La aproape un an după ce medicii chinezi au identificat primele cazuri de o nouă boală îngrijorătoare în orașul Wuhan, țara pare să ducă o campanie intensă și pune sub semnul întrebării originea pandemiei globale de COVID-19.

Mass-media de stat a relatat intens despre coronavirusul descoperit pe ambalajele alimentelor congelate importate, aspect care nu a fost considerat un vector semnificativ de infecție în alte părți, și cercetarea posibilelor cazuri de boală descoperite în afara granițelor Chinei înainte de decembrie 2019.

Ziarul oficial People’s Daily a susținut într-o postare pe Facebook săptămâna trecută că „toate dovezile disponibile sugerează că noul coronavirus nu a din Wuhan, centrul Chinei”.

Fost epidemiolog chinez: S-ar putea ca virusul să nu fi apărut în Wuhan!

„Wuhan a fost locul unde a fost detectat pentru prima dată coronavirusul, dar nu reprezintă originea sa”, scrie publicația citându-l pe Zeng Guang, fost epidemiolog șef la Centrul chinez pentru controlul și prevenirea bolilor.

Un purtător de cuvânt al ministerului de externe, întrebat despre rapoartele mass-media de stat care susțin că virusul provine în afara Chinei, a spus doar că este important să se facă distincția între locul unde a fost detectat pentru prima dată COVID-19 și locul în care a trecut de la o anumită specie la oamenii.

„Deși China a fost prima care a raportat cazuri, nu înseamnă neapărat că virusul este originar din China. Urmărirea originii este un proces continuu care poate implica mai multe țări și regiuni”, a declarat Zhao Lijian într-un briefing.

Oamenii de știință chinezi au trimis chiar o lucrare pentru publicare către Lancet – deși nu a fost încă evaluată de către alți specialiști – care susține că „Wuhan nu este locul în care s-a transmis pentru prima dată SARS-CoV-2 de la om la om”, și sugerează în schimb că primul caz ar fi putut să apară în „subcontinentul indian”.

Afirmațiile potrivit cărora virusul are origini în afara Chinei nu par a fi unele credibile, potrivit oamenilor de știință occidentali.

Michael Ryan, directorul programului de urgență pentru sănătate la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a declarat săptămâna trecută că ar fi „foarte speculativ” să susțină că boala nu a apărut în China.

„Este clar, din perspectiva sănătății publice, că începi investigațiile acolo unde au apărut pentru prima dată cazurile umane”, a declarat acesta într-o conferință de presă de la Geneva.

Studiul conform căruia SARS-CoV-2 a fost detectat prima dată în Italia, fără credibilitate

Rapoartele conform cărora noul coronavirus circula în Italia în toamna anului 2019, pe baza eșantioanelor dintr-o unitate de cancer, par „slabe”, a declarat profesorul Jonathan Stoye, virolog la Institutul Francis Crick din Londra.

„Datele serologice [din Italia] pot fi explicate cel mai probabil prin anticorpi cu reacție încrucișată îndreptate împotriva altor coronavirusuri”, a subliniat specialistul.

Cu alte cuvinte, anticorpii găsiți în cazurile din Italia au fost declanșați la indivizi care au fost infectați de diferite coronavirusuri, nu la cei responsabili de COVID-19.

„Ceea ce pare sigur este că primele cazuri înregistrate ale bolii au fost în China. Astfel încât, cel mai probabil, virusul a apărut în China”, a adăugat profesorul Stoye.

Și, deși s-au găsit urme de coronavirus pe ambalajele alimentelor congelate, oamenii de știință cred că reprezintă un risc foarte scăzut în ceea ce privește contractarea bolii despre care se crede că se transmite cu precădere prin particulele eliminate în timpul respirației.

Coronavirusul pe ambalejele alimentare, risc scăzut de infecție

Un test pozitiv „nu indică virusul infecțios, ci doar că anumite urme de virus este prezent pe acea suprafață. Nu am văzut date convingătoare că SARS-CoV-2 pe ambalajul alimentar prezintă un risc semnificativ de infecție.”, a declarat Andrew Pekosz de la Școala de Sănătate Publică Bloomberg de la Universitatea Johns Hopkins pentru AP.

Pe măsură ce crește numărul de ifnectări cu SARS-CoV-2, dar și impactul economic global, Beijingul dorește să-și protejeze reputația în țară și în străinătate. Până în prezent, peste 60 de milioane de oameni au fost bolnavi de COVID-19, dintre acești, 1,5 milioane decedând.

China a încercat să își consolideze poziția în străinătate cu ajutorul medical.

Acum promovează mai multe vaccinuri pe care le are în faza târzie de dezvoltare, ca parte a contribuției sale la „bunul global”, oferind ajutor pentru producerea și finanțarea acțiunilor de imunizare. Dar resentimentul față de rolul Beijingului în declanșarea pandemiei s-ar putea dovedi, în cele din urmă, mai greu de abordat de către China decât boala însăși.

„China încă se luptă să facă față faptului că este considerată responsabilă pentru «păcatul originar» al focarului, care subminează practic orice efort de salvare a imaginii sale. Ultimele luni au arătat ce impact catastrofal a avut pandemia pentru China în opinia publică internațională”, a declarat Andrew Small, un erudit din China și membru senior al germanului Marshall Fund, un grup de reflecție al SUA.

Acesta este de părere că nu există nicio îndoială în mintea conducerii chineze superioare cu privire la originea virusului și vede concentrarea pe raportarea posibilelor origini alternative ca pe o campanie de propagandă.

Anchetatorii OMS care au vizitat Wuhan la începutul acestui an nu au putut vizita piața alimentară legată de focarul inițial. O echipă nouă ar urma să meargă în China în curând, dar analiza lor va avea la baza informațiile inițiale obținute de cercetătorii chinezi.