Actualitate

Bugetul estimat pentru fondurile aferente pensiilor speciale, pentru 2018, este de 9 miliarde de lei

Publicat

acum 9 ani

august 10, 2017

Incisiv

Pensiile speciale cuprind pensiile militare şi pensiile de serviciu
* Suma aferentă pensiilor militare se ridică la 6,5 miliarde de lei, pentru 2017
* Pensiile de serviciu ajung la suma de 680,4 milioane de lei
* MAI: „De la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie”
* MapN: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare”
* Analiştii economici: „Sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz”
Bugetul estimat pentru anul în curs, destinat fondurilor aferente pensiilor speciale, este de 7,2 miliarde de lei, iar totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale este de 56,8 miliarde de lei, potrivit datelor existente, ceea ce înseamnă că pensiile speciale reprezintă 13% din fondul de pensii, potrivit unui document obţinut de ziarul BURSA.
Bugetul estimat pentru anul 2018, pentru pensiile speciale, se ridică la 9 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale, pentru anul 2018, este de 1,8 miliarde de lei, în timp ce, pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 188,4 milioane de lei.
Pensiile speciale cuprind pensiile militare (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii) şi pensiile de serviciu (care ţin de Ministerul Muncii, Camera Deputaţilor şi Senatul României).
* Pensiile militare – 6,5 miliarde de lei, din totalul aferent pensiilor speciale
Pentru plata pensiilor militare, anul acesta, bugetul estimat ajunge la 6,5 miliarde de lei, iar cel estimat pentru anul următor se ridică la 8,1 miliarde de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 1,6 miliarde de lei, iar necesarul suplimentar pentru 2018, actualizat cu inflaţia conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, este de 163,4 milioane de lei.
Din acest total, Ministerul Afacerilor Interne are un buget estimat pentru anul 2017 de 4,2 miliarde de lei şi unul de 5,2 miliarde de lei, pentru 2018.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 1 miliard de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, pentru anul 2018 este de 105,3 milioane de lei.
Ca răspuns la solicitările Ziarului BURSA privind situaţia pensiilor de serviciu, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ne-a transmis: „La nivelul MAI, vă informăm că numărul total de titulari ai pensiilor de serviciu aflaţi în plată, la nivelul Casei de Pensii sectoriale a MAI, este de 62.744 (pensionari titulari din MAI şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – ANP) la care se adaugă 14.831 pensii de urmaşi.
Bugetul pe primele şase luni pentru calculul pensiei este de circa 1.590.000.000 lei şi reprezintă 14,6% din bugetul MAI pe 2017.
Plăţile efectuate de Casa de Pensii a MAI pentru contribuţii, drepturi de pensie şi indemnizaţii sunt finanţate din bugetul de stat.
Casa de pensii a MAI plăteşte pensii titularilor, urmaşilor şi pensionarilor din sistemul de penitenciare (ANP), astfel:
– titulari din MAI – 56.946;
– titulari din ANP – 5.798;
– pensii de urmaşi – 14.831;
– Total pensii – 77.575.
Vă precizăm că de la începutul anului 2017, peste 4.400 de cadre MAI au ieşit la pensie, iar situaţia solicitărilor de pensionare este în dinamică, astfel că o cifră oferită la acest moment nu ar fi foarte relevantă.
«Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat» stipulează modul de calcul al pensiilor din competenţa Casei de Pensii a MAI”.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) are un buget de 1,8 miliarde de lei estimat pentru 2017, şi unul de 2,3 miliarde de lei, estimat pentru 2018, mai arată informaţiile existente.
Necesarul suplimentar, pentru la anul, conform legislaţiei actuale este de 465,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru anul care vine, este de 46,5 milioane de lei.
Ministerul Apărării Naţionale a răspuns, de asemenea, uneia dintre solicitările Ziarului BURSA, după cum urmează: „În evidenţa Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, din care 78.803 de persoane care beneficiază de pensii militare de stat şi 129 de persoane beneficiare de alte drepturi de asigurări sociale (fără pensii). Nivelul minim al pensiilor aflate în plată este de 379 lei, iar cel maxim este de 33.393 lei (fost magistrat militar).
Pensia medie (luna iulie) este de 3.372 lei.
Pensia medie, pe tipuri de pensie, se prezintă astfel:
– pensii cu limită de vârstă: 62.321 de beneficiari, cu o pensie medie de 3.747 lei;
– pensii pe caz de invaliditate: 848 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.448 lei;
– pensii de urmaş: 15.224 de beneficiari, cu o pensie medie de 1.939 lei;
– pensie anticipată parţială: 410 beneficiari, cu o pensie medie de 3.581 lei;
– TOTAL: 78.803 beneficiari”.
Pensiile a căror valoare este de sub 3.200 de lei reprezintă aproximativ 60 la sută din total, ne-a mai transmis MapN, potrivit căruia sumele alocate lunar de la bugetul de stat pentru plata pensiilor militare de stat se ridică la aproximativ 270 milioane lei.
În răspunsul primit de la MapN se mai menţionează: „De la începutul acestui an au ieşit la pensie 1.288 de cadre militare, din care 998 au îndeplinit condiţiile de pensionare, 290 reprezintă treceri în rezervă prin demisie, transfer, decese. De la 1 iulie 2017 până în prezent au trecut în rezervă 155 din 998 cadre militare ce au îndeplinit condiţiile”.
Conform informaţiilor existente, anul acesta, Serviciul Român de Informaţii are, pentru plata pensiilor de serviciu, un buget estimat de 461,4 milioane de lei, iar în 2018, bugetul estimat ajunge la 576,8 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul 2018, conform legislaţiei actuale este de 115,4 milioane de lei, iar pentru anul viitor, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 11,5 milioane de lei.
Precizăm că, până la închiderea ediţiei, nu am primit niciun răspuns la solicitările trimise Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informaţii.
* Pensiile de serviciu – 680,4 milioane de lei, din totalul de 7,2 miliarde de lei aferent pensiilor speciale
Pensiile de serviciu au, în 2017, un buget estimat aferent de 680,4 milioane de lei, cu un necesar suplimentar, pentru anul viitor, conform legislaţiei actuale de 185,5 milioane de lei.
Pentru 2018, bugetul estimat se ridică la 865,9 milioane de lei, necesarul suplimentar, pentru 2018 actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, fiind de 25 de milioane de lei.
Pensiile de serviciu din cadrul Camerei Deputaţilor au anul acesta un buget estimat în valoare de 22,1 milioane de lei şi unul de 38,5 milioane de lei pentru 2018.
Necesarul suplimentar conform legislaţiei actuale pentru 2018 este de 16,4 milioane de lei, iar necesarul suplimentar, pentru anul următor actualizat cu inflaţia, conform proiectului de ordonanţă de urgenţă este de 6,2 milioane de lei.
În ceea ce priveşte Senatul României, bugetul estimat pentru anul acesta este de 10,1 milioane de lei, iar bugetul estimat pentru anul viitor este de 17,1 milioane de lei.
Necesarul suplimentar, pentru anul următor, conform legislaţiei actuale este de 7 milioane de lei, în timp ce, pentru 2018, necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, este de 2,6 milioane de lei.
Conform datelor existente, pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, ale personnalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, precum şi cele ale procurorilor şi judecătorilor sau ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, şi cele ale beneficiarilor Curţii de Conturi, au pentru anul în curs un buget estimat de 648,2 milioane de lei şi un necesar suplimentar pentru 2018, conform legislaţiei actuale, de 162,1 milioane de lei. Bugetul estimat pentru 2018, pentru plata acestor pensii, se ridică la 810,3 milioane de euro, iar necesarul suplimentar actualizat cu inflaţia, conform proiectului ordonanţei de urgenţă, ajunge la 16,2 milioane de lei.
Conform datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi Casa Naţională de Pensii Publice, în decembrie 2016, pensiile de serviciu erau în număr de 8.305 şi au costat statul, anul trecut, 691.675.762 lei, din care cota suportată din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), a fost de 139.651.198 lei, iar cota suportată din bugetul de stat (BS) s-a ridicat la 552.024.564 lei.
La nivelul anului 2016 a existat un deficit de 15,7 miliarde de lei, aferent bugetului de asigurări sociale de stat, potrivit datelor primite de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, iar subvenţia de la bugetul de stat a fost exact de aceeaşi sumă.
Potrivit Ministerului Muncii, la nivelul lunii iunie 2017 (ultima lună cu date centralizate), în sistemul public de pensii existau 5.050.049 pensionari pentru care a fost achitată suma de 4.740.812.895 lei, adică aproximativ 1 miliard de euro (în temeiul Legii nr.263/2010).
Tot la nivelul lunii iunie 2017, existau în plată 8.615 de beneficiari care aveau pensii de serviciu, dintre care:
– Corpul diplomatic şi consular al României: 835 de beneficiari, 1.625.745 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.881.579 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– funcţionari publici parlamentari: 691 de beneficiari, 1.195.032 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 1.176.538 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România: 1.440 de beneficiari, 3.965.358 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 11.677.247 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– procurori şi judecători: 3.354 de beneficiari, 3.646.419 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 32.540.910 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor: 1.725 de beneficiari, 2.504.954 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 3.765.063 lei – cotă suportată din Bugetul de stat;
– pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curţii de Conturi: 570 de beneficiari, 1.604.134 lei – cotă suportată din Bugetul de asigurări sociale de stat şi 2.689.345 lei – cotă suportată din Bugetul de stat.
„Reamintim că plata pensiilor de serviciu se realizează atât din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), cât şi din Bugetul de Stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă din sistemul public de pensii (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferenţa dintre pensia de serviciu şi pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de Stat”, se mai menţionează în răspunsul primit de către redacţia Ziarului BURSA de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.
Răspunsul primit de la Ministerul Muncii mai arată: „Începând cu 01.01.2016 a intrat în vigoare LEGEA nr.223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat care este aplicată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, de cea a Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de aceea a Serviciului Român de Informaţii. (…) În ceea ce priveşte pensiile speciale ale parlamentarilor, acestea sunt plătite din bugetul Parlamentului”.
Totodată, mai menţionăm că, potrivit Ministerului Muncii, informaţiile furnizate, zilele trecute, redacţiei noastre, sunt cele care sunt gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
De asemenea, conform datelor existente, în 2017, bugetul estimat pentru totalul fondurilor aferente pensiilor de asigurări sociale se ridică la 56,8 miliarde de lei, în timp ce bugetul estimat pentru anul viitor este de 62,6 miliarde de lei, necesarul suplimentar anul viitor, conform legislaţiei actuale fiind de 5,7 miliarde de lei.
* Ministrul Finanţelor: „Anul acesta, deficitul la Fondul de Pensii este de de 14,1 miliarde de lei”
Anul acesta, deficitul la Fondul de pensii se ridică la suma de 14,1 miliarde de lei, şi ar ajunge la 17,2 miliarde lei, anul viitor, dacă nu se indexează pensiile cu inflaţia, a declarat, recent, Ionuţ Mişa, ministrul Finanţelor Publice, într-o emisiune televizată.
Domnia sa a afirmat: „În 2016 deficitul pe fondul de pensii a fost de 15,6 miliarde lei. În afara banilor care se cotizau la Fondul de pensii, mai veneau de la buget, în plus, 15,6 miliarde lei. În 2017, suma este de 14,1 miliarde lei. În 2018 ca estimare se ajungea la 17,2 miliarde, din cauza majorărilor salariale, care determinau, automat, şi o creştere a pensiei. Nemaifiind contributivitate, trebuiau să vină bani de la buget, suplimentar, pe fondul de echilibrare. Practic, în permanenţă, ceilalţi români prin impozite şi taxe trebuiau să contribuie la aceste pensii”.
* Ministrul Apărării: „Unii dintre cei care s-au pensionat s-au grăbit”
Ministrul Apărării Naţionale Adrian Ţuţuianu a afirmat, recent, potrivit Agerpres, că pensiile militare nu vor scădea şi nici vârsta de pensionare nu se va modifica.
Domnia sa a declarat: „Vreau să fac nişte lămuriri. În primul rând, nu vor scădea pensiile. În al doilea rând, vârsta de pensionare nu se modifică. De asemenea, vreau să precizez că ordonanţa care va fi prezentată astăzi în şedinţa de Guvern este realizată de Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne. (…) Suntem în situaţia în care unele pensii sunt mai mari decât salariile. La un moment dat, bugetul ţării nu va putea suporta o astfel de aşezare, prin urmare încercăm să evităm acest lucru”.
Domnul Adrian Ţuţuianu a mai precizat că MApN este pregătit pentru „reaşezarea sistemului organizaţional” în cazul în care acesta ar fi afectat de „potenţiale ieşiri din sistem”, menţionând însă că, odată ce Legea salarizării unitare îşi va produce efectele, salariile în sistemul de apărare vor creşte, prin urmare nu vor exista plecări din sistem.
Potrivit News.ro, ministrul Apărării nu vede motive pentru care plecările din sistem ar trebui să continue, precizând că unii dintre cei care s-au pensionat „s-au grăbit” fără să facă o analiză pe termen lung.
* Specialiştii şi analiştii economici susţin că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, fiind nejustificat şi inechitabil
Domnul Aurelian Dochia, analist economic, ne declara zilele trecute că sistemul pensiilor speciale reprezintă un abuz, făcut cu legea în mână.
Totodată, atât domnia sa, cât şi domnii Florin Cîţu şi Cristian Pârvan sunt de părere că acest sistem este unul nejustificat, inechitabil şi defavorizant, care produce dezechilibre la nivel general.
Domnul Florin Cîţu, senator PNL şi vice-preşedinte al Comisiei pentru Buget şi Finanţe, susţine că deficitul la bugetul de stat este uriaş şi că actuala conducere „aruncă ţara în aer”, fiind total iresponsabilă.
De asemenea, domnul Cristian Pârvan susţine că acest sistem (n.r. al pensiilor speciale) nu ar trebui să existe şi că „s-a ajuns la nişte sume care nu au nicio legătură cu România”, iar toate aceste distorsiuni trebuie neapărat corectate.

(RAMONA RADU – Ziarul BURSA)

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:

incisiv.national@gmail.com

.....

Articole pe aceiasi tema:

Urmatorul

Fostul director FBI, Louis Freeh, denunta numeroase “lacune juridice şi factuale”, „incompatibile cu statul de drept” in JUSTITIA din Romania

Nu ratati

MESAJ pentru Kelemen Hunor cel indoliat

Actualitate

Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată

Publicat

acum 2 ore

septembrie 6, 2026

Incisiv

Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite

Companiile contractante vor avea în curând mai multe oportunități de a derula activități clasificate pentru Pentagon, printr-un nou program denumit „Secure Space Network”.

Inițiativa prevede proiectarea și instalarea a aproximativ 50 de spații securizate în diferite regiuni ale Statelor Unite. Aceste facilități, cunoscute sub acronimul SCIF — Sensitive Compartmented Information Facilities — sunt destinate procesării, stocării și discutării informațiilor strict clasificate.

Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici

Programul urmărește să faciliteze accesul firmelor capabile la mediile clasificate, considerate de industria de apărare una dintre principalele piedici în colaborarea cu Departamentul Apărării.

James R. Mismash, adjunct al secretarului pentru dezvoltarea bazei industriale și director al Biroului pentru Programe destinate Întreprinderilor Mici, a declarat că noua rețea va permite unui număr mai mare de companii să contribuie la proiecte militare clasificate.

Potrivit acestuia, cooperarea dintre instituțiile guvernamentale și sprijinul Congresului ar urma să consolideze baza de furnizori ai Pentagonului și să accelereze furnizarea capabilităților necesare forțelor armate.

SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului

O facilitate SCIF poate fi o zonă, o încăpere, un grup de încăperi, o clădire sau chiar un întreg obiectiv certificat și acreditat în conformitate cu standardele de securitate stabilite de directorul comunității americane de informații.

Aceste spații sunt concepute pentru a permite gestionarea informațiilor sensibile compartimentate și pentru a preveni o serie de amenințări. Printre măsurile de protecție se numără rezistența la pătrunderea forțată, interceptarea comunicațiilor audio și supravegherea electronică.

Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate

Pentru multe companii mici care încearcă să obțină contracte militare, accesul la informații clasificate și la spații SCIF reprezintă o provocare majoră. Construirea și acreditarea unor astfel de facilități presupun costuri semnificative, iar unele firme nu dispun de infrastructura necesară sau nu au acces facil la astfel de locații.

Prin „Secure Space Network”, autoritățile americane încearcă să reducă aceste bariere și să lărgească numărul companiilor care pot participa la proiecte ale Pentagonului.

Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități

Prima etapă a proiectului va crea un model de producție repetabil, care să permită extinderea rețelei pe măsură ce cresc cerințele operaționale.

Planul include și dezvoltarea unei capacități de producție flexibile, capabile să fie intensificată rapid pentru a răspunde unor creșteri bruște ale necesarului de spații de lucru acreditate pentru activități clasificate.

Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei

Coordonarea inițiativei va reveni Biroului pentru Dezvoltarea Bazei Industriale, aflat în subordinea structurii pentru achiziții și mentenanță a Departamentului Apărării.

Noile facilități ar putea fi amplasate în baze militare, în locații orientate către industrie — inclusiv centre de tip APEX Accelerators — sau în alte puncte considerate relevante pentru misiunile Pentagonului.

Detaliile publice despre program rămân însă limitate. Nu au fost precizate dimensiunile fiecărei facilități SCIF, bugetul alocat sau calendarul exact pentru implementarea proiectului.

Citeste in continuare

Actualitate

Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice

Publicat

acum o zi

septembrie 5, 2026

Incisiv

Un conflict asimetric, o soluție modernă

Sistemele aeriene fără pilot (UAS) au redefinit complet dinamica apărării spațiului aerian, transformând-o într-un joc asimetric și extrem de rapid. Astăzi, dronele accesibile, care pot fi achiziționate cu mai puțin de 1.000 de dolari, reprezintă o amenințare critică pentru infrastructura strategică și obiectivele militare de mare valoare. Metodele tradiționale de apărare, bazate preponderent pe radare punctuale, se dovedesc insuficient de agile pentru a contracara atacurile multiple, rapide și venite din direcții imprevizibile.

Halo_Shield: Arhitectura rezilienței distribuite

Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată arhitectura modulară Halo_Shield, un sistem de combatere a dronelor (C-UAS) conceput să fuzioneze datele de la senzori activi și pasivi într-o imagine operațională unificată. Sistemul funcționează prin „Tile-uri” – componente integrate care conectează senzori tactici și efectori (inclusiv lasere de mare energie, precum sistemul LOCUST) într-un lanț de neutralizare distribuit. Această abordare elimină dependența de un singur punct de detecție, crescând semnificativ rata de succes a apărării.

De la experiment la succes operațional

În cadrul unor exerciții riguroase – T-REX 25-2, TWIX 2026 și T-REX 2026 – Halo_Shield a demonstrat capacități de necontestat. Validările din teren au confirmat că sistemul poate fi configurat în câteva minute, oferind o disponibilitate aproape continuă și interoperabilitate avansată. La Grand Forks, Halo_Shield a marcat o premieră prin coordonarea angajărilor cu laser de mare energie, preluând rolul de comandă și control direct și confirmând viabilitatea unui concept de apărare stratificat, gata pentru desfășurări rapide în medii complexe.

Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară

Criza din Mojave

În timpul unor teste recente desfășurate în temperaturile extreme ale deșertului Mojave, terminalele terestre Starlink utilizate de armată au început să cedeze din cauza supraîncălzirii. Fără sprijin tehnic specializat în proximitate, soldații au recurs la o soluție de avarie ingenioasă: răcirea antenelor cu tricouri ude. Această abordare neașteptată a reușit să mențină fluxul de date esențial pentru operațiuni, demonstrând că adaptabilitatea pe câmpul de luptă poate suplini, uneori, lipsa echipamentelor complet ranforsate.

Tehnologia comercială: Avantaje și limite

Incidentul a scos la iveală dilema actuală a achizițiilor militare: echilibrul dintre rapiditatea tehnologiei comerciale și durabilitatea echipamentelor de tip „bespoke”. Dacă soluțiile comerciale, precum Starlink sau sistemele 5G, permit o desfășurare rapidă și costuri reduse cu 50% față de sistemele tradiționale, ele nu sunt întotdeauna proiectate pentru mediile austere.

Viitorul achizițiilor: Pragmatism peste supradimensionare

Lecția desprinsă de armată este clară: nu orice limitare tehnică necesită reproiectarea completă a unui sistem. Oficialii militari susțin acum că, dacă o procedură tactică simplă (precum răcirea improvizată) rezolvă problema fără a afecta misiunea, aceasta este preferabilă investițiilor masive în „supraransforsare”. Această filozofie, aplicată în urma experimentelor recente, ar putea schimba fundamental modul în care armata accelerează adopția tehnologiilor moderne, punând accent pe eficiență și adaptabilitate.

Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte

O numire surpriză

Într-o mișcare rapidă, Adam Telle a fost numit secretar interimar al Armatei, preluând funcția imediat după demisia surprinzătoare a predecesorului său. Telle, care ocupă în prezent funcția de asistent al secretarului Armatei pentru lucrări civile, a fost descris drept un patriot respectat, decizia fiind salutată de liderii din cadrul Comitetului pentru Forțele Armate din Senat.

Leadership în tranziție

Această schimbare vine într-un moment critic pentru forțele terestre, care traversează o perioadă de modernizare accelerată. Instituția se confruntă însă cu un vid de conducere la nivel înalt, atât pe plan civil, cât și militar. În timp ce Telle ocupă temporar fotoliul de secretar, postul de șef al Statului Major rămâne sub semnul incertitudinii după eliminarea generalului Randy George. Deși s-au vehiculat nume pentru acest post, Casa Albă nu a formalizat încă nicio nominalizare, pe fondul unor controverse politice privind credentialele potențialilor candidați. Pentagonul a dat asigurări că se lucrează la finalizarea acestor numiri, însă instabilitatea de la vârful ierarhiei militare rămâne un punct fierbinte în dezbaterea de la Washington.

Citeste in continuare

Actualitate

Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie

Publicat

acum 2 zile

septembrie 4, 2026

Incisiv

Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an

Oshkosh Defense le-a transmis pușcașilor marini americani că trebuie să decidă până la 31 octombrie dacă acceptă oferta companiei de a furniza vehicule tactice ușoare comune — JLTV — într-un interval mai mic de un an.

Propunerea vine în contextul în care AM General întâmpină întârzieri în producția versiunii modernizate JLTV A2, după ce a câștigat contractul pentru fabricarea acesteia. În lipsa unei decizii din partea Marine Corps, viitorul liniei de producție JLTV operate de Oshkosh rămâne incert.

Un „pod de producție” pentru a evita blocajele

Oshkosh își promovează intens oferta, denumită „production bridge” — sau „pod de producție”. Compania susține că soluția ar permite Marine Corps să continue procesul de modernizare, oferind în același timp AM General timpul necesar pentru a recupera întârzierile de producție.

Reprezentanții companiei afirmă că fiecare zi în care noile vehicule nu ajung în unități amână modernizarea forțelor și sporește riscurile operaționale. În acest scenariu, contractul propus de Oshkosh ar funcționa ca un mecanism temporar de protecție, nu ca o încercare de a elimina AM General din program.

Investiții private de peste 50 de milioane de dolari

Pentru a putea începe rapid producția, Oshkosh spune că a alocat peste 50 de milioane de dolari din capital propriu. Banii sunt destinați extinderii capacității industriale și achiziției anticipate a materialelor cu termene lungi de livrare.

Compania estimează că poate produce și livra aproximativ 1.200 de vehicule JLTV pe an. Primele unități ar putea ajunge la pușcașii marini în aproximativ zece luni de la activarea acordului.

Oferta se bazează pe forța de muncă disponibilă, spațiul actual de producție și relațiile existente cu furnizorii. Dacă decizia este amânată după 31 octombrie, toate aceste elemente — inclusiv capacitatea industrială și disponibilitatea componentelor — ar trebui reevaluate.

Fără semnale clare din partea Marine Corps

Oshkosh susține că Marine Corps a fost informat cu privire la termenul-limită și că oficialii au înțeles motivele pentru care compania a impus această dată. Cu toate acestea, până în prezent nu ar fi existat niciun semnal clar privind direcția în care intenționează să acționeze serviciul militar.

În lipsa unei cereri ferme, Oshkosh ar putea redirecționa capacitățile pregătite către alte activități: mentenanța flotei existente, contracte cu parteneri internaționali sau programe asociate, precum ROGUE Fires. Țările partenere reprezintă deja o piață concretă, după ce Țările de Jos au selectat compania pentru producția unei versiuni olandeze a vehiculului JLTV.

Marine Corps caută un al doilea furnizor

Marine Corps a publicat în luna mai o solicitare pentru identificarea unui al doilea furnizor de JLTV. Documentul viza variante comerciale sau deja dezvoltate, „mature, pregătite pentru producție și rapid de introdus în dotare”.

Serviciul militar american a precizat că analizează permanent opțiunile de achiziție pentru a respecta cerințele aprobate privind JLTV, pentru a menține nivelul de pregătire operațională și pentru a limita riscurile asociate introducerii noilor vehicule.

În acest context, Oshkosh s-a poziționat pentru a furniza modelul JLTV A1, a cărui linie de producție a rămas activă pentru comenzile comerciale ale companiei.

Un necesar de 12.500 de vehicule

Pentru anul fiscal 2027, Marine Corps solicită 244,9 milioane de dolari pentru achiziția a peste 340 de vehicule JLTV A2. Obiectivul total al pușcașilor marini este de aproximativ 12.500 de vehicule, însă Oshkosh estimează că până acum a fost livrat mai puțin de 60% din necesarul planificat.

Întârzierile AM General au atras critici din partea parlamentarilor americani, atât republicani, cât și democrați. Un senator democrat din Wisconsin a catalogat situația drept o performanță inacceptabilă pentru unul dintre cele mai importante contracte de vehicule ale Departamentului Apărării.

AM General invocă dificultăți de tranziție

Conducerea AM General a pus întârzierile pe seama unor probleme complexe de tranziție și a anunțat că firma intenționează să atingă producția la capacitate maximă în 2027.

În pofida acestor probleme, Oshkosh insistă că oferta sa nu urmărește falimentarea sau blocarea programului AM General. Compania afirmă că obiectivul este să ofere Marine Corps o soluție intermediară, astfel încât serviciul să își continue modernizarea, iar producătorul desemnat să câștige timp pentru recuperarea întârzierilor.

Citeste in continuare

Exclusivacum 3 zile

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Exclusivacum 4 zile

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

Exclusivacum 4 zile

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

Exclusivacum 2 zile

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Exclusivacum o zi

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

Exclusivacum 3 zile

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Exclusivacum 2 zile

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Exclusivacum 2 zile

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

Ziarul Incisiv de Prahova

Bugetul estimat pentru fondurile aferente pensiilor speciale, pentru 2018, este de 9 miliarde de lei

Iti recomandam

Actualitate

Pentagonul lansează „Secure Space Network” pentru a extinde accesul companiilor la infrastructura clasificată

Aproximativ 50 de facilități SCIF vor fi construite în Statele Unite

Washington vrea să elimine barierele pentru companiile mici

SCIF-urile, spații proiectate pentru a rezista spionajului

Costurile ridicate limitează accesul firmelor la contractele clasificate

Programul ar putea fi extins rapid în funcție de necesități

Facilitățile vor fi amplasate în baze militare și centre dedicate industriei

Actualitate

Halo_Shield: Noua frontieră a apărării împotriva amenințărilor aeriene asimetrice

Ingeniozitate sub presiune: Lecții din deșert pentru tehnologia militară

Schimbări la vârful Armatei SUA: Interim interimar în timpuri incerte

Actualitate

Oshkosh Defense pune presiune pe pușcașii marini: oferta pentru vehicule JLTV expiră la 31 octombrie

Compania promite primele vehicule în mai puțin de un an

Un „pod de producție” pentru a evita blocajele

Investiții private de peste 50 de milioane de dolari

Fără semnale clare din partea Marine Corps

Marine Corps caută un al doilea furnizor

Un necesar de 12.500 de vehicule

AM General invocă dificultăți de tranziție

Aveți un PONT?

Știri calde

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc

IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Industria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor

TCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Triada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”

Șef de IPJ cu nota 3,82 la “capacitate”. România, te iubesc… pe mute

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie

TCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare

Partener media exclusiv

Parteneri

Top Articole Incisiv