O.K.

În publicistica românească, un nou nume de revistă: „GALAXIA ROMÂNEASCĂ”, magazin ilustrat de cultură, informaţie şi reportaj. Director: Radu Theodoru. Redactor şef: Olimpian Ungherea. Din caseta tehnică lipseşte culoarea politică. Să înţelegem oare că noul mensual nu va face nici un fel de politică? Aşteptăm cu sufletul la gură.

EVRIKA 

„Festivalul a înlesnit mai buna cunoaştere a artei păpuşăreşti din Europa şi fiind o punte de cultură între ţările participante” – ne informează în „Dimineaţa”, doamna Carmen Firan, participantă activă la un festival din China. N-o ştiam (încă) specialistă în mînuirea păpuşilor, de cînd cu manipulările astea generale…

IERI 

Cetăţenii oraşului protestează cu vehemenţă faţă de tendinţa mai marilor zilei de a reintroduce şi extinde „pregătirea paramilitară” a populaţiei. Astfel, din Drumul Taberei ni se comunică faptul că timp de două zile, în plin week-end locuitorii au fost obligaţi să se trezească milităreşte, la 5,30 pentru a pîndi apa la robinet. În alte părţi, Colentina, Titan, aflăm că s-au organizat plantoane în jurul ţuţuroiului, mobilizarea generală, în situaţia în care ar curge apa urmînd a se face, prin repetate bătăi în ţevile reci ale caloriferelor. Se cere normalizarea situaţiei.

ION ILIESCU: Sprijin politic şi moral pentru Basarabia!

După întîlnirea cu reprezentanţii diferitelor forţe politice, domnul Ion Iliescu a făcut presei următoarea declaraţie: „Aşa cum am mai spus, în practica contactelor noastre vrem să menţinem aceste întâlniri sistematice, nu numai cu reprezentanţi individuali ai partidelor; ci şi cînd este cazul, cînd e vorba de o problemă de interes comun, cu reprezentanţii unui număr mai mare de partide – în cazul de faţă, principalele formaţiuni reprezentate în parlament. Obiectul întîlnirii de astăzi l-au constituit evenimentele care s-au petrecut in Republica Moldova în ultimele zile, cu stările de tensiune care au urmat, şi poziţia pe care Parlamentul României a adoptat-o – de sprijjn, de solidaritate faţă de opinia publică, faţă de factorii de conducere din Republica Moldova, subliniind interesul comun al tuturor de a face tot ceea ce depinde de noi pentru a asigura un climat corespunzător şi în ţară la noi, şi de sprijin politic al forţelor politice responsabile care caută să rezolve problemele proprii interne într-un cadru paşnic şi în interesul populaţiei din această republică – poziţie care s-a bucurat de înţelegere şi sprijin din partea organelor centrale sovietice. Noi vrem ca, în ceea ce ne priveşte, să asigurăm un cadru pozitiv, atît al relaţiilor noastre generale cu Uniunea Sovietică, cit şi cu Republica Moldova. Dorim ca forţele politice de la noi din ţară să contribuie la asigurarea unui climat favorabil forţelor politice din Republica Moldova, astfel ca acestea să-şi poată rezolva, cu forţe proprii, propriile probleme.”    

Ziarul Libertatea din 30 octombrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Econimia de piață

Caricatură de ANDO

Un document halucinant

• Sînt născut în 1962, mă numesc Hrib Gavril • Datorită unor necazuri în familie n-am făcut decît 9 clase • La I.M.G.B. începuse să-mi fie frică de strung • Anturajul: normal nu poţi să trăieşti de unul singur • Furam castraveţi şi roşii de Ia Popeşti-Leordeni pentru a-mi lua caiete • Mergeam la TIB şi spărgeam vitrinele • Sandu: i-a dat beţivului un pumn şi i-a luat cojocul de pe el • Am făcut tilhării un an, în zilele de salariu • Cînd am rupt legătura cu Sandu, s-a lăsat cu o bătaie bună asupra mea • Mi-am falsificat diploma de strungar şi m-am angajat ca lăcătuş • În 1982 am fost încorporat la Tirgovişte • Ca plutonier de companie am început să vînd din magazie bocanci, bluze, salopete…

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• AM INTRAT ÎN RÎNDUL LUMII!

Poşta de ieri a marcat intrarea noastră în rîndul lumii. Nebăgaţi în seamă, ignoraţi, trăiam un sentiment acut de frustrare. El a dispărut ca prin farmec odată cu primirea unei citaţii în care redactorul şef al ziarului este chemat să se prezinte în faţa comisiei de judecată a sectorului 1 de către tizul său, Octavian Rădulescu. Avînd în vedere impresionanta listă a celor reclamaţi de activul activist al foştilor deţinuţi politici – între care se numără Iliescu, Gorbaciov, Roman, Bush, Voican-Voiculescu şi, dacă nu ne înşelăm, chiar şi Saddam Hussein – putem spune, pe bună dreptate, că am călcat cu dreptul în… puşcăria pe care ne-o rezervă domnul Rădulescu. Sîntem curioşi doar dacă după ispăşirea pedepsei (pentru că ne îndoim că citaţia este făcută, doar de dragul publicităţii) domnia sa ne va deschide şi nouă uşile organizaţiei din care face parte şi pe care o reprezintă cu cinste la portavoce… Că doar nu ne-o băga la drept comun!

• PĂZEA, CA VINE ZEBRA!

