Actualitate
Reuniunea Grupului de lucru la Nivel Înalt pentru Competitivitate şi Creştere

Preşedinţia germană a Consiliului UE a organizat în data de 5 noiembrie 2020, în sistem de videoconferinţă, reuniunea Grupului de lucru la Nivel Înalt pentru Competitivitate şi Creştere (HLG COMPET), propunând spre dezbatere două subiecte: Industria europeană şi progresele în tehnologia digitală: de la inovare prin proiecte strategice la competitivitate şi Mai bună reglementare – aplicarea testului IMM, pentru susţinerea redresării şi pentru reducerea sarcinilor administrative.
La videoconferinţă au participat directorul DG Grow, Kerstin Jorna şi directorul DG Connect, Khalil Rouhana care au evidenţiat că această transformare digitală la
nivelul industriei şi a companiilor este modelată în interesul cetăţenilor şi pentru susţinerea mediului de afaceri, respectând valorile UE, astfel digitalizarea fiind o necesitate, nu o alegere.
În cadrul întâlnirii, Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a fost reprezentat de către domnul Dan Dragoş DRÄGAN, secretar de stat şi doamna Adriana SÎRZEA, director, Direcţia Piaţa Internă.
În contextul pandemiei COVID-19, industria europeană a trebuit să se adapteze, iar relevanţa digitalului în dezvoltare şi producţie, precum şi necesitatea de a coopera au devenit din ce în ce mai mai clare. Leadershipul digital şi strategia au devenit astfel un obiectiv cheie al UE, iar strategia digitală şi Acordul Verde prevăd
iniţiative specifice în acest sens. Secretarul de stat Dan Dragoş Drăgan a afirmat că România este interesată să ia parte la proiectele importante de interes comun
european (IPCEI), cum este cazul IPCEI privind tehnologiile şi sistemele bazate pe hidrogen şi IPCEI în domeniul microelectronică, ele fiind de o importanţă critică
pentru dubla tranziţie, ecologică şi digitală.
„Fără îndoială, criza COVID-19 a forţat economia globală să regândească strategiile organizaţiei pentru a se adapta la noul context. În toate aceste luni, elementul
cheie al afacerilor a fost cu siguranţă cel digital, care putem spune că a salvat ziua!”, a declarat oficialul român în cadrul dezbaterii.
Acesta a precizat că e nevoie de o colaborare mai profundă la nivelul companiilor pe întreg teritoriul UE, dialogul strâns şi coordonarea procesului de lansare şi derulare a IPCEI fiind deosebit de importante.
La nivel european, Testul IMM analizează posibilele efecte ale propunerilor legislative ale UE asupra întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Prin evaluarea
costurilor şi a beneficiilor opţiunilor de politică, aceasta ajută la implementarea principiului Think Small First şi îmbunătăţirea mediului de afaceri.
„Una dintre principalele provocări este de a ajunge la cât mai multe IMM-uri în timpul procesului de consultare. Deşi s-au făcut multe progrese în consultare, există încă spaţiu de îmbunătăţit şi, având în vedere specificul grupului ţintă, consultarea offline ar trebui de asemenea extinsă. În plus, cuantificarea costurilor de conformitate pentru diferite tipuri de IMM-uri este încă slabă sau incompletă, chiar şi în cazul costurilor administrative în care metodologia este destul de simplă, în timp ce testul IMM-urilor nu este încă aplicat sistematic”, a subliniat Dan Dragoş DRĂGAN, secretar de stat în cadrul MEEMA.
Un control adecvat al testelor IMM-urilor efectuate încă lipseşte şi acest lucru este foarte important pentru îmbunătăţirea eficienţei aplicării sale.
Secretarul de stat român a declarat că ambele mijloace de consultare, atât online, cât şi offline, ar trebui îmbunătăţite pentru a ajunge la cât mai multe părţi interesate şi pentru a purta conversaţii semnificative cu privire la noile iniţiative ale UE cu impact asupra afacerilor.
Trebuie identificat cu precizie grupul de IMM-uri afectate de o anumită reglementare, pentru a estima în mod corespunzător costurile, deoarece în multe cazuri, impactul ar putea varia în funcţie de mărimea IMM-urilor din sector (mijlocii, mici, micro). De asemenea, secretarul de stat Dan Dragoş Drăgan a subliniat că, acolo unde este posibil, impactul indirect asupra clienţilor şi furnizorilor IMM-urilor ar trebui să fie luat în considerare. Mai mult, Comitetul de control al reglementării ar trebui să acorde o atenţie sporită nu numai calităţii testelor efectuate asupra IMM-urilor, ci şi cazurilor în care lipseşte în întregime din evaluarea impactului reglementării pentru iniţiativele care au impact semnificativ asupra IMM-urilor.
Actualitate
Startup-ul Shield AI dezvăluie X-BAT, un nou concept de dronă de luptă cu inteligență artificială
Actualitate
Armata SUA intensifică producția de piese 3D, depășind restricțiile de proprietate intelectuală

Lipsa drepturilor de proprietate intelectuală asupra multor componente ale echipamentelor militare împiedică armata să le reproducă rapid și eficient prin imprimare 3D. Astfel, armata intenționează să producă singură mai multe piese.
Armata SUA întâmpină dificultăți în reproducerea și imprimarea 3D a pieselor necesare pentru arme și platforme, deoarece nu deține proprietatea intelectuală a acestora. Din acest motiv, armata ar putea începe să fabrice mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor, a declarat șeful interimar al Comandamentului de Materiale al Armatei, pentru Breaking Defense.
Lipsa proprietății intelectuale, o problemă costisitoare și timidă
Generalul-locotenent Christopher Mohan, comandantul adjunct și comandantul interimar al AMC, a declarat că industria nu ar trebui să fie surprinsă dacă armata va începe să producă mai multe piese prin imprimare 3D, fără a utiliza proprietatea intelectuală a furnizorilor. Scopul este de a repune în funcțiune tancurile, elicopterele și alte platforme mai rapid. El a recunoscut că acest lucru face industria „îngrijorată și obosită”, dar a adăugat că a fost transparent cu furnizorii cu privire la dificultățile armatei.
„Nu mai putem aștepta”
„Am fost foarte deschiși cu ei și i-am spus ieri unuia dintre partenerii noștri din industrie, nu fiți surprinși dacă veți vedea că facem lucruri pentru că nu putem aștepta. Nu putem aștepta”, a declarat Mohan într-un interviu acordat la conferința anuală AUSA de săptămâna trecută.
„Recunosc că proprietatea lor intelectuală este proprietatea lor intelectuală”, a spus Mohan despre furnizori. „Ne este rușine că nu am cumpărat-o de la început, ceea ce este o prostie, o misiune prostească.”
Exemplu concret: O valvă de anvelopă
Ca exemplu, Mohan a spus că, în urmă cu câteva luni, unul dintre vehiculele armatei nu funcționa din cauza unei probleme provenite de la o mică valvă din anvelopă, așa că a cerut furnizorului principal datele tehnice pentru a face inginerie inversă asupra valvei. Cu toate acestea, furnizorul nu deținea datele tehnice, deoarece aparțineau celui care a fabricat valva cu aproximativ două sau trei niveluri sub principal, așa că a durat și mai mult pentru a repara piesa.
„Nu putem trăi așa, nu-i așa? Așa că, din nou, am spus să nu fiți surprinși dacă începem să facem lucruri”, a spus Mohan, adăugând: „trebuie să existe un fel de model care să spună: ‘Hei, putem cumpăra drepturile doar pentru piesa pe care trebuie să o imprimăm. Nu trebuie să cumpărăm întregul sistem de vehicule sau orice altceva.”
Progrese în imprimarea 3D la scară largă
Deși lipsa deținere a proprietății intelectuale a furnizorilor rămâne o problemă pentru armată, Mohan a spus că armata a făcut progrese în utilizarea fabricației aditive la scară largă. Ca parte a unuia dintre „sprinturile” de imprimare 3D ale armatei, serviciul este pe cale să creeze 60 de piese în 60 de zile, deși Mohan nu a precizat pentru ce vor fi piesele. De obicei, ar dura săptămâni pentru a face o singură piesă.
În plus, serviciul a creat un depozit digital care are piese „simpliste” care sunt ușor de imprimat pentru soldații de pe câmpul de luptă, cum ar fi grile de ventilator, mânere de uși și multe altele.
„Este un magazin containerizat. [Soldații] au putut să treacă prin rețelele tactice până la capăt, să se conecteze la depozitul digital, să descarce piesa și să o imprime pe teren, așa că știm că funcționează”, a spus Mohan. „Nu este atât de ușor pe cât ne-am dorit, dar știm că avem capacitatea de a face asta.”
Economii substanțiale și piese mai rezistente
Secretarul armatei, Dan Driscoll, a făcut ecou sentimentelor lui Mohan, arătând unei mulțimi de la AUSA o aripioară pentru rezervorul de combustibil extern al unui Black Hawk pe care serviciul a creat-o fără proprietatea intelectuală a companiei.
„Acest lucru poate suna banal, dar simpla posibilitate de a ne face sau repara propriile piese poate economisi milioane de dolari și poate salva vieți”, a spus Driscoll în timpul discursului său de deschidere la AUSA săptămâna trecută.
„Sunt construite ieftin, așa că se strică des. Furnizorul percepe peste 14.000 de dolari pentru o înlocuire. Echipa noastră o poate face mai bine. Au scanat-o 3D, au făcut inginerie inversă, au imprimat prototipuri și au efectuat validarea structurală în doar 43 de zile”, a adăugat el, ținând piesa în mână.
El a spus că armata a reușit să fabrice piesa cu puțin peste 3.000 de dolari, adăugând că piesa fabricată de armată era „cu 300% mai puternică și cu 78% mai ieftină”.
Autorizarea soldaților de a repara pe câmpul de luptă
În plus, în septembrie, Driscoll a dat soldaților autoritatea de a repara ceea ce trebuie reparat pe câmpul de luptă, în cadrul anumitor linii directoare create de armată.
De exemplu, dacă există un risc mic de a repara ceva, soldații nu trebuie să treacă printr-un proces birocratic mai înalt pentru a obține aprobarea, dar dacă există un risc „mediu” sau „mare”, soldații vor trebui să treacă printr-un proces de aprobare lung. Acest nou sistem este benefic, a spus Mohan, deoarece anterior exista o abordare „unică pentru toți” pentru a obține aprobarea de a repara ceva pe teren, astfel încât soldații nu puteau repara nimic, chiar dacă era „risc scăzut”.
„Sunt în armată de mult timp. Nu am văzut niciodată pe nimeni să aibă probleme pentru că a reparat ceva, nu-i așa? a spus Mohan. „Trebuie să schimbăm modul în care gândim.”
Actualitate
Baza Aeriană din SUA devine poligon de antrenament pentru Qatar: Un semnal geopolitic puternic
-
Exclusivacum 3 zile
Burcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Ancheteacum 3 zile
ANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum o zi
Băicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 3 zile
Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Protest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 6 ore
Circul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Exclusivacum 2 zile
Jilavawood: Minciuni, padocuri și proteste de carton – Clanul Teoroc joacă teatru ieftin pe scena Justiției!
-
Exclusivacum 19 ore
Penitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi