ŞEDINŢA GUVERNULUI

Cele două „coarne” poartă inscripţiile „inerţie” şi „birocraţie”
Ultimă şedinţă (dar nu cea de pe urmă!) a guvernului a prilejuit actorului „numărul unu” al scenei noastre politice abordarea unei partituri în registru grav, patetic chiar. Motivul l-a constituit raportul prezentat de către ministrul de externe, domnul Adrian Năstase. Lunga tiradă a avut ca temă „înfrisoşătorul imobilism al măsurilor noastre diplomatice”. Personalul ambasadelor româneşti îi apare ca fiind format din „oameni care nu ies cu zilele din casă, decît pînă Ia colţ, pentru cumpărături”. Deşi statutul lor material s-a îmbunătăţit (dacă aşa poate fi numită triplarea indemnizaţiilor în valută – n. red.), cel moral a rămas neschimbat. „Nu cred că reducţionismul la evenimentele din 13-15 iunie trebuia să caracterizeze activitatea lor diplomatică” (la acest punct, permis fie-ne să facem citeva completări: întîmplarea a făcut să putem avea, în ultimele luni, contacte cu personalul ambasadelor noastre din citeva ţări europene şi de peste ocean. Aşa cum am ramarcat şi în corespondenţele de la faţa locului, nimic nu pare să se fi schimbat pe acolo. Oamenii sînt în general aceiaşi, poate au mai fost mutaţi dintr-un loc în altul şi, deşi nu se ştie dacă mai au sarcini extradiplomatice, mentalitatea şi comportamentul lor au rămas întru totul aceleaşi…), „primim telegrame de la ambasade în care ni se relatează ce mai scriu ziarele de pe acolo. Or, asta am putea s-o facem singuri, aici la Bucureşti. E MOMENTUL SĂ SCUTURĂM ACEST APARAT CARE SE SIMTE DEOSEBIT DE BINE AŞEZAT ÎN ŞA”. Dar situaţia pe care „călăreşte” corpul nostru diplomatic este departe de a fi una dintre cele mai roze şi apare tot mai frecvent impresia că cei mandataţi să reprezinte interesele actualului guvern, se „păstrează” pentru eventualele modificări ale scenei politice. „Am schimbat ministrul anterior tocmai din cauza imobilismului în care se cantonase”, a mai spus primul ministru, oferind şi un sugestiv exemplu concret de gîndire: „Dacă eu aş fî citit la Luxemburg textul pe care mi-l pregătiseră specialiştii noştri aş fi fost fluierat. ERA EXACT CE-AR FI SPUS ŞI CEAUŞESCU! ERA ABOMINABIL!” Remarca prilejuieşte intervenţia ministrului culturii, Andrei Pleşu: ,,Am o tristă experienţă in privinţa ambasadelor româneşti, totul, de la cum arată oamenii pînă la cum vorbesc şi cum se comportă, te face să roşeşti. Au fost readuşi oameni daţi afară pe timpul lui Pacepa, de parcă ar fi fost disidenţi. Majoritatea vorbesc prost sau deloc limba ţării in care lucrează. Occidentul e dispus la deschideri culturale. Cum ii răspundem noi? Numind in aceste funcţii oameni care n-au nimic de-a face cu cultura (N. Red.: Un exemplu de actualitate: ataşatul nostru cultural in Japonia este un fost politruc de la Comitetul de cultură!) Ar trebui ca Ministerul Culturii să fie consultat in legătură cu aceste numiri”. Acestor atacuri in serie li s-au adăugat ,,punctele” marcate de către domnii Fote şi Marinescu, in urma cărora ministrul Adrian Năstase a părut să fie „groggy”. Din corzi, domnia sa n-a mai reuşit decit să replice că nu s-au făcut referiri la informarea sa şi că in acest domeniu nu se pot face schimbări peste noapte. Dar, „noaptea” durează deja, de peste patru luni… Al doilea punct al ordinii de zi l-a constituit analiza „Metodologia concesionării”. Dacă în prima parte tonul analizei a fost, cu unele acute, temperat, de data aceasta s-a dezlănţuit o veritabilă furtună verbală, însoţită de caracterizări a căror plasticitate lesa din tiparele unor asemenea reuniuni. „E UN DOCUMENT MONSTRUOS” – a afirmat primul ministru, justificindu-şi afirmaţia printr-un calcul sumar: din cele 20 de pagini plus 8 anexe lipseşte exact calea pe care ar trebui s-o urmeze concesionarul. Petre Roman şi-a alcătuit singur o diagramă din care reiese că sint necesare nu mai puţin de 15 etape, cu 5 reveniri la Agenţia Naţională pentru Privatizare şi patru intrări la un ministru secretar de stat! „E VORBA DE FAPT DESPRE O BLOCARE. Tocmai acele proceduri urgente sînt supuse unei birocraţii necruţătoare. Un birocratism surd şi orb. Sînt un milion de verigi, in care nu apare răspunderea celui care trebuie să-şi păstreze scaunul. E o descurajare totală a întreprinzătorului”. Evident, apare de-a dreptul de neînţeles necesare atîtea luni de eforturi, dacă rezultatul este de o astfel de calitate. „Trebuie să distrugem acest aparat birocratic; altfel ne distruge el pe noi”. Operaţiunea este dificilă, au mai încercat şi alţii, iar de regulă virusul birocraţiei s-a dovedit mai puternic. „AGENŢIA DE PRIVATIZARE A PRODUS UN DOCUMENT ABERANT ŞI MONSTRUOS” – a mai spus primul ministru, concluzionind: „TREBUIE SA LUAM TAURUL DE COARNE!”
Cu mîinile goale însă este cam periculos…

Octavian ANDRONIC

Ziarul Libertatea din 14 noiembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Presa română supusă unui interviu grăbit

Ieri a avut loc o întilnire mai puţin obişnuită. Este vorba de cea dintre reprezentanţii Consiliului Europei – aflaţi, după cum se ştie, in vizită in ţara noastră – şi cei ai mass-media din România: Televiziune, Rompresul, ziare independente şi cele ale principalelor partide politice. Neobişnuitul rezidă din faptul că, de această dată, ziariştii au răspuns întrebărilor adresate de oaspeţi. Ele au privit îndeosebi probleme legate de statutul publicaţiilor, numărul lor, modul de tipărire şi difuzare, greutăţile (obiective sau nu) ce stau în calea presei către cititor, rolul televiziunii in informarea obiectivă şi promptă a populaţiei, evenimentele din 13-15 iunie. In răspunsurile lor unii (din păcate, foarte puţini) dintre coi prezenţi s-au referit la poziţia şi situaţia redacţiilor fată de putere, informînd despre starea precară a tipografiilor, despre modul extrem de defectuos şi greu de difuzare a publicaţiilor de lucru cu care toată lumea a fost de acord, prin numărul lor extrem de mare, ridică dificultăţi greu de rezolvat de un aparat incă puţin numeros şi dezinteresat. Din păcate, timpul extrem de limitat fixat de „protocol” -cu puţin peste o jumătate de oră – nu a permis decit o tratare parţială şi superficială a fenomenului extrem da complex al presei în România postrevoluţionară, nereuşind, considerăm noi, elucidarea aspectelor enunţate iniţial. Poate, cine ştie, la următoarea intîlnire…

Neli LUCHIAN 

K.O.

„Europa” ajunsă la cel de-al 12-lea număr face o surpriză plăcută cititorilor „Libertăţii” prin reluarea, din coloanele noastre, a declaraţiei lui Gavril Hrib (Dubla crimă din bd. Dinicu Golescu) dar, în mod surprinzător sub semnătura Angela Băcescu. Să fie unul dintre pseudonimele asasinului?

INTRAREA Şl IEŞIREA ÎN EUROPA

Doru Viorel Ursu, a precizat purtătorul de cuvint al Ministerului de Interne de la Viena, care a mai arătat că pînă în prezent nu a fost expulzat nici un refugiat. Cei doi miniştri au avut o întîlnire luna trecută.

Începînd cu octombrie 1989, Ungaria a aplicat Convenţia de la Geneva cu privire la refugiaţi şi deci, apreciază Viena este prima tară da azil pentru refugiaţii români. Două treimi dintre refugiaţi au trecut graniţa iIegal începînd din martie, data reintroducerii vizei obligatorii pentru intrarea românilor în Austria.

Viena a apelat la armată pe 3 septembrie pentru a stopa intrarea ilegală a străinilor pe la frontiera austriaco-ungară, devenită total permeabilă după demontarea „cortinei de fier”. După intervenţia soldaţilor austrieci, numărul refugiaţilor a scăzut sensibil potrivit surselor oficiale (A.F.P.).

Cu microbuzul în sala de aşteptare!

Potrivit unui comunicat al Comandamentului de grăniceri ai Ungariei, la 6 noiembrie la graniţa de stat ungaro-cehoslovacă, la punctul de frontieră din regiunea Gyor Vamoshabadi (vestul Ungariei), organele vamale ungare au interzis intrarea a doi cetăţeni români – fraţii Florentin şi Marius Dodocea – deoarece transportau în cantităţi comerciale, mărfuri pentru care se percep taxe vamale.
Florentin Dodocea a blocat cu autofurgoneta marca „Volkswagen”, aşezată de-a latul şoselei, trei benzi de circulaţie apoi in mod intenţionat a intrat cu aceasta în sala de aşteptare pentru pasageri, unde se aflau peste 200 de persoane. Cioburile de sticlă au provocat rănirea unuia din vameşii cehoslovaci. După aceea, Florentin Dodocea a intenţionat din nou să intre cu maşina in peretele de sticlă al sălii de aşteptare, acţiune care a fost zădărnicită de grănicerii unguri cu ajutorul gazelor lacrimogene.

Grănicerii i-au predat pe cei doi cetăţeni români poliţiei locale. Împotriva lor a fost intentat un proces penal pentru pagube materiale în valoare de 150 000-200 000 forinţi şi pentru comportarea acestora, care reprezintă un pericol social (M.T.I.)

IERI    

Ieri n-au apărut „Dimineaţa” şi „Jurnal Internaţional”. N-am fi aşteptat apelul patetic de aseară, de pe micul ecran, al „Dimineţii” (care, între noi fie spus, reclama o „recompensă” pentru atitudinea avută cu un prilej anterior) pentru a protesta împotriva unor încărcări de sabotare a presei independente (?!), dacă, aflîndu-ne în aceeaşi situaţie (tirajul nostru destinat provinciei si abonamentelor nu a fost nici el tipărit), nu am fi constatat, fără dubii, că situaţia se datorează lipsei acute de hirtie – în ciuda eforturilor depuse de Editura „Presa Liberă”. Hiba pare să fie, mai degrabă una banal economică (fabricanţii aşteptînd creşterea preţului hîrtiei) decît una politică… Hai, deci, să nu facem pe eroii…

Locuinţe din România vîndute prin intermediul Televiziunii italiene

(Articol apărut in ziarul britanic „The Times” nr. 63857 din 7 noiembrie 1990)

Televiziunea, a cărei putere de convingere nu poate fi pusă la îndoială intr-o ţară in care 35 de canale se întrec să capteze atenţia telespectatorilor, a organizat la 6 noiembrie cea mai mare lovitură comercială a sa: vinzarea unui număr de 8 000 de locuinţe din România unor familii Italiene.
Pentru această acţiune nu a fost nevoie de agenţi de vinzări imobiliare, de intermediari sau avocaţi. Au fost suficiente televiziunea şi un telefon.
In mai puţin de 21 de zile canalul italian „Rete Mia”, specializat în ceea ce proprietarii săi numesc „telefinanţe”, au convins peste 9 000 de italieni să cumpere o casă sau un apartament in România.
Majoritatea acestor locuinţe sînt situate pe litoralul Mării Negre si au preţuri variind intre 3 500 lire sterline pentru un apartament cu trei camere la etajul 1 şi 14 000 lire sterline pentru o „vilă modestă cu piscină”. Cumpărătorilor le este, de asemenea, asigurat un bilet dus-intors gratuit in România, în fiecare vară, în următorii cinci ani.
Giorgio Mendella, directorul financiar al canalului, a informat că „Rete Mia” a primit deia depuneri în valoare de 4 miliarde lire sterline pentru cumpărarea unui număr de 7 399 apartamente şi 1368 vile din România”. Peste 4 200 de nume sînt deja înscrise pe listele de aşteptare. Pină în prezent, doar 8 la sută din aceste tranzacţii nu au putut fi încheiate”, a mai arătat el.
Dl. Mendella a declarat că emisiunile canalului său sînt urmărite in mod regulat de 17 milioane de telespectatori. În prima zi în care s-a făcut publicitate locuinţelor din România au solicitat, informaţii peste patru milioane de persoane. Casele au avantajul de a fi situate in apropierea a ceea ce Mendella descrie drept „una dintre ultimele mări nepoluate din lume”. El a prevăzut un viitor prosper României şi guvernului Iliescu, cu care Mendella are legături foarte strînse.
El a mai declarat: „Am explicat românilor că avem posibilitatea de a aduce în fiecare an 14 000 de italieni pe litoralul Mării Negre, iar românii care au orchestrat revoluţia la televiziune in numai două zile şi-au dat seama de adevărul spuselor mele.”
Zona în care sînt situate casele aflate in curs de vinzare va deveni o mică enclavă italiană în ceea ce Mussolini numea „bastionul latin al Balcanilor”. Spre deosebire de sîrbi, croaţi, şi bulgari, românii nu sînt slavi, şi se mindresc cu descendenţa lor latină.
Noua zonă turistică va avea restaurante italieneşti, pizzerii, cafenele, precum şi întreaga infrastructură de confort fără de care orice italian se simte pierdut in străinătate. Costul acestei iniţiative este evaluat la 3 miliarde lire sterline, dar Mendella speră că acesta va fi doar un prim pas, el avind în vedere un alt proiect, invazia supermagazinelor italiene în România. El a planificat deja înfiinţarea a 60 de supermagazine in această ţară, primul – denumit „Titan” – urmind să se deschidă in curînd la Bucureşti.

Ziarul Libertatea din 14 noiembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 14 noiembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 14 noiembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Presa acum 50 de ani

CONSILIUL DE MINIŞTRI a analizat, la 11 noiembrie, efectele cutremurului catastrofal din noaptea de 9 spre 10 noiembrie. Reiese că seismul a avut un caracter mai grav la Bucureşti, în Valea Prahovei, Galaţi şi Focşani; efecte mai puţin grave la Turnu-Măgurele, Câmpu-Lung, Târgoviste, Mizil, Râmnicu-Sărat, Tecuci, Bârlad, Iaşi, Brăila; cu mai mică intensitate la Roman, Piatra-Neamţ, Bacău, Braşov, Piteşti, Craiova, Giurgiu, judeţul Ilfov, Tulcea şi Constanta. Restul tării nu a suferit aproape deloc. Pină in seara zilei de 10 noiembrie s-au înregistrat 267 morţi şi 473 răniţi. Au fost luate imediat măsurile de asistenţă necesare • „VIZITA MAJESTAŢII SALE REGELUI” la locurile care au suferit de pe urma cutremurului: la fostul bloc Carlton, la blocurile de pe bd. Brătianu, str. Berthelot, la Biserica Popa Tatu, la diferite case de pe calea Griviţei, Filantropia şi şos. Colentima. De asemenea, la Aşezămintele Brâncovenesti, „unde sînt internaţi o serie de accidentaţi de pe urma groaznicului cutremur de duminică dimineaţă” • IN REGIUNILE GALAŢI ŞI IAŞI s-au făcut „numiri de maestre şi ajutoare de maestre, suplinitoare (fără examen da capacitate) în invăţămintul industrial de fete?” • COMERŢ SAU INDUSTRIE. Direcţia sanitară a Capitalei, „constatînd că foarte multe persoane – în dorinţa da a deschide un comerţ sau o industrie românească – cumpără sau preiau localuri vechi, cari foarte deseori nu îndeplinesc condiţiile de higiena şi salubritate prescrise de lege, sfătuieşte pe cei interesaţi ca înainte de a cumpăra sau contracta închirierea, să se adrereze serviciului sanitar (calea Plevnei 13) pentru a se elibera cuvenita autorizaţie de funcţionare” • CINEMATOGRAFUL C.M.L,. în fosta sală „Scala” s-a inaugurat cinematograful C.M.L. (Corpul Muncitoresc Legionar) • „AMERICA AR FACE O NEBUNIE DACA AR INTRA IN RĂZBOI ÎMPOTRIVA GERMANIEI” în declaraţia sa, senatorul democrat D. Wheeler argumentează: „Dintr-un altfel da războiu, ea n-ar putea ciştiga nimic, dar ar putea pierde foarte mult si în primul rînd şi-ar pierde democraţia” • CAPTURA URIAŞA. De la Alicante se relatează că echipajul vasului de pescuit „Joven Matilda” a prins, la două leghe marine de ţărm, „un peste de dimensiuni enorme: Şase metri, 900 kg”… • POETUL ION PILLAT a vorbit, la Palatul cultural din T. Severin, despre opera lui Vasile Alecsandri • SUTE DE AVIOANE GERMANE au atacat Londra in noaptea de duminică spre luni • SPECTACOLELE SÎNT SUSPENDATE în zilele da luni 11, marţi 12 şi miercuri 13 noiembrie, ca urmare a hotăririi de a sa verifica, de către o comisia tehnică specială, starea după seism a „teatrelor, vedevilurilor, dancingurilor” • PARCHETUL TRIBUNALULUI ILFOV a pornit ancheta judiciară a cauzelor catastrofalei prăbuşiri a imobilului „Carlton” @ PĂRTINIRE… NEUTRĂ. Ziarele italiene învinuiesc presa elveţiană de părtinire în conflictul italo-grec • „CETATEA MIŞCARII LEGIONARE” este denumit dulcele tîrg al Ieşilor… • MOLOTOV LA BERLIN. Invitat de guvernul german, d. Molotov soseşte în această săptămînă în capitala Reichului „pentru ca – după cum se spune – să întărească şi să aprofundeze printr-o luare de contact personală, bunele relaţii existente între cele două tări”. Presa germană da luni dimineaţa consideră vizita iminentă a d-lui Molotov ca „un eveniment politic de mare importantă. Ziarele amintesc cu această ocazie de mersul favorabil al relaţiilor de la semnarea pactului de neagresiune dintre Germania şi Rusia din septembrie 1939 • „CĂRŢI ALIMENTARE”. Pentru a se asigura aprovizionarea populaţiei, in centrele urbane din Bulgaria au fost introduse „cărţi alimentare” • CERCUL IREZERVIŞTILOR. Cercul subofiţerilor de rezervă din România şi-a serbat 25 de ani da la înfiinţare • „TRICOTAJE MODERNE vinde eftin Galeriile Bucureşti (str. Lipscani 88)” • POMENIRE. în cimitirul aromânesc din Thesalonik s-a oficiat un parastas pentru pomenirea legionarilor ucişi în 1938 si 1989 • CONSUMUL INTERN DE SARE în lunile ianuarie-iuIie 1940, a fost de 167.172 tone, în valoare de 298.041.000 lei fată de 175.490.000 tone, valorînd 335.139.000 lei, cu un an in urmă.

Rubrică redactată de Ion BUTNARU

Cronica parlamentară

Deputaţii mirenii, miniştrii răspund

Şedinţa de ieri a Adunării Deputaţilor a fost rezervată răspunsurilor guvernului la interpelările unor deputaţi. Unele explicaţii au fost trimise în scris (de la Procuratură şi din partea domnului ministru secretar de stat Anton Vătăşescu) de parcă întrebările adresate aveau caracter personal şi confidenţial, nefiid nici măcar citite de cineva în plen. Aşadar, am putut consemna numai răspunsurile reprezentanţilor guvernului care au venit in Dealul Mitropoliei. Primul dintre aceştia a fost ministrul sănătăţii, dl. Bogdan Marinescu. Domnia sa a prezentat o situaţie parţialii a rănitilor Revoluţiei şi a fondurilor alocate îngrijirii acestora (în speţă pentru judeţul Timiş) şi a expus intenţiile infiintării unei fundaţii de ajutoare a copiilor leucemici (circa 5- 6000 an in România).
Din partea Ministerului Invăţămîntului şi Ştiinţei, dl ministru secretar de stat Sorin Cristea, a răspuns întrebări lor referitoare la manualul de istorie gimnazial, la deficitul de cadre didactice (peste 330 de mii în toată ţara), la reorganizarea muncii în minister. S-a arătat că există un plan de construirea de noi şcoli: 200 intr-o primă etapă de 2-3 ani şi 2100 in următorii 12 ani.
Dl. Victor Babiuc, ministrul Justiţiei, a fost interpolat in legătură cu apariţia în instanţă în zeghe şi cătuşe a participanţilor la „dezordinea’ din iunie precum şi la tratamentul lor din penitenciare. Dl. ministru a răspuns că, deocamdată, penitenciarele sînt in subordinea Ministerului de Interne, iar instanţa a dispus renunţarea la zeghe şi cătuşe în timpul desfăşurării proceselor. S-a mai arătat că două proiecte de Lege privind reorganizarea justiţiei militare şi civile s-au depus spre aprobare Parlamentului încă din 23 octombrie. S-a răspuns de asemenea UDMR-ului în legătură cu un memoriu depus de această formaţiune privind eliberarea a şase maghiari implicaţi în evenimentele de la Tîrgu-Mureş.
Dl. ministru al transporturilor, Doru Pană a arătat că s-a terminat diagnosticarea activităţii de transporturi, şi se conturează măsurile de redresare. In privinţa CFR-ului, în Bucureşti se va construi o nouă gară (Pipera pentru Constanţa şi Moldova) şi se vor moderniza total gările Basarab şi Nord.

Răzvan MITROI