Actualitate
Florin Jianu a fost reales în funcția de Președinte al CNIPMMR pentru următorii patru ani
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional pentru IMM-uri, a organizat vineri, 20 noiembrie 2020, cea de-a VIII-a Convenţie Naţională a CNIPMMR.
Reuniunea are loc o dată la patru ani și stabilește componența structurii de conducere a CNIPMMR. Astfel, pentru perioada 2020-2024, structura de conducere a CNIPMMR va fi următoarea:
- Preşedinte al CNIPMMR: FLORIN JIANU.
- Preşedinte de onoare: Prof. Univ. Dr. OVIDIU Nicolescu.
- Prim-vicepreşedinți:
- Filimon Marian Prim-vicepreşedinte dezvoltare teritorială
- Feneşan Augustin Prim-vicepreşedinte dezvoltarea capacităţii instituţionale
- Viţelaru Neculai Prim-vicepreşedinte domeniul de dezvoltare patronală
- Mintaş Ioan Prim-vicepreşedinte strategie şi imagine
- Secretar General al CNIPMMR: Fudulea Sterică.
5. Vicepreşedinţii aleşi au fost următorii:
- Miron Tibişor-Marian, Vicepreşedinte dezvoltare teritorială
- Mureşan Marinel-Dănuţ, Vicepreşedinte finanţe şi fiscalitate
- Rada Adrian, Vicepreşedinte dezvoltare sectorială şi promovarea afacerilor
- Gropoşilă Iulian-Aurel, Vicepreşedinte educaţie, inovare şi fonduri europene
- Kaya Sebahat , Vicepreşedinte relaţii internaţionale
- Olariu Marius-Andrei, Vicepreşedinte muncă şi dialog social
- Pîrvu Florea, Vicepreşedinte relaţii cu autorităţile publice şi alte organisme de drept public şi privat
- Priceputu Vasilică, Vicepreşedinte agricultură
- Coandă Elena, Vicepreşedinte antreprenoriat feminin
- Oprea Radu-Adrian, Vicepreşedinte antreprenoriat de tineret
- Duma Florin-Romeo, Vicepreşedinte mediu şi dezvoltare sustenabilă
- Luca Dumitru, Vicepreşedinte turism şi servicii
6. Vicepreşedinţii de drept ai CNIPMMR sunt, potrivit prevederilor statutare preşedinţii federaţiilor regionale şi sectoriale afiliate la CNIPMMR, următorii:
- Mircea Purcaru, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM-urilor Vest;
- Corneliu Tănase, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM-urilor Bucureşti Ilfov;
- Valentin Cristea, Preşedinte al Federaţiei Patronatelor din Regiunea Oltenia;
- Cristian Ignea, Preşedinte al Federaţiei Regionale a IMM – Muntenia;
- Sorin Minea, Preşedinte al Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară, reprezentativă la nivel sectorial.
- Membrii Consiliului Permanent aleşi au fost:
- Saygo Valentina
- Cozma Gabriel-Ştefan
- Davidescu Ştefan
- Urîtu Daniel
- Glişcă Ion
- Orban Andrei
- Roman Ion
- Sîrbu Constantin
- Barbu Daniel-Valentin
- Neamţu Cristian-Corneliu
- Doru Olimpia
- Gheorghe Ovidiu-Nicolae
- Senatul CNIPMMR
- Prof. Univ. Dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare
- Paraschiv Ionescu, membru de onoare
- Mihai Deliu, membru de onoare
- Ioan Pițurescu, membru de onoare
În cadrul celei de-a VIII-a ediție a Convenției Naționale a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a fost votată și STRATEGIA CNIPMMR 2020-2024 care vine cu o serie de acțiuni concrete de dezvoltare a organizației pe o serie de paliere importante având patru mari obiective:
- Consolidarea capacității administrative și instituționale și menținerea reprezentativității naționale a organizației
- Promovarea și protejarea intereselor IMM-urilor la nivel local, regional, național și internațional
- Constituirea unei imagini consolidate a CNIPMMR și sporirea gradului de vizibilitate a organizației
- Dezvoltarea unui portofoliu de acțiuni și proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau din fonduri proprii, care să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului la nivel național și să faciliteze educația, accesul la finanțare, accesul la piețe și internaționalizare
Toate cele patru mari obiective vin cu 93 de acțiuni concrete de implementare ce vor fi întreprinse în următorii patru ani. Astfel, printre cele mai importante acțiuni din cadrul strategiei sunt înfiinţarea Ministerului Antreprenoriatului, Comerţului şi Digitalizării, Programul ROMÂNIA TECH NATION, o nouă strategie pentru IMM 2030, Aplicarea „Testului IMM” în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru a se asigura un mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat sau introducerea unui nou tip de societate – societatea cu răspundere limitată de exerciţiu -SRL de Exerciţiu – pentru tinerii cu vârsta între 16 şi 18 ani.
“Cu ocazia celei de-a opta Convenții Naționale, forum suprem al CNIPMMR, alături de noua echipă aleasă pentru mandatul 2020-2024, CNIPMMR își asumă să rămână aceeași voce puternică a IMM-urilor românești. Ne-am luat astăzi angajamentul să luptăm pentru o Românie antreprenorială, o Românie modernă, o Romanie a tuturor. Strategia CNIPMMR Orizont 2024, conține 93 de măsuri și își propune ținte ambițioase cum ar fi o nouă strategie pentru IMM-uri sau deschiderea a minimum 5 filiale internaționale ale CNIPMMR. Avem o echipă care îmbină experiența cu tinerețea și suntem încrezători în motto-ul acestei Convenții Naționale: Împreună rămânem IMM.”, a menționat Florin Jianu, președinte al CNIPMMR.
Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
-
Exclusivacum 4 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 2 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 4 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 2 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 3 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 4 zileGarda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
-
Exclusivacum 3 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări



