România e clasată pe ultimul loc în Europa la reciclarea deșeurilor electrocasnice. Anul trecut s-au colectat 53 de milioane de tone de echipamente, doar 17% dintre acestea au fost adunate corespunzător. Legea ne obligă să colectăm selectiv, însă condițiile lipsesc aproape cu desăvârșire. În ianuarie 2021, multe dintre organizații trebuie să prezinte un bilanț al activității. În Programul Rabla a fost introdus și laptopul, sugestie realizată în cadrul Gândul Green. Cristian Pocol,  președintele RESPO, a vorbit despre obligația producătorului, a distribuitorului, cât și a consumatorului în ceea ce privește reciclarea deșeurilor electronice și electrice.

Deșeurile electronice sau așa-numitele DEEE-uri conțîn substanțe periculoase, extrem de dăunătoare sănătății și mediului inconjrator. În componenta lor se găsesc materii prime secundare, dar extrem de valoroase, precum aurul, argintul, platina. Doar centrele de colectare se ocupă de aceste materiale.

Un studiu arată că aproape jumătate  dintre români consideră că soluțiile prezentate de autorități nu sunt suficiente, nefiind destule puncte de colectare.

Au vorbit despre acest subiect invitații: Cristian Pocol – RESPO, Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteorologice si Roxana Bojariu, climatolog.

Ediția integrală a emisiunii GÂNDUL GREEN a putut  fi urmărită pe site-ul Gândul (GÂNDUL.RO), pe pagina de Facebook și pe canalul de YouTube al publicației, miercuri, 25 noiembrie, începând cu ora 21.00.

Cristian Pocol,  președintele RESPO, organizație responsabila de cele 17 care se ocupă cu recuperarea deșeurilor în România, a vorbit la Gândul Green despre obligația producătorilor să trateze și să recicleze echipamentele electrocasnice, prețul final fiind plătit de consumator. Totodată, Pocol s-a referit și la valorile produselor care au rămas la același nivel, însă volumul deșeurilor a crescut. Însă, acest dezavantaj, din perspectiva organizațiilor care reciclează, va fi schimbat începând cu ianuarie 2021. O altă problemă ridicată a fost penalizarea producătorului în cazul în care nu își atinge ținta propusă, modul de calcul fiind problematic.

Pocol a vorbit și despre comportamentul consumatorului, afirmând că reacționează în funcție de stimulii oferiți, însă un alt factor semnificativ este cel cultural.

O informație utilă consumatorului este aceea că distribuitorul are obligația să preia, în limitele suprafeței deținute, deșeurile.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Cum se dimensionează activitatea de recuperare a produselor electrice si electrocasnice?

Cristian Pocol,  președintele RESPO: Nu cred că există o regulă. Există doar o lege care precizează care sunt condițiile minime prin care se poate înființa o astfel de organizație. Până de curând, am avut câteva organizații. În ultima perioada, mai puțîn de 12 luni, numărul  s-a dublat. Dimensionarea activității se va face, pentru că mecanismele de piață vor regla această industrie.

„Legislația europeană, transpusă în cea națională, a impus anumite obligații pentru producători, anume tratarea și reciclarea echipamentelor”

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Cum funcționează activitatea în Europa?

Cristian Pocol, președintele RESPO: Ideea este că nu avem diferențe între legislația  europeană și cea națională, fiind o transpunere. Finanțarea e pe planul doi. Legiuitorul a gândit pentru impactul negativ asupra mediului inconjurator  și au ajuns la concluzia că este mai simplu de discutat cu cei care pun în piață- producătorii sau importatorii-. Potrivit ultimelor cifre, sunt în jur de 240 de societăți comerciale care sunt înregistrate în Registrul Național al Agenției Naționale a Mediului.

Odată începută discuția, le-au impus și niște obligații: Trebuie să te ocupi de produs când devine deșeu, indiferent de moment. Aceste obligații sunt scrise în legislație, iar producătorul trebuie să aibă grijă să îl adune din piață, să îl trateze, să îl recicleze, de unul singur sau cu altă entitate, unde se asociază cu alți producători. Aproximativ 99% au preferat să se asocieze, fiind complicat să o faci singur prin organizații de transfer de responsabiliate care au patru scopuri clare: să colecteze, să trateze deșeurile. Toate sunt servicii care trebuie să fie plătite.

Consumatorul finanțează reciclarea prin intermediul distribuitorului sau a producătorului, în momentul achiziționării echipamentului, spune Cristian Pocol.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Cine plătește?

Cristian Pocol, președintele RESPO:  Astăzi singurul mod de finanțare este timbrul verde care e perceput de magazine în momentul achiziționării. Obligația de a specifica este prevăzută în lege. Consumatorul finanțează prin intermediul distribuitorului, producătorului. Acesta e sistemul de finanțare. Funcționează identic în statele membre. Diferența constă în valoare timbrului verde și unde e evidetiat pe factură.

Valorile au rămas la acelasi nivel, însă volumul deșeurilor a crescut.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Suntem comparabili cu Occidentul sau cu Europa de Est?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  Nu le-am făcut și nu au fost relevante la un anumit moment. Ce pot să va spun e că sunt rezultatele unui business plan făcut în fiecare organizație colectivă, valori aprobate de Ministerul Mediului . Mare parte dintre valori nu au fost modificate în ultimii 10 ani, valorile au rămas la acelasi nivel, însă volumul deșeurilor a crescut.

Prin lege suntem obligați să publicăm lista de tarife, iar fiecare organizație se află în aceeași situație. Pentru un frigider serviciul variază între 35-40 ron în funcție de greutate, nu de valoare. Când se face manipularea, se cântăresc produsele. Pentru telefon mobil este undeva la 0.2 ron pentru orice telefon. Sunt tarife calculate și publice.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Vă finanțați activitatea din acest timbru verde?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  Ne întoarcem la prima discuție: numărul de organizații. Am primit recomandări de la experți din alte state europene care au spus că este bine că autoritatea să intervină , pentru că libera concurenta obligă astfel de situații. Într-adevăr, costurile sunt mult mai mari și trebuie să fie adaptate. De la 1 ianuarie 2021, multe dintre organizații au anunțat creșteri de preț, pe diferite categorii.

În funcție de ținta prestabilită și atinsă, organizațiile pot fi penalizate pentru neîndeplinirea obiectivelor propuse. Modul de calcul al țintei este problematic, spune presedintele RESPO.

„În momentul în care o organizație trebuie să își atingă o țintă prestabilită și nu o face, legea prevede o penalizare”

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Dacă organizațiile fac un bilanț al activității trebuie să plătească?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  Nu putem avea o activitate fără a fi monitorizată. În momentul în care o organizație trebuie să își atingă o țintă prestabilită și nu o face, legea prevede o penalizare de 4 ron/kg. Este formulă de calcul privind diferența care nu a fost atinsă de organizație.

Discuția valorii e o discuție separată. Problema e modul de calcul privind țintă.

În ceea ce privește ținta,  Cristian Pocol  spune că calculul se bazează media vânzărilor sau a volumelor puse în piață la care se aplică un procent de 45%.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Cum se stabilesc țintele?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  Formula de calcul e preluată din directiva europeană. În legislație e transpusă printr-un procent din media vânzărilor sau a volumelor puse în piață în ultimii trei ani la care se aplică un procent de  45%, începând cu 2021 va fi 65%. Problema începe de la acest  65% care  nu se atinge nici în țări dezvoltate. Amenda e prevăzută la nivel național de Administrația Fondului pentru Mediu.

Problema e că deșeurile se generează. Doar anumite procente din deșeuri intră pe aceste circuite. Această e presiunea pe care legislația o pune asupra noastră: să separăm aceste deșeuri și să nu mai ajungă la groapa de gunoi.

Prin acordarea unui discount în schimbul unui echipament electrocasnic, consumatorul își va modela comportamentul astfel încât să primească o recompensă, însă soluția este sustenabilă pe termen scurt.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Ce lipsește din ecuație?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  Experiența din piață ne spune că acest consumator final are niște obiceiuri. Primul, că trebuie să primească niște bani, nu e un luc ru sustenabil. Primim un timbru verde la vânzarea unui frigider, iar în momentul în care vine cu un frigider vechi, primește un discount mult mai mare. Învățăm consumatorul să primească ceva pe acest echipament. În alte state membre se învață consumatorul să aducă echipamentul fără să primească nimci în schimb.

Al doilea motiv pentru care nu se adună volumul de deșeu e cultura. Persoanele care au trăit în sistemul anterior din România se despart foarte greu de echipamente. Când o fac îl duc la o locuința de vacanță, nu unde trebuie.

„In România există 20 milioane de telefoane mobile care stau în casă, undeva într-un sertar”

Pentru partea de IT e o mare frică de protecție a datelor. Nu este justificat, echipamentul se distruge. Din acest motiv, unul dintre obiective e activitatea de constinetizare, să înțeleagă că deșeurile nu trebuie să stea în casă. Citeam un stiudu, că în România există 20 milioane de telefoane mobile care stau în casă, undeva într-un sertar.

Potrivit legislației europene, distribuitorul are obligația să preia deșeul, iar acest serviciu trebuie adus la cunoștință în momentul achiziționării.

Gazda emisiunii, Dan Vardie:  La magazine ar trebui  să fie primul loc de informare?

„Obligația distribuitorului este să preia deșeuri”

Legislația europeană are câteva prevederi în scopul colectării:

• Obligația distribuitorului cu o anumită suprafată este să preia deșeuri
• În momentul în care un echipament e pus în vânzare, tebuie să aducă la cunoștință când devine deșeu. Pentru a specifica cotațiile din zona domiciliului, lista poate fi consultată pe site Ministerului Mediului, poate fi preluat deșeul din magazinul de unde s-a achiziționat. Însă, e nevoie de suprafețe necesare pentru deșeuri.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Avem fabrici care să fie capabile să recicleze?

Cristian Pocol,  președintele RESPO:  E o altă problema. Scopul principal al legislației e să dezvolte o industrie de colectare. În paralel, trebuia să se dezvolte industria. La mometul actual, sunt 70 de societăți în toată țară, dar e diferită. Tratarea e diferită. Cea mai scumpă  e pentru tratamente de răcire, investiții de milioane de euro. Avem două locații pentru această activitate. În general, există 70 de societăți. E complicat să faci tratarea într-o singură locație, pentru că sunt tehnologii diferite. Nu cred că existe în Europa o locație unde să între un laptop pe o parte și componentele să iasă pe altă parte.

Gazda emisiunii, Dan Vardie: Care ar fi primele trei măsuri necesare pe care le-ați lua în calitate de Minister al Mediului ?

Aș reface planul de dezvoltare al industriei de reciclare. Logistica e importantă. A două măsură ar fi transparentizarea tuturor factorilor implicați, pentru că trebuie să avem cifre. Aș încerca un dialog între autorități și producători.

Fenomenul La Nina va fi mai intens anul acesta și va avea efecte până la sfârșitul primei luni a anului viitor. Este un fenomen care aduce  ape nebisnuit de reci la suprafață. Aduce precipitații abundente și furtuni, iar guvernele au fost avertizate să se pregătească pentru fenomene extreme care ar putea afecta agricultura, apa și sănătatea oamenilor.

Roxana Bojariu, climatolog: Anul acesta se discuta că ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani

Roxana Bojariu, climatolog: Anul acesta se discuta că ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani  La Nina e un fenomen generat în cuplajul dintre atmosfera și ocean  în zona tropicală a Pacificului și se manifestă prin temperaturi mai scăzute decât în mod normal.  Are impact la scară globală. Anul acesta se discuta că ar putea fi unul dintre cei mai calzi ani din seria de observații, începând cu a două jumătate a secolului al XIX-lea.

Organizația Meteorologică Mondială anunță că fenomene precum La Nina sau El Nino  nu sunt singurele care influențează schimbările climatice de pe glob.

„Fenomenul de cuplaj ocean-atmosfera aduce modificări în variabilitatea climatică în multe zone. Vor fi fenomene legate de precipitații în exces sau în deficit în zone din Africa. Influența asupra Europei e mai mică, poate este nsă corelată cu alți factori. Acest fenomen probabil că va fi în deplină maturitate în această iarnă”, spune Roxana Bojariu. 

„Astăzi a fost doborât recordul numărului de uragane în bazinul Oceanului Atlantic”

„Anumite  părți din Europa de Vest  sunt afectate. România destul de puțîn afectată. Fenomenul nu are loc numai în bazinul Oceanului Pacific, pentru că influențează clima și vremea pe glob.  Să va dau un exemplu: ne putem aștepta ca în Australia să plouă mai mult sau în sudul SUA să fie precipitații mai puține. Astăzi a fost doborât recordul numărului de uragane în bazinul Oceanului Atlantic”, spune Bogdan Antonescu, expert in fenomene meteorologice.