Animalul din imagine – a cărui muşcătură băgaţi de seamă, este extrem de periculoasă – a fost semnalat în mai multe locuri deodată, dar cu precădere prin jurul tipografiilor. Ultima dată a fost văzut pe undeva pe la Buzău, pe unde, zice-se, ar avea intenţia să se transforme în gazetă! Cel puţin aceasta pare să fie dorinţa „dresorului” el, om cu vechi state de serviciu
în domeniul dungilor (verticale) şi bun cunoscător al cancanurilor legate de foştii săi şefi şi colaboratori caro uzează în prezent de o garderobă de acest tip. Din colegiul redacţional al presupusei viitoare „Zebre” se zice că vor face parte toate numele sub care distinsul miliţian de frunte a încercat să-şi piardă urmele ighemiste. Păzea, deci, că vine „Zebra”!

AMBIDEXTRU

Ziarul Libertatea din 30 octombrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 30 octombrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Ziarul Libertatea din 30 octombrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire!

Televiziunea la… radio

În cadrul „Actualităţii româneşti” din ziua de 23 octombrie 1990, postul de radio BBC a difuzat un interviu cu Victor Ionescu de la Televiziunea Română, în urma anunţului retragerii subvenţiilor din partea guvernului.

Rep. – Ce înseamnă practic încetarea subvenţionării guvernamentale pentru Televiziune?
V.I. – Guvernul nu a subvenţionat şi nu subvenţionează postul naţional de televiziune. Ea nu a fost o instituţie bugetară, acoperindu-şi cheltuielile şi aducînd chiar beneficii statului chiar în timpul Iui Ceauşescu. E adevărat că în acest an, datorită saltului mare de program – de la 2 la 20 de ore pe zi – şi angajării unui personal mai numeros decît înainte, a avut de făcut faţă unor cheltuieli suplimentare la care s-au adăugat cheltuieli de dotare tehnică, noi fiind în urmă cu circa 20 de ani faţă de televiziuni similare din Occident. La un moment dat, Televiziunea a fost nevoită să solicite un credit, care va fi achitat între credit şi donaţie există o mare deosebire.

Rep. – Este Televiziunea Română în situaţia de a putea rambursa acest credit?
V.I. – Televiziunea română va rambursa acest credit. Deficitul actual este o urmare a situaţiei create în acest an. La anul, Televiziunea nu va mai angaja 2 000 de persoane, nu va mai solicita noi locuri de muncă, nu va face reparaţii clădirii. Televiziunea Română a demarat şi în programele publicitare. În viitor, sursele ei de finanţare var fi diversificate.

Rep. – Atunci la ce anume se referă comunicatul guvernului cînd vorbeşte de retragerea subvenţiilor?
V.I. – În primul rînd cred că se referă la fondurile valutare alocate pentru achiziţionarea din import a unor utilaje de televiziune. Televiziunea română a solicitat autorităţilor – nu este vorba exclusiv de guvern – o dotare tehnică cu echipament absolut necesar activităţii linei televiziuni naţionale. Sărăcia noastră este imensă. Televiziunea cehă, care acoperă un teritoriu mult mai mic decît Televiziunea română, are o dotare tehnică, în materie de camere de televiziune, de exemplu, de cca. 7 ori mai puternică.

Rep. – Comunicatul guvernului leagă ideea retragerii subvenţiilor de dorinţa exprimată de televiziune de creşterea independenţei sale. În viziunea dumneavoastră există o relaţie între aceste două elemente?
V.I. – Există fără îndoială o relaţie care constă în tendinţa guvernului de a-şi crea o televiziune proprie, de a controla – această altă tendinţă a fost exprimată în diferite ocazii -, de a prelua practic canalul II al Televiziunii române. Nu ne interesează scopul acestei intenţii, dar ea este contrarie realităţii în care funcţionează Televiziunea Română astăzi. Nici o televiziune naţională din lume nu poate ceda o parte din programele ei în beneficiul unei anumite forţe politice. Este anormală tendinţa ca prin mijloacele economice să se încerce exercitarea unei influenţe sau influenţări a opiniei exprimate de respectivul organ de mass-media şi în România televiziunea este cel mai puternic – şi singurul factor de mass-media de acest tip.

Rep. – Nu ar fi de dorit ca Televiziunea să se diversifice, să permită exprimarea mai multor puncte de vedere?
V.I. – Ar fi de dorit chiar să existe mai multe televiziuni. Ar fi în beneficiul poporului, dar şi al celor ce lucrează în televiziune, pentru că asta i-ar sili pe cei incompetenţi să iasă din competiţie şi ar duce chiar la ridicarea calitativă a programelor tuturor televiziunilor.

Rep. – Se poate vorbi de o încercare a guvernului de a-şi crea un post de televiziune propriu atîta vreme cît au existat opinii că actuala televiziune ar reprezenta deja punctul de vedere al guvernului?
V.I. – Chiar şi accentuarea acestei tendinţe şi reafirmarea ei este o dovadă că Televiziunea nu aparţine guvernului.

Rep. – Nu există o contradicţie între mai vechea tendinţă a guvernului de a frîna crearea unor posturi independente, motivînd prim motive tehnice şi actuala tendinţă de a urgenta crearea unor posturi independente de televiziune?
V.I. – Există o contradicţie si este dictată de interesul imediat al guvernului.

Rep. – Credeţi că există condiţii practice pentru crearea unor posturi de televiziune?
V.I. – Există condiţii, cu menţiunea că asemenea posturi ar avea nevoie de investiţii foarte serioase pentru a-şi crea reţeaua de distribuţie la o scară mare. Crearea unor posturi locale este mult mai uşoară.

Rep. – Se discută de o lege a audiovizuailului care încă nu a fost aprobată; se înţelege din comunicatul guvernului că ea a fost respinsă de guvern. Care credeţi că au fost motivele?