerie, una mai groasă pentru pled și una decorativă pentru perne.

Nuanțele de caramel, teracotă pală, verde măsliniu, bordo sau bej cappuccino se potrivesc bine în această perioadă. Păstrează culorile puternice în accesorii. De exemplu, o lenjerie crem, două perne verde măsliniu și un pled bordo oferă un rezultat echilibrat.

4. Iarna: construiește straturi practice

Iarna, straturile te ajută să reglezi mai ușor confortul. În loc să pui multe pături grele una peste alta, alege articole pe care le poți adapta rapid. O cameră încălzită constant cere mai puține straturi decât una în care temperatura scade noaptea.

Lâna este potrivită pentru pleduri, fiind călduroasă și rezistentă, dar cere spălare delicată. Catifeaua și velurul arată bine pe perne sau draperii, însă folosirea lor pe toate suprafețele poate încărca decorul. Într-un dormitor mic, păstrează lenjeria în culori deschise și folosește verde închis, bleumarin sau brun doar ca accent.

5. Alege culorile după regula 60-30-10

Regula 60-30-10 ajută la combinarea nuanțelor fără să încarci vizual camera: 60% din spațiu are culoarea de bază, 30% o culoare secundară, iar 10% sunt accentele. Într-un dormitor de iarnă, folosește crem, cappuccino și bordo; pentru vară, alb cald, bleu deschis și verde salvie.

6. Schimbă aspectul cu un buget controlat

Patru piese sunt suficiente: lenjeria, un pled, două fețe de pernă și o cuvertură. Acestea schimbă imaginea patului, care ocupă cea mai mare parte din dormitor.

Poți crea o mică garderobă de textile: două seturi neutre pentru tot anul, unul luminos pentru vară și unul în nuanțe mai închise pentru sezonul rece. Alege piese care se spală ușor și pe care le poți combina între ele. Începe cu o singură culoare de accent și vezi cum arată în cameră înainte să adaugi altele.

Începe cu lenjeria și construiește restul decorului în jurul ei. Alege o combinație care îți place, adaugă treptat straturi și testează ce funcționează cel mai bine pentru dormitorul tău.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv59 de minute ago

Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!

Mintea odihnită produce hârtii obosite Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a...

Exclusiv59 de minute ago

Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă

În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de...

Exclusiv59 de minute ago

La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!

În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul...

Exclusivo zi ago

Dosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Operațiunea Iodura: cum a transformat Statul Român Prahova...

Exclusivo zi ago

Republica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT

Când un secretar general adjunct își face lege proprie, iar ministrul Irineu Darău transformă statul român în firmă de partid...

Exclusivo zi ago

Nu este o glumă. Este toaleta polițiștilor!

Nu, nu este o toaletă dintr-o clădire părăsită, nici decor de film horror și nici vreun experiment vizual generat de...

Exclusivo zi ago

Planul la amenzi: cum s-a transformat polițistul în vaca de muls a șefilor cu pix și Excel

Normă la amenzi, nu atribuții: polițist cu șapcă, șef cu abac Mesajul transmis de adjunctul IPJ Bacău, comisar-șef Giugariu Constantin,...

Exclusivo zi ago

„BAYRAKTAR” LA SECRET.  Cum s-a ales praful de plângerea împotriva ministrului, iar dosarul penal l-a luat sindicatul

Ministrul Predoiu n-a fost cercetat nici măcar o zi. Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a stat șapte luni cu dosar...

Exclusivo zi ago

TASER PENTRU TOȚI, DAR NU CHIAR ACUM. Cronica unui șoc anunțat în Poliția Română

Polițiștii români ar putea, într-o bună zi, să vadă altceva la brâu în afară de un pix, un baston și...

Exclusiv2 zile ago

Incompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri

SIDEPOL trage semnalul de alarmă: din 31 august 2026 a intrat în vigoare Legea 180/2026, noul regim al incompatibilităților, dar...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Statul vânează rațe, „Diamantul” vânează drepturi: trei procese, trei palme peste obrazul sistemului

Când „sezonul de vânătoare” se deschide în România, toată lumea se gândește la rațe, nu la drepturi salariale. Numai că,...

Exclusiv2 zile ago

CATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA –  Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5

O poveste (din păcate) reală despre cum se poate transforma o agenție de protecție a mediului într-un cartier general al...

Exclusiv3 zile ago

Stația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4

Incisiv de Prahova prezintă în exclusivitate imaginile (video) de ieri ale unei catastrofe ecologice „omologate” prin nepăsare oficială Ziarul de...

Exclusiv3 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IX‑a –  Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova Statul care dă cu racheta în nori și...

Exclusiv3 zile ago

CASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ

Operațiunea „Ia-i pensia, dă-i în judecată și pierzi” Casa de Pensii Sectorială a MAI a reușit performanța rară de a...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv