Connect with us

Actualitate

Bugetul estimat pentru fondurile aferente pensiilor speciale, pentru 2018, este de 9 miliarde de lei

Publicat

acum 9 ani

pe

 

Pensiile speciale cuprind pensiile militare şi pensiile de serviciu
* Suma aferentă pensiilor militare se ridică la 6,5 miliarde de lei, pentru 2017
* Pensiile de serviciu ajung la suma de 680,4 milioane de lei
* MAI: „De la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie”
* MapN: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare”
* Analiştii economici: „Sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz”
Bugetul estimat pentru anul în curs, destinat fondurilor aferente pensiilor speciale, este de 7,2 miliarde de lei, iar totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale este de 56,8 miliarde de lei, potrivit datelor existente, ceea ce înseamnă că pensiile speciale reprezintă 13% din fondul de pensii, potrivit unui document obţinut de ziarul BURSA.
Bugetul estimat pentru anul 2018, pentru pensiile speciale, se ridică la 9 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale, pentru anul 2018, este de 1,8 miliarde de lei, în timp ce, pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 188,4 milioane de lei.
Pensiile speciale cuprind pensiile militare (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii) şi pensiile de serviciu (care ţin de Ministerul Muncii, Camera Deputaţilor şi Senatul României).
* Pensiile militare – 6,5 miliarde de lei, din totalul aferent pensiilor speciale
Pentru plata pensiilor militare, anul acesta, bugetul estimat ajunge la 6,5 miliarde de lei, iar cel estimat pentru anul următor se ridică la 8,1 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 1,6 miliarde de lei, iar necesarul suplimentar pentru 2018, actualizat cu inflaţia conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, este de 163,4 milioane de lei.
Din acest total, Ministerul Afacerilor Interne are un buget estimat pentru anul 2017 de 4,2 miliarde de lei şi unul de 5,2 miliarde de lei, pentru 2018.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 1 miliard de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, pentru anul 2018 este de 105,3 milioane de lei.
Ca răspuns la solicitările Ziarului BURSA privind situaţia pensiilor de serviciu, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ne-a transmis: „La nivelul MAI, vă informăm că numărul total de titulari ai pensiilor de serviciu aflaţi în plată, la nivelul Casei de Pensii sectoriale a MAI, este de 62.744 (pensionari titulari din MAI şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – ANP) la care se adaugă 14.831 pensii de urmaşi.
Bugetul pe primele şase luni pentru calculul pensiei este de circa 1.590.000.000 lei şi reprezintă 14,6% din bugetul MAI pe 2017.
Plăţile efectuate de Casa de Pensii a MAI pentru contribuţii, drepturi de pensie şi indemnizaţii sunt finanţate din bugetul de stat.
Casa de pensii a MAI plăteşte pensii titularilor, urmaşilor şi pensionarilor din sistemul de penitenciare (ANP), astfel:
– titulari din MAI – 56.946;
– titulari din ANP – 5.798;
– pensii de urmaşi – 14.831;
– Total pensii – 77.575.
Vă precizăm că de la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie, iar situaţia solicitărilor de pensionare este în dinamică, astfel că o cifră oferită la acest moment nu ar fi foarte relevantă.
«Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat» stipulează modul de calcul al pensiilor din competenţa Casei de Pensii a MAI”.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) are un buget de 1,8 miliarde de lei estimat pentru 2017, şi unul de 2,3 miliarde de lei, estimat pentru 2018, mai arată informaţiile existente.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 465,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru anul care vine, este de 46,5 milioane de lei.
Ministerul Apărării Naţionale a răspuns, de asemenea, uneia dintre solicitările Ziarului BURSA, după cum urmează: „În evidenţa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, din care 78.803 de persoane care beneficiază de pensii militare de stat şi 129 de persoane beneficiare de alte drepturi de asigurări sociale (fără pensii). Nivelul minim al pensiilor aflate în plată este de 379 lei, iar cel maxim este de 33.393 lei (fost magistrat militar).
Pensia medie (luna iulie) este de 3.372 lei.
Pensia medie, pe tipuri de pensie, se prezintă astfel:
– pensii cu limită de vârstă: 62.321 de beneficiari, cu o pensie medie de 3.747 lei;
– pensii pe caz de invaliditate: 848 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.448 lei;
– pensii de urmaş: 15.224 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.939 lei;
– pensie anticipată parţială: 410 beneficiari, cu o pensie medie de 3.581 lei;
– TOTAL: 78.803 beneficiari”.
Pensiile a căror valoare este de sub 3.200 de lei reprezintă aproximativ 60 la sută din total, ne-a mai transmis MapN, potrivit căruia sumele alocate lunar de la bugetul de stat pentru plata pensiilor militare de stat se ridică la aproximativ 270 milioane lei.
În răspunsul primit de la MapN se mai menţionează: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare, din care 998 au îndeplinit condiţiile de pensionare, 290 reprezintă treceri în rezervă prin demisie, transfer, decese. De la 1 iulie 2017 până în prezent au trecut în rezervă 155 din 998 cadre militare ce au îndeplinit condiţiile”.
Conform informaţiilor existente, anul acesta, Serviciul Român de Informaţii are, pentru plata pensiilor de serviciu, un buget estimat de 461,4 milioane de lei, iar în 2018, bugetul estimat ajunge la 576,8 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 115,4 milioane de lei, iar pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 11,5 milioane de lei.
Precizăm că, până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns la solicitările trimise Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informaţii.
* Pensiile de serviciu – 680,4 milioane de lei, din totalul de 7,2 miliarde de lei aferent pensiilor speciale
Pensiile de serviciu au, în 2017, un buget estimat aferent de 680,4 milioane de lei, cu un necesar suplimentar, pentru anul viitor, conform legislaţiei actuale de 185,5 milioane de lei.
Pentru 2018, bugetul estimat se ridică la 865,9 milioane de lei, necesarul suplimentar, pentru 2018 actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, fiind de 25 de milioane de lei.
Pensiile de serviciu din cadrul Camerei Deputaţilor au anul acesta un buget estimat în valoare de 22,1 milioane de lei şi unul de 38,5 milioane de lei pentru 2018.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale pentru 2018 este de 16,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar, pentru anul următor actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 6,2 milioane de lei.
În ceea ce priveşte Senatul României, bugetul estimat pentru anul acesta este de 10,1 milioane de lei, iar bugetul estimat pentru anul viitor este de 17,1 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul următor, conform legislaţiei actuale este de 7 milioane de lei, în timp ce, pentru 2018, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 2,6 milioane de lei.
Conform datelor existente, pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ale personnalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, precum şi cele ale procurorilor şi judecătorilor sau ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, şi cele ale beneficiarilor Curţii de Conturi, au pentru anul în curs un buget estimat de 648,2 milioane de lei şi un necesar suplimentar pentru 2018, conform legislaţiei actuale, de 162,1 milioane de lei. Bugetul estimat pentru 2018, pentru plata acestor pensii, se ridică la 810,3 milioane de euro, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, ajunge la 16,2 milioane de lei.
Conform datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii Publice, în decembrie 2016, pensiile de serviciu erau în număr de 8.305 şi au costat statul, anul trecut, 691.675.762 lei, din care cota suportată din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), a fost de 139.651.198 lei, iar cota suportată din bugetul de stat (BS) s-a ridicat la 552.024.564 lei.
La nivelul anului 2016 a existat un deficit de 15,7 miliarde de lei, aferent bugetului de asigurări sociale de stat, potrivit datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, iar subvenţia de la bugetul de stat a fost exact de aceeaşi sumă.
Potrivit Ministerului Muncii, la nivelul lunii iunie 2017 (ultima lună cu date centralizate), în sistemul public de pensii existau 5.050.049 pensionari pentru care a fost achitată suma de 4.740.812.895 lei, adică aproximativ 1 miliard de euro (în temeiul Legii nr.263/2010).
Tot la nivelul lunii iunie 2017, existau în plată 8.615 de beneficiari care aveau pensii de serviciu, dintre care:
– Corpul diplomatic şi consular al României: 835 de beneficiari, 1.625.745 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.881.579 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– funcţionari publici parlamentari: 691 de beneficiari, 1.195.032 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 1.176.538 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România: 1.440 de beneficiari, 3.965.358 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 11.677.247 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– procurori şi judecători: 3.354 de beneficiari, 3.646.419 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 32.540.910 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor: 1.725 de beneficiari, 2.504.954 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 3.765.063 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curţii de Conturi: 570 de beneficiari, 1.604.134 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.689.345 lei – cotă suportată din Bugetul de stat.
„Reamintim că plata pensiilor de serviciu se realizează atât din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), cât şi din Bugetul de Stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă din sistemul public de pensii (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de Stat”, se mai menţionează în răspunsul primit de către redacţia Ziarului BURSA de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
Răspunsul primit de la Ministerul Muncii mai arată: „Începând cu 01.01.2016 a intrat în vigoare LEGEA nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat care este aplicată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, de cea a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de aceea a Serviciului Român de Informaţii. (…) În ceea ce priveşte pensiile speciale ale parlamentarilor, acestea sunt plătite din bugetul Parlamentului”.
Totodată, mai menţionăm că, potrivit Ministerului Muncii, informaţiile furnizate, zilele trecute, redacţiei noastre, sunt cele care sunt gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
De asemenea, conform datelor existente, în 2017, bugetul estimat pentru totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale se ridică la 56,8 miliarde de lei, în timp ce bugetul estimat pentru anul viitor este de 62,6 miliarde de lei, necesarul suplimentar anul viitor, conform legislaţiei actuale fiind de 5,7 miliarde de lei.
* Ministrul Finanţelor: „Anul acesta, deficitul la Fondul de Pensii este de de 14,1 miliarde de lei”
Anul acesta, deficitul la Fondul de pensii se ridică la suma de 14,1 miliarde de lei, şi ar ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor, dacă nu se indexează pensiile cu inflaţia, a declarat, recent, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, într-o emisiune televizată.
Domnia sa a afirmat: „În 2016 deficitul pe fondul de pensii a fost de 15,6 miliarde lei. În afara banilor care se cotizau la Fondul de pensii, mai veneau de la buget, în plus, 15,6 miliarde lei. În 2017, suma este de 14,1 miliarde lei. În 2018 ca estimare se ajungea la 17,2 miliarde, din cauza majorărilor salariale, care determinau, automat, şi o creştere a pensiei. Nemaifiind contributivitate, trebuiau să vină bani de la buget, suplimentar, pe fondul de echilibrare. Practic, în permanenţă, ceilalţi români prin impozite şi taxe trebuiau să contribuie la aceste pensii”.
* Ministrul Apărării: „Unii dintre cei care s-au pensionat s-au grăbit”
Ministrul Apărării Naţionale Adrian Ţuţuianu a afirmat, recent, potrivit Agerpres, că pensiile militare nu vor scădea şi nici vârsta de pensionare nu se va modifica.
Domnia sa a declarat: „Vreau să fac nişte lămuriri. În primul rând, nu vor scădea pensiile. În al doilea rând, vârsta de pensionare nu se modifică. De asemenea, vreau să precizez că ordonanţa care va fi prezentată astăzi în şedinţa de Guvern este realizată de Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne. (…) Suntem în situaţia în care unele pensii sunt mai mari decât salariile. La un moment dat, bugetul ţării nu va putea suporta o astfel de aşezare, prin urmare încercăm să evităm acest lucru”.
Domnul Adrian Ţuţuianu a mai precizat că MApN este pregătit pentru „reaşezarea sistemului organizaţional” în cazul în care acesta ar fi afectat de „potenţiale ieşiri din sistem”, menţionând însă că, odată ce Legea salarizării unitare îşi va produce efectele, salariile în sistemul de apărare vor creşte, prin urmare nu vor exista plecări din sistem.
Potrivit News.ro, ministrul Apărării nu vede motive pentru care plecările din sistem ar trebui să continue, precizând că unii dintre cei care s-au pensionat „s-au grăbit” fără să facă o analiză pe termen lung.
* Specialiştii şi analiştii economici susţin că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, fiind nejustificat şi inechitabil
Domnul Aurelian Dochia, analist economic, ne declara zilele trecute că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, făcut cu legea în mână.
Totodată, atât domnia sa, cât şi domnii Florin Cîţu şi Cristian Pârvan sunt de părere că acest sistem este unul nejustificat, inechitabil şi defavorizant, care produce dezechilibre la nivel general.
Domnul Florin Cîţu, senator PNL şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Buget şi Finanţe, susţine că deficitul la bugetul de stat este uriaş şi că actuala conducere „aruncă ţara în aer”, fiind total iresponsabilă.
De asemenea, domnul Cristian Pârvan susţine că acest sistem (n.r. al pensiilor speciale) nu ar trebui să existe şi că „s-a ajuns la nişte sume care nu au nicio legătură cu România”, iar toate aceste distorsiuni trebuie neapărat corectate.

(RAMONA RADU – Ziarul BURSA)

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Actualitate

ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

Publicat

acum o oră

pe

iunie 2, 2026

De

 

România

Consiliul Județean Prahova

Serviciul Resurse Umane

Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ

Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism                                 Aprobat,

Nr. 15194/ 27.05.2026                                                                                               

                                                                                                 PREȘEDINTE

                                                                                                       Virgiliu Daniel Nanu

 

 

ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ

 

           Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.

Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc  condiţiile  prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, –  sport de performanță, sportul  pentru toți.

Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.

 

1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:

Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.

Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform:  Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean

 

 

Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile  din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:

–  Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:

– Tineret – 230.000 lei;

– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;

– Sportul  pentru toți în sumă de 368.000 lei;

  1. Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
  2. Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
  3. Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
  4. Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026

7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026

8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026

  1. Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
  2. Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
  3. Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
  4. Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
  5. Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
  6. Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026

Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ,  Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism
Nume și prenume Semnătura      Data:
Întocmit: Cons.Moșu Răzvan 27.05.2026
Verificat: Șef serviciu Ioan Elena 27.05.2026

 

 

 

Citeste in continuare

Actualitate

Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită

Publicat

acum 15 ore

pe

iunie 2, 2026

De

În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.

Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.

Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung

Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.

O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă

Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.

Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării

Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.

Citeste in continuare

Actualitate

Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate

Publicat

acum 2 zile

pe

iunie 1, 2026

De

Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.

Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.

Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes

Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.

Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.

Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”

Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.

Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.

Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive

Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.

Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.

Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat

Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.

În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.

TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot

Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.

Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.

Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic

Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.

Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE

În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Exclusiv15 ore ago

Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa

O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Exclusiv15 ore ago

Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției

O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
Exclusiv2 zile ago

FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE

După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
Exclusiv2 zile ago

PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor

Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
Exclusiv3 zile ago

MĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!

PUȘCĂRIA MĂRGINENI, MOȘIA VĂTAFILOR CU EPOLEȚI: INVESTIGAȚIA CARE CUTREMURĂ PORȚILE! Șah cu polițiștii prin DZU: Cum se mută „pionii” după...
Exclusiv3 zile ago

MIRACOLELE SALARIZĂRII LA BUCUREȘTI: EROI CU RESTRICȚII, PLĂTIȚI CA NIȘTE SCRIBOI DE BIROU!

Polițistul român, acest „Superman” pe care statul îl vrea și supus, și sărac În timp ce prin birourile Ministerului Muncii...
Exclusiv3 zile ago

GALAȚIUL ARDE, IAR GUVERNUL SE PIAPTĂNĂ CU LEGEA SALARIZĂRII: DRONA A PICAT, NESIMȚIREA A RĂMAS!

Artificii rusești peste blocurile din Galați: Somnul rațiunii naște cratere și răniți În timp ce mai-marii statului exersează prin birouri...
Exclusiv4 zile ago

JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!

Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...
Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată

Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...
Exclusiv5 zile ago

O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”

Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...
Exclusiv5 zile ago

Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”

Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...
Exclusiv5 zile ago

O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios

Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...
Exclusiv5 zile ago

FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...
Exclusiv6 zile ago

HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ

Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv