Actualitate
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Prezență de 31,07% la ora 20:00 / Au votat 5.662.928 de români / Urban: 3.043.622 votanți / Rural: 2.613.138 votanți (LIVE TEXT)
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Românii își vor alege senatorii și deputații din Parlamentul României pentru următorii patru ani. Secțiile de vot se deschid la ora 07.00 dimineața și se vor închide la ora 21.00, când va fi prezentat și primul exit poll pe alegerile parlamentare 2020. Peste 18 milioane de votanți sunt așteptați la urne, în cele peste 18.000 de secții organizate în toată țara. Votul se ține în condiții speciale dictate de pandemia de coronavirus.
Prezența la vot de 31,07 % la ORA 20.00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
5.159.894
Votanți pe liste suplimentare
420.948
Votanți cu urnă mobilă
70.068
Total votanți
5.662.928
Prezență la urne
31,07 %
Urban: 3.043.622
Rural: 2.613.138
Prezența la vot de 29,80% la ORA 19:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
4.953.541
Votanți pe liste suplimentare
400.114
Votanți cu urnă mobilă
68.139
Total votanți
5.421.794
Prezență la urne
29,80%
Urban: 2.904.483
Rural: 2.517.311
Prezența la vot de 27,92% la ORA 18:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
4.643.011
Votanți pe liste suplimentare
372.885
Votanți cu urnă mobilă
64.012
Total votanți
5.079.908
Prezență la urne
27,92%
Urban: 2.711.948
Rural: 2.367.960
Prezența la vot de 25,30% la ORA 17:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
4.206.387
Votanți pe liste suplimentare
338.361
Votanți cu urnă mobilă
57.979
Total votanți
4.602.727
Prezență la urne
25,30%
Urban: 2.465.644
Rural: 2.137.083
Prezența la vot de 22,43% la ORA 16:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
3.728.856
Votanți pe liste suplimentare
301.721
Votanți cu urnă mobilă
49.827
Total votanți
4.080.404
Prezență la urne
22,43%
Urban: 2.208.232
Rural: 1.872.172
Prezența la vot de 19,60% la ORA 15:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
3.263.130
Votanți pe liste suplimentare
265.218
Votanți cu urnă mobilă
38.759
Total votanți
3.567.107
Prezență la urne
19,60 %
Urban: 1.959.722
Rural: 1.607.385
Prezența la vot de 16,77% la ORA 14:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
2.794.005
Votanți pe liste suplimentare
229.277
Votanți cu urnă mobilă
28.228
Total votanți
3.051.510
Prezență la urne
16,77 %
Urban: 1.701.006
Rural: 1.350.504
Prezența la vot de 13,85% la ora 13:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
2.307.483
Votanți pe liste suplimentare
194.206
Votanți cu urnă mobilă
18.207
Total votanți
2.519.896
Prezență la urne
13,85 %
Urban: 1.421.824
Rural: 1.098.072
Prezența la vot de 10,69% la ORA 12:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
1.777.250
Votanți pe liste suplimentare
158.206
Votanți cu urnă mobilă
9.898
Total votanți
1.945.354
Prezență la urne
10,69 %
Urban: 1.105.081
Rural: 840.273
Prezență la vot de 7,68% la ORA 11:00
Înscriși pe liste permanente
18.191.396
Votanți pe liste permanente
1.270.109
Votanți pe liste suplimentare
124.306
Votanți cu urnă mobilă
4.147
Total votanți
1.398.562
Prezență la urne
7,68 %
Urban: 792.862
Rural: 605.700
Prezenţă de 4,93% la ORA 10:00
Prezenţa la vot la ora 10.00 este de 4.93%. Mai scăzută decât la alegerile parlamentare din 2016 (5.27%), dar peste cele din 2012 (4.52%) şi 2008 (4.87%).
Urban: 530.197 de persoane au votat
Rural: 405.352 de persoane au votat
Peste 500.000 de români au votat până la ORA 9:00.
2,75% prezenţă la nivel național. În 2016 la aceaşi oră prezenţa era de 2,58%, transmite Mediafax.
Judeţele cu cea mai mare prezenţă
Mehedinţi 3,81%
Olt 3,80%
Telorman 3,66%
Judeţe cu cea mai mică prezenţă
Covasna 1,81%
Bistriţa Năsăud 1,95%
Vaslui 1,99%
Prezenţă de 1,31% la ORA 8:00. Peste 235.000 de români au votat.
- Urban: 141.485
- Rural: 98.240
Peste 134.000 de români au votat în primele 30 de minute de la deschiderea urnelor. Prezenţă la vot de 0,73%.
- 1.03% Olt – cea mai mare prezenţă
- 0,43% Harghita – cea mai mică prezenţă
Gabriela Firea a votat la Colegiul Tehnic Grivița
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Președintele Autorității Electorale Permanente a făcut cerere pentru a vota cu urna mobilă
Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a făcut cerere pentru a vota cu urna mobilă. El este izolat la domiciliu deoarece s-a infectat cu virusul SARS CoV-2.
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Tudor Chirilă: Votul e una din puţinele dăţi când putem să facem mai mult decât să comentăm pe Facebook
Artistul Tudor Chirilă a distribuit, sâmbătă, pe Facebook, un îndemn la vot pentru alegerile parlamentare de duminică, spunând că votul e una din puține dăți când putem să facem mai mult decât să comentăm pe Facebook, că nu sunt motive reale să nu mergem la urne, chiar dacă suntem sceptici.
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. La alegerile parlamentare 2020, alegătorii pot vota doar la secția unde sunt arondați, transmite digi24.ro. Pe pagina web a Registrului Electoral ei pot completa trei câmpuri, pentru a afla unde sunt arondați:
– CNP – codul numeric personal
– Numele de familie
– Codul de verificare pe care îl vedeți pe site
Alegătorii care au viză de flotant, dar nu s-au înscris în Registrul Electoral, care se realizează printr-o cerere înaintată la primărie, trebuie să voteze la secția unde este arondată adresa respectivă.
La alegerile parlamentare 2020 din 6 decembrie, alegătorii trebuie să aibă acte când ajung la secția de votare care să le dovedească identitatea, în baza cărora își pot exprima dreptul la vot. Lista de documente este stabilită prin art. 83 din Legea 208/2015.
Pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, potrivit Deciziei 35/2020 a BEC, alegătorii pot vota cu documente al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie.
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară pot vota cu:
– cartea de identitate;
– cartea electronică de identitate;
– cartea de identitate provizorie;
– buletinul de identitate;
– pașaportul diplomatic;
– pașaportul diplomatic electronic;
– pașaportul de serviciu;
– pașaportul de serviciu electronic;
– carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Duminică, la alegerile parlamentare 2020, secțiile de votare se închid la ora 21:00, când preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară încheierea procesului de vot. Votanții care la ora 21:00 se află în sediul secţiei de votare, dar și cei care sunt la rând, în afara sediului, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23:59, iar în acest sens vor primi bonuri de ordine cu ştampila de control a secţiei de votare.
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 23 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 16 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



