Actualitate
Se pare că nici diploma lui Ciolacu nu se simte prea bine
Valer Marian, fost senator PSD pana in 2016, l-a acuzat pe presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, ca diploma sa de licenta in drept este „falsa, cel mai probabil”. Ciolacu a absolvit Universitatea Ecologica in momentul in care universitatea nu era acreditata.
Beizadea fara ocupatie pana la 37 de ani
Conform CV-ului publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu nu a avut nicio ocupatie respectiv niciun loc de munca pana la varsta de 37 de ani. In 2004 s-a angajat consilier juridic la SC Alcom SRL Buzau, care era si este firma sa, detinand peste 50 % din capitalul social al acesteia si avandu-i asociati pe fratele sau Daniel si pe sotia sa Roxana. Ciolacu a fost angajat pana in mai 2007 la aceasta firma, care avea ca obiect principal de activitate consultanta pentru afaceri si management. Cu o sincopa in perioada noiembrie-decembrie 2004, cand a ocupat functia de prefect al judetului Buzau. Din mai 2007 pana in iulie 2008 a fost angajat director la SC Urbis Serv SA, firma edilitara constituita si administrata de Primaria municipiului Buzau. In perioada 2008-2012 a fost viceprimar al municipiului Buzau, iar din 2012 este deputat in Parlamentul Romaniei. In 1996, la varsta de 29 de ani, Ciolacu a fost ales consilier local in Consiliul Local Buzau, dar aceasta calitate nu poate fi echivalata cu o ocupatie sau cu un loc de munca avand in vedere ca un consiliu local nu functioneaza permanent, ci se intruneste, de regula, o data pe luna, iar membrii acestuia primesc o indemnizatie relativ modica.
Nascut in 1967, in prima generatie de decretei, care au inceput clasa a I-a la varsta de 6 ani, Marcel Ciolacu ar fi trebuit sa termine liceul in 1985, daca nu a ramas repetent. Nu avem de unde sti pentru ca acesta nu mentioneaza in CV liceul absolvit, anul absolvirii, profesia sau meseria dobandita. Prima sa mentiune in CV apare incepand cu anul 1991, cand, la varsta de 24 de ani, a inceput cursurile Facultatii de Drept din cadrul controversatei Universitati Ecologice din Bucuresti, pe care sustine ca a absolvit-o in 1995, fara sa mentioneze forma de invatamant urmata (la zi, la fara frecventa, de la distanta) si daca a obtinut licenta in drept. Universitatea Ecologica a fost acreditata de abia in vara anului 1995 si a fost incadrata in ultima categorie (a III-a), iar ulterior a constituit obiectul unor anchete penale pentru eliberarea de diplome false. Conform unui raspuns primit recent de la aceasta universitate, Marcel Ciolacu a sustinut examenul de licenta in drept dupa 9 ani de la absolvire, in sesiunea din februarie 2004, si a primit diploma de licenta in decembrie 2005. Potrivit dispozitiilor legale in materie, examenul de licenta trebuie sustinut in maximum doi ani de la absolvirea facultatii, rezultand ca actualul lider al PSD a dobandit nelegal diploma de licenta in 2004, cel mai probabil acesta fiind falsa. Ciolacu se prezinta si este prezentat ca avand profesia de jurist, dar singura sa tangenta cu aceasta profesie a fost perioada de aproximativ trei ani (2004-2007) in care a fost angajat consilier juridic la propria firma Alcom. In realitate, potrivit unor surse locale, dupa absolvirea liceului si dupa Revolutie, actualul presedinte al PSD a fost o beizadea de Buzau, bine conectata la lumea interlopa, care a trait pe banii si relatiile tatalui sau, care a fost pilot militar si a ajuns comandor la baza aeriana de la Bobocu, unde a detinut diverse functii de comanda.
Flirturile cu Militia, Securitatea si SRI
Conform unui fost sef al Inspectoratului Judetean de Politie Buzau, Marcel Ciolacu a fost din frageda tinerete informator al Militiei ceausiste, fiind inregistrat ca „persoana de sprijin” in evidentele acesteia. Intrucat s-a remarcat in postura de soptitor al Militiei, a fost racolat si de Securitate, ambele institutii fiind integrate atunci in Ministerul de Interne. Dupa Revolutia din decembrie 1989 a continuat colaborarea cu urmasele celor doua detestate organe ceausiste, Inspectoratul Judetean de Politie si SRI Buzau, precum si cu serviciul secret al Ministerului de Interne(UM 0215), denumit atunci si „doi si un sfert”. Organele de informatii au fructificat atat relatiile sale cu lumea interlopa cat si relatiile tatalui sau, care era un comandant militar cunoscut in zona. Chiar daca nu le prea avea cu scrisul si cu vorbitul, Ciolacu a fost apreciat drept un informator bun.
Dupa ce a obtinut primele functii publice importante, si anume de prefect al judetului Buzau si de viceprimar al municipiului Buzau, oameni care i-au ghicit si i-au exploatat potentialul relational si informativ l-au sprijinit sa obtina doua masterate, in „Securitate si buna guvernare” la Colegiul National de Aparare si in „Managementul sectorului public” la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative. La cateva luni dupa ce a devenit parlamentar, a fost admis la doctorat taman la Academia Nationala de Informatii, avandu-l cordonator de lucrare pe ditamai rectorul din perioada respectiva, generalul Stefan Gheorghe- Teodoru, cunoscut drept un apropiat al fostului sef operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Daca un personaj slab mobilat intelectual ca Marcel Ciolacu a fost preluat ca doctorand de seful Academiei SRI inseamna ori ca a adus servicii importante acestui serviciu secret ori ca era pregatit in perspectiva pentru o operatiune de infiltrare si promovare politica. Curios, dar totusi explicabil, este ca, in iulie 2017, cand a fost desemnat vicepremier in Guvernul Tudose, Ciolacu si-a radiat din CV mentiunea ca este doctorand la Academia SRI. Datorita acestui fapt, a devenit suspect pentru presedintele PSD, Liviu Dragnea, care a inceput sa-l evite si sa-l indeparteze din anturajul sau. Conform unui raspuns primit de la Academia Nationala de Informatii, Marcel Ciolacu a fost student al scolii doctorale din aceasta academie in perioada 2013-2019, in urma examenului de admitere sustinut in sesiunea septembrie 2013, dar sustinerea publica a lucrarii de doctorat nu a fost organizata intrucat acesta nu a finalizat studiile de doctorat, nedepunand cerere de prelungire a perioadei de gratie pentru anul universitar 2019-2020.
Titlul lucrarii sale de doctorat este „Controlul parlamentar din perspectiva securitatii nationale”. Cu toata neghiobia sa, acest titlu adevar graieste si este mai mult decat sugestiv pentru rolul lui Ciolacu de pion al unui organ de securitate nationala, recte al SRI, in realizarea controlului Parlamentului, nu a controlului parlamentar asupra serviciilor secrete. Cert este ca, si in acest caz, un colaborator al organelor de ieri si de azi a devenit, cu sprijinul acestora, un politician fruntas, recte al treielea om in stat si liderul principalului partid din Romania. Misiune indeplinita cu succes, intocmai si la timp! Ciolacu este un caz scoala de politician conserva prin care SRI a pus haturile pe cel mai mare partid din Romania. De parca ar fi secret de stat, Academia SRI a refuzat sa-mi comunice media obtinuta actualul lider al PSD la examenul de admitere la doctorat, precum si titlurile lucrarilor de specialitate pe care le-a prezentat cu ocazia inscrierii la acest examen. De asemenea, a refuzat sa-mi comunice media generala si media de licenta obtinute de acesta dupa absolvirea Facultatii de Drept a Universitatii Ecologice, informatii refuzate si de aceasta universitate, sub pretextul protectiei datelor cu caracter personal.
Valer Marian/amosnews.ro
Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
Actualitate
Pentagonul pierde până la 830 de milioane de dolari din fondurile neangajate
Aproximativ 10 miliarde de dolari au rămas nealocați înainte de termenul-limită
Pentagonul a angajat aproximativ 142 de miliarde de dolari din fondurile pentru apărare prevăzute anul trecut în legea bugetară „One Big Beautiful Bill”. Circa 7% din suma totală — aproximativ 10 miliarde de dolari — a rămas însă neangajată și este acum supusă reducerilor bugetare automate.
Un oficial din domeniul apărării a confirmat că, înainte de începerea anului fiscal 2027, fusese angajat 93% din totalul fondurilor. Acesta nu a precizat însă ce programe sau linii bugetare au rămas nefinanțate.
Reducere automată de 8,3%
Legea adoptată anul trecut de republicani prin procedura de reconciliere bugetară a prevăzut aproximativ 152 de miliarde de dolari pentru apărare. Banii erau destinați unor priorități precum programul de apărare antirachetă Golden Dome, două distrugătoare din clasa Arleigh Burke, muniții și avioane de luptă.
Fondurile puteau fi cheltuite pe parcursul mai multor ani, dar sumele care nu erau angajate până la 1 octombrie urmau să fie reduse cu 8,3%, prin mecanismul cunoscut drept sechestrare bugetară. Aplicată celor aproximativ 10 miliarde de dolari rămași neangajați, reducerea ar însemna o pierdere de circa 830 de milioane de dolari din puterea de cumpărare a Pentagonului.
Presiuni pentru accelerarea contractelor
Deblocarea fondurilor a fost lentă la început, stârnind nemulțumirea Congresului. Legislatorii au cerut oficialilor Pentagonului să încheie contracte înainte de expirarea termenului.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul Apărării, Pete Hegseth, le-a spus senatorilor că fuseseră atribuiți contracte pentru numai 26 de miliarde de dolari. În iunie, un oficial de rang înalt al Departamentului Apărării a declarat că instituția transmisese birourilor de programe instrucțiuni pentru accelerarea cheltuirii banilor, dar și pentru utilizarea lor responsabilă.
La sfârșitul lunii iulie, Hegseth a informat Comisia pentru alocări bugetare a Senatului că aproximativ 75 de miliarde de dolari erau încă neangajate. El a estimat atunci că 95% din fonduri vor fi contractate până la încheierea anului fiscal, inclusiv pentru proiecte precum sistemul Golden Dome.
Reacția Congresului rămâne incertă
Nu este clar dacă fondurile pierdute vor provoca nemulțumirea legislatorilor. Întrebat miercuri dacă toate sumele alocate apărării vor fi cheltuite până la finalul anului fiscal 2026, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, Roger Wicker, a declarat că este „foarte mulțumit de nivelul de execuție”, fără a oferi detalii suplimentare.
Elaine McCusker, cercetătoare principală la American Enterprise Institute și fostă comptroller interimară a Pentagonului, a avertizat anterior că departamentul are nevoie de fiecare dolar disponibil pentru a remedia probleme structurale de durată. Chiar și o reducere de 8,3% la reportarea fondurilor poate avea consecințe, a spus ea.
-
Exclusivacum 4 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 2 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 4 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 4 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 2 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 3 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 4 zileGarda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
-
Exclusivacum 3 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări



