Connect with us

Actualitate

Remember 17 octombrie 1990 – Presa acum 30 de ani

Publicat

pe

MÎINE 

În parlament, vom avea parte, probabil, de un prim „seism” politic: se aşteaptă ca discursul primului ministru să conţină accente fulminante, iar surprizele se pare că nu vor lipsi…

EVRIKA

PROFEŢIE. „Vom putea înţelege mecanismul economiei de piaţă abia după primele 500 de falimente” – spunea un subtil observator si fenomenului. Să aibă, oare dreptate?

DOMNUL MINISTRU VICTOR STĂNCULESCU TRECE ÎN REVISTĂ… PRESA!

Atunci cînd şi-a consultat horoscopul pentru ziua de ieri, domnul general Victor Stănculescu, ministrul Apărării (născut în zodia Taurului!) a fost tentat să anuleze întîlnirea pe care urma să o aibă cu presa română si străină. De ce? Motive mai mult decît suficiente: „configuraţia astrală nefavorabilă; nervos, prost dispus; norocul vă ocoleşte aşteptaţi vremuri mai bune”. Cu toate acestea domnia sa a făcut abstracţie de recomandări şi a purces cu militărească hotărâre la întîlnirea cu cea care în ultima vreme nu s-a arătat prea favorabilă instituţiei şi reprezentanţilor săi: mass-media.
Si, cu o minuţie care pare să-i fie tipică, domnul ministru ne-a înfăţişat concluziile – ilustrate – ale unei analize statistice a celor apărute în presa română şi internaţională de-a lungul a numai două luni, între 15 august şi 15 octombrie. 
A început cu presa străină. 
Ziarul „Figaro“ relatează despre o posibilă lovitură de stat în România în care Stănculescu ar intenţiona să-l răstoarne pe Iliescu. Ba, mai mult ar fi încercat să-l întîlnească pe regele Mihai, fiind un adept convins al monarhie constituţionale. „Europa Liberă” comentează un articol din „Le Monde” în care este vorba despre „enigmaticul general Stănculescu” al cărui parcurs este pînă în prezent fără eroare” şi care „nu este lipsit de ambiţii”. Daily Telegraph semnalează „pericolul preluării puterii de către armată”: „Stănculescu a refuzat, Ia 11 octombrie, să excludă posibilitatea unei lovituri de stat militare”, iar armata „este considerată singurul organism capabil să menţină controlul”.
Nu numai presa străină esta însetată de senzaţional. Intre 15 august şi 15 octombrie, în 12 publicaţii bucureştene au apărut 176 articole, reportaje, convorbiri, note, informaţii şl chiar caricaturi avînd ca obiect armata. Si în publicaţiile din ţară au apărut 123 articole referitoare la acelaşi subiect. 
Din 299 de materiale, în 167 s-au făcut aprecieri tendenţioase şi denigratoare la adresa oştirii. Acest procent de peste 50 la sută este, se pare, cel care l-a îngrijorat pe domnul ministru, mai ales că în 47 dintre articole se făceau referiri directe la persoana sa. Mulţumind pentru atenţia pe care presa o acordă armatei, dinsul nu se poate considera, totuşi, satisfăcut de modalităţile în care se fac aceste aprecieri şi de neadevărurile flagrante pe care le vehiculează, si este tentat să pună acest lucru doar pe seama unei documentări superficiale. Şi, tocmai pentru ca astfel de situaţii să poată fi e-vitate, se ia hotărirea ca, Iunar conducerea ministerului să aibă cîte o întîlnire cu reprezentanţii presei. 
„Dorim să promovăm in continuare, consecvent dialogul şi nu intenţionăm să luăm măsuri împotriva celor care-şi expun deschis punctele de vedere” – spune domnul general şi remarca se adresează, în egală măsură, acelor voci discordante din interiorul sistemului. 
Ceea ce a urmat poate fi privit ca o profesiune de credinţă a armatei si a diriguitorilor ei, exprimată si cu alte prilejuri, în ciuda rumorilor şi a zvonurilor: „Doresc să asigur opinia publică de faptul că armata română este capabilă să fie garanţia ordinii de drept în statul român, să apere integritatea teritoriului naţional, suveranitatea şi independenta tării. Noi nu dorim să ne implicăm în acţiunile provocatoare Ia adresa armatei care pot fi în corelaţie cu altele ce vizează subminarea economiei naţionale şi destabilizarea vieţii politice ce a intrat, evident, pe un făgaş democratic. 
Cei care îşi afirmă patriotismul, trebuie să aibă în vedere, că interesele apărării naţionale cer ca aspectele negative care privesc armata sau alte instituţii ce asigură ordinea în stat să fie combătute, dar să nu fie făcute public fără o temeinică verificare”. 
Un proces, am putea spune meritat, la care este supusă acea parte a presei amatoare de senzaţional cu orice preţ. Pentru a cărui dezamorsare conducerea ministerului acţionează sistematic, prin măsuri proprii specifice, de democratizare internă fără ca acest lucru să devină apanajul unor organisme auto-numite, gen CADA sau GAMA. 
Despre a căror activitate în stilul caracteristic, colegii din presa străină sînt interesati în mod specific. Recoltînd de foarte multe ori date după ureche. 
Astfel, pentru reprezentantul urnei onorabile agenţii de presă, numărul membrilor fostei CADA se identifica cu procentul adepţilor acestui for-fantomă din întreaga armată” – o enormitate pe care o înghiţise cu un deplin calm… englezesc, limba în care a fost tradusă întreaga conferinţă de presă şi în care, asemeni altor demnitari români, domnul general ar fi putut să exprime direct şi poate chiar mai exact decît translatorul. 
Româna a rămas, însă, limba de bază în cara au fost comunicate în continuare măsurile toate pentru modernizarea armatei, pentru rezolvarea unor cereri şi petiţii (din păcate rămînind nerezolvate cereri ca aceea de a se alege… comandanţi de către colectivele de luptă sau ca femeile-militari să nu mai adreseze salutul obligatoriu), precum şi demersurile legislative facute la parlament. 
„Nu dorim să fim armata unui partid sau a unei formaţiuni politice” – a declarat în încheiere domnul ministru Stănculescu. 
De unde am tras concluzia că instituţia militară va continua să fie apolitică, neavînd deci interesul să ajungă la putere, indiferent de modalitatea în care ar putea fi realizat acest pas.

Octavian ANDRONlC

Ziarul Libertatea din 17 octombrie 1990 pag. 1-a ►

Guvern

Caricatura de ANDO

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MÎNA ÎN FOC)

• Strict autentic

UN PARTICIPANT LA EVENIMENTELE DIN 13 IUNIE SE SPOVEDEŞTE!

Pe data de 15 octombrie 1990 am primit la redacţie vizita d-lui Vladu Ion-Paul, muncitor necalificat la întreprinderea „Vulcan”, care a participat la evenimentele din 13 iunie a.c. a fost arestat pe 16 iunie şi eliberat chiar în ziua cînd s-a adresat redacţiei noastre, ţinînd, neapărat, să spună numai adevărul despre evenimentele din acea zi…

– Cum aţi ajuns in Piaţa Universităţii?

– Am ieşit de la film, unde fusesem cu o prietenă şi am văzut scutierii care loveau cu brutalitate pe cei din Piaţa Universităţii. Blocaseră străzile cu maşini. Aceste lucruri se petreceau în jurul orei 15. La ora 17 a intervenit armata cu focuri de armă. Au căzut foarte mulţi dintre noi, aşa numiţii „golani”. În faţa acestei situaţii, pentru a ne apăra, mai mulţi demonstranţi au dat foc la maşinile care formau baraje.

– Aţi participat şi Ia asaltul Poliţiei Capitalei?

– Nu. La apelul făcut de la balconul Universităţii de Marian Munteanu, care ne-a cerut să intervenim pentru eliberarea celor arestaţi, o parte dintre cei aflaţi în piaţă s-au îndreptat spre sediul Poliţiei Capitalei, iar alţii spre Televiziunea Romană. Personal am rămas în Piaţa Universităţii, unde am demonstrat împotriva dictaturii totalitare ce se reaşeza în ţară. In jurul orei 17,00 am fost lovit la cap cu bastoanele de cauciuc ale poliţiei. „Măi golanelor” – ni s-a spus – o să vedeţi voi ce o să păţiţi că aţi dat foc Ia maşini, aici în Piaţa Universităţii”. Rănit la cap cu cămaşa plină de sînge, în jurul orei 18,00 am plecat acasă. În noaptea de 13 spre 14 am rămas acasă.

– Cind aţi fost arestat?    

– În timpul manifestaţiei, respectiv al evenimentelor din13 iunie, am fost văzut în Piaţa Universităţii de colegi de muncii de la „Vulcan”; veniţi acolo sub conducerea feseniştilor care ziceau că au venit din proprie initiativă: datorită lor am fost pîrît la Poliţie, iar pe data de 16 iunie, la ora 8,30 am fost arestat chiar în biroul directorului unităţii din Berceni a întreprinderii „Vulcan”, dl. Rişcă.

– Ce s a petrecut după arestarea dvs.?

– Am fost transportat la o unitate militară cu sediul în sos. Măgurele unde am fost grav molestat. ln aceeaşi zi am fost dus, împreună cu alţi arestaţi, la Circa 8 Poliţie, unde am stat arestaţi aproane o lună de zile. După două luni au venit membri ai unei delegaţii a Crucii Roşii Internationale, care ne-au vizitat si ne-au sfătuit să spunem adevărul despre cele întîmplate. Noi l-am spus, şi pentru asta am fost mutaţi, eu la Circa 7, de lîngă Cine-matograful „Mioriţa”.

– Cum au decurs interogatoriile şi ce părere aveţi despre învinuirile aduse?

– Mi-am recunoscut greşeala că am participat Ia o demonstraţie neautorizată, dar n-am fost de acord cu încadrarea legală, respectiv o eventuală condamnare între 5 şi 15 ani detentie, cum eram ameninţaţi. La această Circumscripţie de Politie (Circa 7 n.n.) si apoi la Penitenciarul din calea Rahovei nr. 37, am fost reţinut pînă azi 15 octombrie 1990 cind, spre surprinderea mea, în loc să primesc pachetul, ce îmi fusese aprobat, am fost eliberat.
La plecarea de la Poliţie mi s-a recomandat să nu mai particip la nici un fel de miting, indiferent că este sau nu autorizat, să nu mă adresez nici unui ziar spre a spune adevărul.
Pe timpul detenţiei am fost tratat mai rău decît deţinuţii din fosta nomenclatură – cepex, care, spre exemplu, aveau voie să-şi facă cafea dar noi nu…

Acestea sînt relatările, „spovedania” unui participant la evenimentele din 13 iunie a.c., pe care a ţinut să o acorde ziarului nostru şi pe care pentru autenticitate a ţinut să o semneze propriu, împreună, cu martorul său, participant Ia discuţie dl. Bogdan Vasile. Considerăm că orice, alte comentarii sunt de prisos.    

AMBIDEXTRU

UN DOLAR: 35 LEI

În legătură cu unele hotărîri ale guvernului României, discutate şi adaptate la şedinţa de săptămîna trecută, domnul Eugen Dijmărescu, ministru de stat însărcinat cu orientarea economică, a făcut următoarele precizări unui redactor al Rompres cu privire la liberalizarea preţurilor şi noul curs al leului faţă de dolarul american: „La ultima şedinţă a guvernului s-a stabilit să adoptăm o hotărîne care vizează un program de liberalizare a preţurilor, bineînţeles în corelaţie cu un program de protecţie socială şi, în acelaşi timp, de a introduce corective legate de cursul monedei naţionale faţă de mişcările de pe piaţa financiară internaţională. Acest program se referă, în esenţă, în temeiul Legii nr. 15/1990, la o liberalizare a preţurilor in toate cazurile în care sint mai mult de 3 producători, iar pentru celelalte preţuri din economie stabilirea acestora în raport direct cu costurile.

Întrucît o foarte mare parte a materiilor prime, energiei şi materialelor care intră în consumul de bază al economiei naţionale provin din import, principala modificare adusă de această liberalizare constă în reflectarea gestiunii întreprinderii, a preţului corect oare se plăteşte de stat pe piaţa internaţională la cumpărarea acestor produse. Este vorba, deci, despre o reducere şi o eliminare a subvenţiilor pe care le suportă pînă în prezent bugetul de stat pe cheltuială normală, sau mai bine zis pe cheltuiala consumatorului. Devalorizarea monedei naţionale este o măsură menită să încurajeze stabilitatea preţurilor în economie şi, îndeosebi, în raport cu nivelurile a-cestor preţuri pe plan internaţional şi, în particular, din ţările învecinate. Aceasta urmează să însemne o scădere a valorii leului faţă de moneda americană de la 21 de lei la 35 de lei pe dolar, urmînd ca acesta să fie un curs unic al tuturor operaţiunilor comerciale şi necomerciale pentru toţi agenţii economici şi întreprinzătorii care fac afaceri în România. Am putea spune că prin aceasta deschidem drumul către o convertibilizare a leului, care va fi sprijinită în etapa următoare, tot în temeiul Legii nr. 15/1990, de organizarea licitaţiilor valutare, care vor fixa, pe baza raportului cerere-ofertă, un curs al monedei naţionale în raport cu devizele convertibile, apropiat de nivelul pieţei.

Noi ne propunem ca, începînd cu data de 1 ianuarie 1991, să introducem o convertibilitate parţială a leului, treptat, astfel încît să aşezăm economia naţională pe un făgaş cît mai sănătos. Ne propunem, aşa cum am stabilit la şedinţa de guvern, să introducem reforma preţurilor de la 1 noiembrie a.c., urmînd ca simultan cu aceasta să punem în aplicare un program de compensaţii; pentru veniturile personale şi, în acelaşi timp, să procedăm la o acordare a nivelului salariilor cu nivelul preţurilor de pe piaţă, pentru a nu afecta în mod serios nivelul de trai al populaţiei”. 

ACUZAREA ARE CUVÎNTUL (III)

Continuăm, aşadar, dialogul cu dl. procuror CONSTANTIN VIRGIL IVAN, director adjunct în cadrul Procuraturii Generale, pe tema gravelor acuzaţii aduse public acestei importante instituţii a statului. După ce a încercat, cu argumente şi date să demonteze ceea ce domnia sa susţine că este doar un mecanism al calomniei şi denigrării, interlocutorul nostru a făcut o seamă de dezvăluiri – să le zicem interesante – în legătură cu dl. Dan Ioan Mirescu, fost procuror susţinătorul, de mai multă vreme, alunul adevărat „rechizitoriu” la adresa unor „vîrfuri” ale Procuraturii.

– Din susţinerile dvs., din actele ce ni le-aţi arătat, rezultă că pînă pe la, mijlocul anilor ’80 dl. procuror Mirescu se făcuse vinovat de unele abateri disciplinare…

– Sînteţi eleganţi. Se făcuse vinovat de fapt de grave încălcări ale statutului său etic si profesional. Toţi cei care cu diferite ocazii, au făcut declaraţii în legătură cu comportamentul d-Iui Mirescu au dat numeroase amănunte în legătură cu chefurile la care participa, cu faptul că, de cele mai multe ori, domnia sa încheia aceste petreceri în stare de inconştienţă; provocată de consumul de alcool. Amicii săi au relatat pe larg şi modul în care procurorul Mirescu se „distra” în timpul acestor chefuri. Cele mai îndrăgite îndeletniciri la „şpriţ” erau „cu soţ si fără” (un joc de noroc bazat pe ultima cifră pară sau impară, a seriei unei bancnote, joc la oare se pare că era mereu cîştigător datorită bunăvoinţei partenerilor, interesaţi în a obţine sprijinul d-lui procuror în diverse cauzei şi… săritul peste mese.

– O nouă anchetă administrativă…    

– Da, anul şi ancheta. Rezultatul cercetărilor este relevant. Iată cîteva dintre concluzii: „A promovat şi întreţinut relaţii neprincipiale pe perioade îndelungate cu gestionari şi alţi lucrători comerciali de la CPADM Măgurele, CPADM Bucureşti şi magazinul „Unirea”. Parte dintre aceştia – Antones-cu Nistor, Antonescu Ştefan, Diaconu Constantin, Stănescu Cezar, Pencea Ştefan ş.a. – aveau antecedente penalei motiv pentru care nu aveau dreptul de la lege să conducă gestiuni; iar parte dintre ei au fost arestaţi preventiv sau chiar condamnaţi pentru fapte penale grave privind sustrageri din gestiune chiar în perioada în care Mirescu Dan Ioan efectua verificări la unităţile de care aparţineau cei în cauză. (Nistor Antonescu, Stănescu Cezar şi Pencea Ştefan). In virtutea atribuţiilor de serviciu, procurorul Mirescu, Dan-Ioan avea datoria să se intereseze îndeaproape de conduita gestionarilor respectivi şi să ia măsuri legale pentru a-i împiedica să continue activitatea infracţională. Totodată, el avea obligaţia să se abţină de la orice relaţii de natură materială cu gestioonarii în cauză (consumaţii la restaurantele gestionate de aceştia, ori aprovizionarea cu alimente care erau puse in consumaţie restrictiv, şi cu băutori alcoolice). Conduita sus-numitului din acest punct de vedere a fost de natură să pună la îndoială corectitudinea raporturilor pe care le-a avut cu gestionarii amintiţi şi să-i afecteze autoritatea conferită de calitatea de procuror”; „În perioada anilor 1979 -1985, Mirescu Dan Ioan a cultivat raporturi incompatibile cu calitatea de procuror, cu persoane de o moralitate îndoielnică sau condamnate penal, în anturajul cărora s-a afişat în localuri în mod repetat, ceea ce i-a diminuat prestigiul funcţiei”; „Cu ocazia cercetărilor efectuate, deşi a fost atenţionat, Mirescu Dan-loan n-a întrerupt relaţiile cu Telianu Marin (un element parazitar, condamnat în două rinduri pentru parazitism şi speculă) şi a continuat să-l viziteze la domiciliu, să meargă împreună la restaurant. In noiembrie 1985, cînd ambii fiind intr-un local public sub influenţa alcoolului, Telianu Marin i-a sustras o mapă conţinind lucrări de serviciu, pentru care Mirescu Dan-Ioan a trebuit să se deplaseze cu soţia noaptea la el acasă să-şi ia lucrările”.

– Constatările par a anticipa măsuri severe…

– Par. Pentru că şi în acest caz, „miracolul Mirescu” funcţionează. Adică în pofida unor constatări de o deosebită gravitate dl. Mirescu rămîne procuror. Încă un lucru curios care explică multe despre relaţiile, despre protecţia de care s-a bucurat domnia sa pe vremea dictaturii. Raportul din care am citat a fost întocmit pe 22 iunie

1886. In luna decembrie a aceluiaşi an, deci după circa 6 luni, la dosarul d-lui Mirescu apare un bileţel, semnat de şeful de atunci al serviciului personal. Ce scrie in bileţel: „Amînat soluţionarea conform indicaţiilor tovarăşului procuror general pentru 26.1.1987“.  In fine, în martie 1987 intervine şi sancţiunea: retrogradare în funcţie pe timp de 3 luni. O sancţiune în flagrantă neconcordanţă cu gravitatea faptelor stabilite. Sa pare că „banca de date” de care dispunea dl Mirescu despre „şefi“, şantajul practicat şi-au dovedit încă o dată eficienţa.

– Ce mai urmează?

– O perioadă de „cuminţenie”. După Revoluţie, însă, dl. Mirescu încalcă din nou în mod grav statutul său profesional, chiar legea. Cu ocazia anchetării unor persoane bănuite de activităţi legate de represiunea manifestanţilor din decembrie, procurorul Mirescu îşi permite comiterea unui fals grosolan. La expirarea mandatelor de arestare preventivă a unor inculpaţi. În loc să solicite procurorului şef prelungirea puterii mandatelor în cauză, domnia sa alege o cale mai „simplă”: face adrese la locurile de detenţie unde se aflau cei arestaţi atestind în fals că arestarea acestora a fost prelungită.

– Ce măsuri s-au luat în urma comiterii acestor ultime fapte relatate de dvs.?

– După cum ştiţi dl. Mirescu nu mai este procuror, pentru întreaga sa comportare, fiind scos, din cadrul instituţiei noastre…

 

Ziarul Libertatea din 17 octombrie 1990 pag. a 2-a ►

Ziarul Libertatea din 17 octombrie 1990 pag. a 3-a ►

AGENDA DIPLOMATICĂ

Cu prilejul participării la TIB ’90 a unor importante personalităţi ale lumii politice şi de afaceri, ieri şi alaltăieri, la reşedinţele ambasadorilor Italiei şi Franţei au avut loc dineuri la care a fost invitat un mare număr de personalităţi ale vieţii noastre politice- economice şi culturale. 
Domnul Luigi Amaduzzi, ambasadorul Italiei, s-a întreţinut cordial cu invitaţii, subliniind în dialogurile purtate importanţa acestui eveniment în desfăşurarea şi în strângerea relaţiilor bilaterale.
La rîndul său, domnul Renaud Viernal, ambasadorul Franţei, a salutat interesul deosebit – subliniat şi de prezenta la actuala ediţie a Tîrgului a domnului Jean Marie Roche, ministrul comerţului exterior – pe care cooperarea şi schimburile cu România l-au trezit în mediile de afaceri franceze exprimîndu-şi speranţa că aceasta nu va înceta să crească.    

Ziarul Libertatea din 17 octombrie 1990 pag. a 4-a ►

Dan Hăulică ambasador la UNESCO 

(A.F.P.)

Criticul de artă Dan Hăulică, redactor şef al revistei „Secolul XX“, a fost numit ambasador al României pe lingă UNESCO, la Paris, unde se află in prezent sediul acestei organizaţii.

D. Hăulică, de 58 de ani care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 17 octombrie, este primul ambasador la UNESCO după 1976. După această dată, ambasadorul României in Franţa îndeplinea şi această funcţie intr-o perioadă de relaţii încordate între România şi organizaţia mondială, marcată mai ales de distrugerea de către regimul Ceauşescu a patrimoniului cultural român şi de persecuţiile împotriva lui Sorin Dumitrescu, înalt funcţionar UNESCO, reţinut ani de zile în ţară împotriva voinţei sale.
D. Hăulică, el însuşi supus persecuţiilor de către poliţie sub regimul lui Ceauşescu, care pină la urmă i-a suspendat revista, a declarat agenţiei France Presse că numirea lui demonstrează voinţa României de a relua dialogul cu intelectualii şi de a-şi regăsi locul în cultura europeană.
În vederea marcării noilor relaţii dintre România şi UNESCO va fi prezentat un mare spectacol muzical şi teatral român.
Guvernul da la Bucureşti, a arătat în continuare D. Hăulică, a făcut demersuri pentru a fi la zi cu contribuţiile la UNESCO, plătind datoria pînă la începutul acestui an.
Pe de altă parte, Bucureştiul a solicitat înscrierea pe lista patrimoniului  mondial al UNESCO a mai multor
monumente româneşti, iar Delta Dunării va fi inclusă printre zonele decretate „rezervaţii ale biosferei”.
La puţin timp după căderea regimului Ceauşescu, UNESCO a organizat operaţiunea „Cărţi pentru România”, care a permis trimiterea a mii de volume în bibliotecile româneşti.
D. Hăulică, autor a numeroase cărţi de istorie a artei, a prezidat pînă în 1984. Asociaţia internaţională a criticilor de artă (AICA), dată după care este preşedinte de onoare. La ora actuală , este preşedintele Comisiei române pentru cultură.
La primul festival internaţional de artă al Centrului Pompidou, revista „Secolul XX“, care a ajuns la numărul 300, a primit premiul pentru cea mai bună revistă de artă.

Primul ministru suedez doreşte să vină în ajutorul orfanilor români

(France Presse)

Primul ministru social-democrat suedez, Ingvar Carlsson, a relevat că i-a adresat o scrisoare preşedintelui României, Ion lliescu rugîndu-l să facă tot ce poate în vederea ameliorării situaţiei orfanilor români şi pentru a-l pune la curent cu intenţia guvernului suedez de a ajuta aceşti copii.
„Fac, personal, apel la dvs. Amîndoi am semnat o convenţie pentru apărarea drepturilor şi bunăstării copiilor, în cadrul căreia ne-am luat angajamentul să ne preocupăm de ei, şi, în mod special, de soarta copiilor care trăiesc în condiţii dificile, şi anume orfanii şi handicapaţii”, a arătat Carlsson in scrisoarea sa, pe care a remis-o ambasadei române la Stockholm.
„In această ultimă săptămînă, milioane de suedezi au putut vedea la televizor numărul mare de copii handicapaţi şi abandonaţi care trăiesc în condiţii nedemne pentru o fiinţă umană. În numele poporului şi al guvernului suedez, vă rog să faceţi uz de toată influenţa de care vă bucuraţi pentru a pune capăt calvarului acestor copii, deoarece şi el au dreptul la un viitor mai bun”, a declarat primul ministru suedez în scrisoare.
„Nu peste mult timp, guvernul suedez va lua legătura cu autorităţile române pentru a vedea ce putem face, cît mai repede posibil, pentru a uşura suferinţele acestor copii”, a adăugat Carlsson.

La Strasbourg se folosesc standarde diferite – Rezoluţia adoptată de Consiliul Europei în legătură cu cererea formulată de România

(Europa liberă – 3 octombrie) –

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a respins cererea României de a fi acceptată cu statut de invitat special pe lîngă organismul da la Strasbourg. Un proiect iniţial de rezoluţie, prezentat parlamentarilor, a fost reformulat în urma adoptării unor amendamente conţinînd, în forma sa finală, formulări mai nuanţate, în sensul unei moderări a tonului critic de la început. Adunarea Parlamentară se arată, insă, foarte îngrijorată de pericolul menţinerii Securităţii – practică incompatibilă cu procesul de reconstrucţie democratică a României.
Adunarea Parlamentară cere, în continuare, mai multe asigurări regimului de la Bucureşti, între care eliberarea tuturor celor arestaţu în urma evenimentelor de la Tîrgu Mureş şi Bucureşti, din martie şi respectiv iunie, publicarea rezultatelor anchetelor instituite pentru cercetarea evenimentelor şi răspunsurilor respective, respectarea libertăţii de expresie politică şi a presei. Se cer asigurări pentru respectarea drepturilor omului, pentru respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi garanţii pentru desfăşurarea unor alegeri locale democratice.
Deputaţii socialişti francezi şi spanioli, care au propus mai multe amendamente, şi-au retras în ultimul moment propunerile.

Oficialităţi ale Consiliului Europei au declarat la sfirşitul sesiunii că deputaţii socialişti francezi şi spanioli au recunoscut, în cele din urmă, că a-mendamentele lor nu au şanse să fie acceptate şi deci le-au retras. Deputaţii respectivi au declarat în Adunarea Parlamentară că parlamentarii de la Strasbourg au folosit standarde diferite, mai tolerante, atunci cînd au acordat statutul de invitat special, mai de mult, URSS, Bulgariei şi altor state est-europene, şi ele departe de a fi democraţii perfecte, fiind mai severi, acum, în cazul României.

Peste jumătate din cei 177 de membri al Adunării Parlamentare sînt de părere că organismul de la Strasbourg trebuie să-şi menţină poziţia severă faţă da regimul de la Bucureşti, pe care-l consideră un caz special.

(…) L-au cîştigat deputaţii care favorizează postura exigentă a Consiliului Europei faţă de România şi care au determinat, aşadar, şi votarea rezoluţiei cunoscute – deci, respingerea cererii româneşti de integrare la nivelul statutului. de membru plin sau invitat special, în cazul României, în Consiliul Europei.

În sfirşit, o ultimă modificare, acceptată şi impusă ca atare în rezoluţia finală; afirmă că Adunarea Parlamentară speră ea în ianuarie 1991 să fie întrunite condiţiile necesare pentru garantarea statutului de invitat special României. In acest scop, o Comisie a Consiliului Europei urmează să viziteze România în lunile care au mai rămas, urmînd o nouă audiere şi noi dezbateri care să pregătească răspunsul din ianuarie.

Respingerea cererii româneşti comportă cîteva, precizări absolut necesare:

– Se penalizează, astfel, un curs politic în care greşelile n-au fost urmate, de clarificări solicitate în ţară şi în străinătate.

– Luîndu-se notă de progresele indiscutabile înregistrate pe calea statului de

////////////////////////

ante, atunci cind au acordat statutul de invitat special, mai de mult, URSS, Bulgariei şi altor state est-europene, şi ele departe de a fi democraţii perfecte, fiind mai severi, acum, în cazul României.

Peste jumătate din cei 177 de membri al Adunării Parlamentare sint de părere că organismul de la Strasbourg trebuie să-şi menţină poziţia severă faţă de regimul de la Bucureşti, pe care-l consideră, un caz special.

Am asistat in aceste zile la dezbateri foarte vii şi contradictorii privind România, decizia de respingere a cererii româneşti fiind adoptată in urma unui compromis la care s-a ajuns greu. L-au cîştigat deputaţii care favorizează postura exigentă a Consiliului Europei faţă de România şi care au determinat, aşadar, şi votarea rezoluţiei cunoscute – deci, respingerea cererii romaneşti de integrare la nivelul statutului de membru plin sau invitat special, în cazul României, în Consiliul Europei.

În sfirşit, o ultimă modificare, acceptată şi impusă ca atare. In rezoluţia finală afirmă că Adunarea Parlamentară speră ea în ianuarie 1991 să fie întrunite condiţiile necesare pentru garantarea statutului de invitat special României. In acest scop, o Comisie a Consiliului Europei urmează să viziteze România în lunile care au mai rămas, urmînd o nouă audiere şi noi dezbateri care să pregătească răspunsul din ianuarie.    

Respingerea cererii româneşti comportă citeva precizări absolut necesare:

– Se penalizează, astfel, un curs politic in care greşelile n-au fost urmate de clarificări solicitate în ţară şi în străinătate.
– Luîndu-se notă de progresele indiscutabile înregistrate pe calea statului de drept, organismul de la Strasbourg nu poate critica, deocamdată, statul în care beneficiile democratice sînt ţinute, periodic, în şah de menţinerea unor structuri şi practici autoritare.
– Menţinerea Securităţii – de fapt, un paragraf din rezoluţia Consiliului Europei.
– Tratamentul discriminatoriu de presa liberă. Greutăţile create presei şi jurnaliştilor. Manipularea informaţiei transmise prin postul naţional de Televiziune.
– Semnificaţiile acestei decizii de respingere a cererii ţin de zona simbo-lismului diplomaţiei europene, fiind deci, predominant politice, fără implicaţii economice majore. Ajutorarea populaţiei româneşti în alimente şi medicamente şi sprijinirea forţelor autentic democratice nu sînt puse în discuţie.
– Opinia potrivit căreia e mai bine să înveţi democraţia din interiorul unor organisme democratice, decît exclus din ele. Neîncrederea niciodată n-a eşuat în a genera neîncredere. Este deci de dorit ca ţara noastră să fie integrată cît mai repede Europei şi să i se acorde întreaga încredere internaţională. Autorităţile române, a căror, sarcină n-a fost şi nu e deloc uşoară, puteau şi trebuia să facă mai mult pentru cîştigarea şi consolidarea acestei încrederi.

Învăţarea democraţiei se face mai uşor din interiorul unui organism democratic, dar începe şi se desăvirşeşte, cu adevărat, doar în interiorul statului democratic respectiv. Şcoala, este necesară, ştim cu toţii, dar numai dacă şi şcolarul îşi respectă calitatea făcîndu-şi bine lecţiile acasă. 

„România în casa lumii”, foloseşte materiale furnizate de ROMPRES şi alte surse.

Ultima oră, Ultima oră

PROCESUL „VLAD”

Ieri. Curtea Supremă de Justiţie – Secţia militară, a continuat audierea martorilor acuzării şi apărării în procesul generalului in rezervă Iulian Vlad, fost şef al Departamentului Securităţii Statului. Maratonul martorilor (au fost audiate pînă acum 30 de persoane) a adus la bară în cursul zilei, o serie de membri ai fostului Comitet Politic Executiv al CC al PCR, precum şi trei
foşti ofiţeri de securitate, au depus mărturii Silviu Gurticeanu, Ion Stoian, Ion Radu, precum şi Nicolae Andruţă Ceauşescu, Gheorghe Mortoiu şi Gheorghe Răbăcel. Martorii au fost chemaţi să răspundă la două întrebări şi anume: care a fost poziţia generalului Vlad în şedinţele CPEX din 17 şi 22 decembrie vizavi de hotărîrea fostului dictator de a se trage în manifestanţi şi dacă poziţia lui a fost de natură să influenţeze decizia luată de Nicolae Ceauşescu contra demonstranţilor.

Atît martorii acuzării, cît şi cei ai apărării au subliniat faptul că poziţia generalului Vlad în cursul şedinţei a fost de aprobare formală a deciziei de i se trage în mulţime, o aprobare dic-
tată, aşa cum sublinia Silviu. Curţicea-nu. din teamă, teama provocată de a-meninţarea cu plutonul de execuţie pentru neexecutarea ordinului anterior dat de dictator de a se reprima manifestaţia de la Timişoara. După’ şedinţa din 17 decembrie a CPEX – a spus acelaşi martor – generalul Vlad mi-a declarat că „orice s-ar întîmpla eu nu pot să dau ordin să se tragă”.

Un viu interes au stîrnit declaraţiile lui Ion Stoian, stopate la un moment dat de preşedintele completului de judecată, domnul general Adrian Niţoiu, care referindu-se la evenimentele de la Timişoara a relevat că existau informaţii care sugerau că evenimentele importante urmau să aibă loc în a doua jumătate a lunii decembrie în unele localităţi din Banat şi Ardeal. Era vorba de cereri neobişnuita de vie din partea unor corespondenţi străini de presă, de cereri de facilităţi din partea unor diplomaţi de a se deplasa în aceeaşi perioadă şi in aceleaşi localităţi, precum şi la- venirea unul număr mare de turişti străini Ia Timişoara, Arad, Cluj şi Sibiu, care au pătruns in ţară încâlcind acordurile privind micul trafic de frontieră. In acel moment filmul a fost întrerupt… Poate va fi reluat, aici; în sala tribunalului sau in altă parte. Oamenii trebuie să afle adevărul. 

Maratonul martorilor va continua azi, la orele 9;00. 

Actualitate

Ce organe pot fi examinate prin ecografie?

Publicat

pe

Ecografia se numără printre cele mai frecvente investigații imagistice recomandate de medic. Probabil ai făcut deja una pentru dureri abdominale, pentru monitorizarea unei sarcini sau în cadrul unui control de rutină. Este rapidă, nedureroasă și nu folosește radiații. În majoritatea cazurilor, îți oferă informații pe loc, astfel încât medicul poate decide imediat care sunt următorii pași.

Dacă îți dorești claritate medicală, este important să înțelegi exact ce poate evalua ecografia, cum se desfășoară investigația și care sunt limitele ei. Iată mai multe detalii.

Ce este ecografia și cum funcționează?

Ecografia, numită și ultrasonografie, folosește unde sonore de frecvență înaltă pentru a crea imagini ale organelor interne. Sonda aparatului transmite aceste unde, ele se reflectă diferit în funcție de țesuturi, iar aparatul transformă informația în imagini vizibile pe monitor.

Medicul vede structura organelor în timp real. Astfel, poate observa dimensiuni, forme, eventuale formațiuni sau acumulări de lichid. În varianta Doppler, ecografia măsoară și fluxul de sânge prin vase sau prin inimă. Investigația este sigură inclusiv în sarcină.

Ce organe pot fi examinate prin ecografie abdominală?

Ecografia abdominală este una dintre cele mai solicitate investigații. Aceasta permite evaluarea mai multor organe din partea superioară și inferioară a abdomenului.

Ficatul

Medicul poate identifica:

  • ficatul gras (steatoză hepatică);
  • inflamații cronice;
  • ciroză;
  • chisturi sau formațiuni suspecte.

Dacă analizele de sânge arată transaminaze crescute, ecografia ajută la clarificarea cauzei. Dacă apar leziuni suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru confirmare.

Vezica biliară și căile biliare

Ecografia detectează frecvent pietrele la fiere. În cazul durerilor în partea dreaptă a abdomenului, grețurilor sau icterului, această investigație oferă rapid informații despre:

  • litiaza biliară;
  • inflamația vezicii biliare;
  • dilatarea căilor biliare.

Pentru rezultate optime, este indicat repausul alimentar cu 6–8 ore înainte.

Pancreasul

Pancreasul poate fi evaluat pentru inflamații (pancreatită), chisturi sau formațiuni tumorale. Gazele intestinale pot limita vizualizarea, iar în aceste situații medicul poate recomanda un CT sau un RMN.

Splina

Ecografia arată dacă splina este mărită sau prezintă leziuni. O splină mărită poate fi asociată cu infecții sau afecțiuni hematologice. Medicul corelează întotdeauna imaginea cu simptomele și analizele tale.

Rinichii și vezica urinară

Ecografia renală este frecvent indicată în caz de:

  • dureri lombare;
  • sânge în urină;
  • infecții urinare repetate;
  • suspiciune de pietre la rinichi.

Medicul verifică dimensiunea rinichilor, eventualii calculi, prezența chisturilor sau dilatarea căilor urinare. Este important să vii la ecografie cu vezica plină, deoarece urina ajută la vizualizarea pereților.

Aorta abdominală

Prin ecografie Doppler, medicul poate evalua aorta și alte vase mari. Investigația permite detectarea unor dilatări (anevrisme) sau îngustări care necesită monitorizare atentă.

Ce organe pot fi examinate prin ecografie pelvină?

Ecografia pelvină se adresează atât femeilor, cât și bărbaților. Este foarte utilă în specialități precum obstetrică-ginecologie și urologie.

La femei: uterul și ovarele

Ecografia pelvină poate fi:

  • transabdominală (cu vezica plină);
  • transvaginală (pentru imagini mai detaliate).

Medicul evaluează:

  • uterul și grosimea endometrului;
  • ovarele și eventuale chisturi;
  • fibroamele uterine;
  • sarcina în evoluție sau suspiciunea de sarcină extrauterină.

În sarcină, ecografia rămâne metoda standard de monitorizare a dezvoltării fătului. Dacă alegi să faci o ecografie în București, sectorul 3, într-o clinică modernă, medicul ginecolog îți va explica exact ce tip de examinare ți se potrivește și cum se integrează aceasta în planul tău medical.

La bărbați: prostata

Ecografia prostatei se face transabdominal sau transrectal, în funcție de indicație. Aceasta este recomandată dacă apar:

  • dificultăți la urinare;
  • jet urinar slab;
  • valori PSA modificate.

Investigația ajută la identificarea hiperplaziei benigne de prostată, inflamațiilor sau formațiunilor suspecte.

Alte zone care pot fi examinate prin ecografie

Ecografia nu se limitează la abdomen și pelvis. Medicul o folosește în mai multe specialități.

Tiroida

În endocrinologie, ecografia tiroidiană este prima investigație indicată pentru noduli sau modificări ale analizelor hormonale. Medicul observă dimensiunea glandei și caracteristicile nodulilor și decide dacă este necesară o biopsie.

Inima (ecocardiografie)

În cardiologie, ecocardiografia oferă informații despre structura inimii, funcționarea valvelor și modul în care sângele circulă prin camerele cardiace. Investigația este frecvent recomandată în caz de hipertensiune, suflu cardiac sau dureri toracice.

Sânii

Ecografia mamară este utilă mai ales la femeile tinere, unde țesutul mamar este dens. Aceasta ajută la diferențierea chisturilor de nodulii solizi și completează mamografia.

Testiculele și părțile moi

Pentru dureri scrotale, traumatisme sau umflături, ecografia testiculară oferă informații rapide. În cazul leziunilor musculare sau al colecțiilor de lichid, ecografia părților moi este o metodă eficientă de evaluare.

Cum se desfășoară ecografia?

Procedura este simplă:

  • te așezi pe patul de examinare;
  • medicul aplică un gel pe zona investigată;
  • plimbă sonda pe piele și urmărește imaginile pe monitor;
  • la final, primești rezultatul pe loc sau în scurt timp.

În general, investigația durează între 15 și 30 de minute. Nu ai nevoie de recuperare și îți poți relua activitatea imediat.

Pregătirea depinde de tipul ecografiei:

  • pentru abdomenul superior: nu mânca 6–8 ore înainte;
  • pentru pelvis: bea aproximativ un litru de apă și nu urina înainte;
  • pentru ecografie transvaginală: golește vezica înainte de procedură.

Medicul îți oferă instrucțiuni clare la programare.

Ce nu poate evidenția ecografia?

Ecografia are și limite. Aerul din intestin poate împiedica vizualizarea unor organe. Oasele blochează undele sonore, astfel că structurile aflate în spatele lor nu pot fi evaluate. Leziunile foarte mici pot trece neobservate. Dacă rezultatul este neconcludent, medicul poate recomanda un CT sau un RMN.

Când este bine să programezi o ecografie?

Programează un consult dacă apar:

  • dureri abdominale persistente;
  • tulburări urinare;
  • sângerări anormale;
  • modificări ale ciclului menstrual;
  • analize de sânge care depășesc limitele indicate de laborator.

Așadar, dacă ai simptome sau vrei un control preventiv, fă primul pas: programează un consult și discută deschis cu medicul despre opțiunile tale. O evaluare efectuată la timp îți oferă claritate și te ajută să iei decizii informate pentru tine și familia ta.

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor și stabilirea unui plan de investigații, adresează-te unui medic.

Surse de informare:

  • “Ultrasound – Mayo Clinic.” Mayoclinic.Org, 2024, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ultrasound/about/pac-20395177. Accesat în data de 5 Aug. 2026.
Citeste in continuare

Actualitate

Polonia și Canada își consolidează cooperarea militară prin exerciții comune și acorduri pentru drone

Publicat

pe

De

Varșovia și Ottawa extind parteneriatul în domeniul apărării

Polonia și Canada au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, menit să aprofundeze relațiile bilaterale și să intensifice colaborarea dintre cele două state. Documentul pune accent pe exerciții militare comune, programe de instruire și dezvoltarea legăturilor dintre industriile naționale de apărare.

Memorandumul de înțelegere a fost semnat luni, la Kielce, de ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, și omologul său canadian, David J. McGuinty. Ceremonia a avut loc înaintea deschiderii expoziției internaționale de tehnică militară MSPO, organizată în perioada 8-11 septembrie.

Canada, prezentă la MSPO ca partener principal

Canada participă la ediția din acest an a expoziției în calitate de națiune parteneră principală. Aproape 200 de companii canadiene își prezintă soluțiile și produsele în domenii precum industria aerospațială și spațială, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și sistemele terestre și maritime.

Prezența masivă a companiilor canadiene reflectă, potrivit oficialilor polonezi, schimbarea poziției Poloniei pe piața internațională de apărare. Varșovia nu mai este privită doar ca un cumpărător de echipamente militare, ci și ca un furnizor capabil să ofere soluții tehnologice competitive.

Canada și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziționarea unor produse militare fabricate în Polonia.

Militarii polonezi vor participa la exerciții în Arctica

Noul acord prevede intensificarea activităților de pregătire militară și organizarea unor exerciții comune. În acest context, militari polonezi urmează să se deplaseze în Canada pentru a participa la antrenamente desfășurate în mediul arctic.

Cooperarea le va permite celor două armate să își compare procedurile, să își dezvolte interoperabilitatea și să acumuleze experiență în condiții climatice dificile. Activitățile comune vor include instruire, exerciții operaționale și schimburi de experiență între militari.

Canada menține aproximativ 2.000 de militari în Letonia

Parteneriatul dintre cele două state se bazează și pe cooperarea deja existentă în cadrul NATO. Canada are desfășurați aproximativ 2.000 de militari în Letonia, unde contribuie la securizarea flancului estic al Alianței.

La rândul său, Polonia participă la misiunea NATO din regiune cu unul dintre cele mai importante contingente. Prezența comună în această zonă consolidează coordonarea militară dintre Varșovia și Ottawa și transmite un mesaj de unitate în fața amenințărilor de securitate din regiune.

Un nou contract pentru drone produse în Polonia

Pe lângă acordul privind instruirea și cooperarea militară, Polonia și Canada urmau să finalizeze un contract pentru sisteme fără pilot.

Pachetul include mai multe tipuri de platforme dezvoltate de compania poloneză WB Group: dronele miniaturale FlyEye, munițiile rătăcitoare Warmate și sistemele Gladius, destinate misiunilor de lovire și recunoaștere.

Acordul marchează o evoluție importantă pentru industria poloneză de apărare. Polonia își consolidează astfel tranziția de la statutul de importator major de echipamente militare la cel de producător și exportator de tehnologii militare avansate.

Cooperarea se leagă de mecanismul european SAFE

Aprofundarea relațiilor polono-canadiene are loc la scurt timp după ce cele două țări au convenit să utilizeze mecanismul european de împrumuturi Security Action for Europe, cunoscut sub acronimul SAFE.

Înțelegerea a fost formalizată printr-o scrisoare de intenție semnată în luna mai. Instrumentul financiar, în valoare de 150 de miliarde de euro, este destinat extinderii capacității de producție a industriei europene de apărare.

Inițiativa face parte din eforturile Europei de a accelera reînarmarea pe fondul agresiunii ruse și de a reduce dependența de sistemele militare fabricate în Statele Unite.

Citeste in continuare

Actualitate

Pentagonul amână din nou operaționalizarea GPS-ului anti-bruiaj: semnalul M-code ar putea fi disponibil la scară largă abia în 2027

Publicat

pe

De

Un program întârziat cu aproape două decenii

Forțele Aeriene ale Statelor Unite estimează că testarea operațională a cardurilor electronice destinate recepționării semnalului GPS militar M-code se va încheia în anul fiscal 2027. Acest semnal este conceput pentru a rezista tentativelor de bruiaj și falsificare a datelor de poziționare.

Calendarul este cu atât mai problematic cu cât primul satelit capabil să transmită M-code a fost lansat în urmă cu aproximativ două decenii.

Colonelul Jameson Locklear, responsabil de programul comun pentru receptoarele M-code destinate platformelor aeriene în cadrul Air Force Life Cycle Management Center, a declarat că activitatea de dezvoltare s-a încheiat, iar programul se află în etapa verificărilor operaționale finale.

„Dezvoltarea s-a încheiat deja, iar acum suntem în faza de verificare operațională”, a explicat Locklear, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate la Dayton, în Ohio.

Transferul responsabilității către Forțele Aeriene

Anul trecut, Forțele Spațiale și Forțele Aeriene au decis ca administrarea programului Military GPS User Equipment să fie transferată de la Space Systems Command către Air Force Life Cycle Management Center. Transferul a fost finalizat la 17 iulie.

Programul are o amploare considerabilă. Potrivit estimărilor Government Accountability Office, forțele armate americane ar putea avea nevoie de până la un milion de receptoare M-code pentru aproximativ 700 de sisteme de armament și platforme utilizate în comun.

Lista include vehicule terestre ale Armatei, distrugătoare ale Marinei, avioane de luptă ale Forțelor Aeriene și stații radio purtate de pușcași marini.

Un proiect afectat de întârzieri și probleme tehnice

Programul M-code este considerat unul dintre cele mai dificile proiecte de achiziții ale Departamentului Apărării. Întârzierile au fost documentate în mod repetat atât de Government Accountability Office, cât și de structura Pentagonului responsabilă de evaluarea și testarea operațională.

Problemele de calendar apar într-un moment în care adversarii Statelor Unite își îmbunătățesc constant capacitățile de bruiaj și falsificare a semnalelor GPS. Într-un eventual conflict, consecințele ar putea varia de la dezorientarea trupelor până la compromiterea preciziei armelor ghidate.

Clayton Swope, director adjunct al Aerospace Security Project din cadrul Center for Strategic and International Studies, a avertizat că simpla existență a sateliților pe orbită nu este suficientă.

Eficiența GPS într-un teatru de operații în care spectrul electromagnetic este contestat depinde de instalarea rapidă și la scară largă a noilor receptoare, a spus acesta.

M-code, creat pentru a proteja navigația militară

Dezvoltarea semnalului M-code a început în 1999, pe fondul îngrijorărilor privind vulnerabilitatea semnalelor GPS tradiționale din banda L1. Printre acestea se afla și codul militar criptat P(Y), utilizat pentru navigație de precizie.

Primul satelit GPS capabil să transmită M-code a fost lansat în 2005 de predecesorul Forțelor Spațiale, Air Force Space Command. Pentagonul spera inițial ca semnalul să atingă capacitatea operațională inițială în toate categoriile de forțe până în 2009.

Programul actual MGUE a fost lansat în 2012, după eșecul unei inițiative anterioare. Odată cu înființarea Forțelor Spațiale, în 2019, responsabilitatea pentru dezvoltarea și achiziția cardurilor M-code a trecut în subordinea acestui serviciu.

Integrarea receptoarelor pe platformele militare revine însă Forțelor Aeriene, Armatei, Marinei și Corpului Pușcașilor Marini.

Prima etapă a programului: vehiculele terestre înaintea navelor și avioanelor

Programul MGUE este împărțit în două etape principale.

Prima etapă, Increment 1, presupune dezvoltarea unor circuite integrate și carduri electronice dedicate aplicațiilor militare. Acestea sunt concepute pentru integrarea inițială pe platformele tuturor serviciilor militare.

În cadrul Increment 1 există două tipuri de carduri: unul pentru vehicule terestre, precum Stryker și Joint Light Tactical Vehicle, și unul pentru platforme maritime și aeriene. Cea de-a doua categorie a fost afectată de cele mai mari întârzieri și de mai multe modificări de program.

În 2012, trei companii au primit contracte pentru dezvoltarea cardurilor și receptoarelor:

  • Rockwell Collins, a cărei divizie GPS a fost cumpărată ulterior de BAE Systems, a primit 27,7 milioane de dolari pentru cardul destinat vehiculelor terestre;
  • Raytheon, companie din grupul RTX, a primit 25,2 milioane de dolari pentru un card destinat platformelor maritime și aeriene;
  • L3Harris a primit 27,5 milioane de dolari pentru un produs similar destinat navelor și aeronavelor.

Testarea cardurilor pentru vehiculele terestre ale Armatei și Corpului Pușcașilor Marini a fost finalizată.

Armata a instalat deja aproape 5.000 de receptoare M-code, inclusiv pe unități operaționale considerate prioritare. Printre platformele echipate se numără vehicule Stryker, vehicule tactice medii și Humvee-uri.

Au fost introduse carduri M-code și pe platforme utilizate de militarii aflați pe teren, printr-un sistem dezvoltat de compania TRX. Armata intenționează să instaleze alte aproximativ 2.000 de receptoare până la sfârșitul actualului an fiscal.

Gray Eagle, platforma care a scos la iveală problemele de software

În cazul platformelor maritime și aeriene, finalizarea dezvoltării a fost urmată de identificarea unor deficiențe software, potrivit celei mai recente evaluări a Government Accountability Office.

Una dintre probleme viza precizia procesării semnalului. Deficiența a fost descoperită în timpul testelor inițiale realizate pe drona Gray Eagle a Armatei.

Inițial, Forțele Aeriene urmau să fie primul serviciu care testa cardurile M-code pentru aviație, prin instalarea lor pe bombardierul B-2. Problemele apărute la cardul produs de Raytheon au dus însă la întârzieri repetate.

În octombrie 2024, Forțele Spațiale au decis ca drona Gray Eagle să preia prioritatea în program și să devină prima platformă supusă testării.

Armata a constatat că precizia sistemului nu atingea exact nivelul prevăzut în cerințele inițiale ale programului, dar era suficientă pentru standardele proprii. În consecință, a solicitat modificarea cerințelor operaționale.

Schimbarea a fost aprobată. Locklear a precizat că evaluările ulterioare au demonstrat că nu era necesară o performanță mai ridicată decât cea deja obținută.

O altă eroare software, care afecta precizia navigației atât pe platformele maritime, cât și pe cele aeriene, a fost identificată și remediată printr-o actualizare instalată pe Gray Eagle. Potrivit oficialului, noua versiune funcționează stabil de mai multe luni.

Testarea dronei așteaptă acum aprobarea finală a structurii Pentagonului responsabile de testare și evaluare operațională. Raportul acesteia va determina dacă programul poate avansa sau dacă sunt necesare modificări suplimentare.

Armata extinde utilizarea M-code, dar dronele mici rămân în urmă

Armata intenționează să integreze tehnologia M-code pe toate aeronavele moderne cu echipaj, inclusiv elicopterele Black Hawk, Chinook și Apache, precum și pe noua platformă Cheyenne.

În cazul aeronavelor fără pilot, implementarea este prevăzută deocamdată doar pentru Gray Eagle. Dronele de dimensiuni reduse se confruntă cu limite stricte privind greutatea, volumul disponibil și consumul de energie, ceea ce impune găsirea unor soluții alternative.

Marina caută un distrugător pentru testele finale

Testarea operațională pe distrugătoarele din clasa Arleigh Burke a fost amânată din nou. Noul termen este anul fiscal 2027, față de termenul anterior, stabilit pentru 2025.

Pentru finalizarea testelor, Air Force Life Cycle Management Center trebuie să colaboreze cu Marina pentru a identifica un distrugător DDG-51 disponibil în funcție de programul de misiuni și desfășurări.

Marina operează în prezent 75 de astfel de nave, însă doar o parte dintre ele se află în orice moment pe mare. Altele sunt implicate în activități de mentenanță, instruire sau pregătire pentru viitoare misiuni.

Oficialii Forțelor Aeriene susțin că Marina s-a angajat să pună la dispoziție o navă, însă momentul exact al testării nu a fost stabilit.

Avioanele de luptă vor primi capabilitatea treptat

Forțele Aeriene desfășoară în prezent trei inițiative pentru integrarea cardurilor M-code pe avioane și receptoare existente:

  • programul Resilient-Embedded GPS/Inertial, destinat inițial avioanelor F-16, iar ulterior modelelor F-15 și F-15EX;
  • programul Embedded GPS Inertial Navigation System – Modernized, destinat avioanelor F-22 și aeronavelor navale KC-130J și F/A-18;
  • programul Miniature Airborne GPS Receiver 2000 – Modernized, destinat bombardierelor B-2.

În cazul ultimului program, autoritățile estimează atingerea capacității operaționale inițiale pe două platforme — una navală și una a Forțelor Aeriene — în anul fiscal 2027.

Sistemele R-EGI și EGI-M ar urma să fie pregătite pentru instalare în 2028. Fiecare dintre ele ar putea atinge capacitatea operațională inițială pe câte o aeronavă a Forțelor Aeriene în 2029. Oficialii afirmă însă că încearcă să accelereze integrarea, astfel încât unele termene să fie devansate.

O nouă strategie pentru actualizarea software-ului

Air Force Life Cycle Management Center pregătește și o strategie de mentenanță pentru prima etapă a programului MGUE. Obiectivul este ca software-ul receptoarelor să poată fi actualizat pe măsură ce apar noi amenințări și cerințe operaționale.

Până acum, programul nu dispunea de un mecanism clar pentru actualizări succesive. Oficialii recunosc însă că software-ul nu poate fi considerat definitiv finalizat, mai ales într-un domeniu în care metodele de bruiaj și atacurile electronice evoluează constant.

În iulie, Space Systems Command a anunțat două acorduri cu BAE Systems și Trimble Military and Advanced Systems pentru sprijinirea dezvoltării unei noi generații de receptoare M-code destinate platformelor maritime și aeriene.

Acordurile vizează definirea cerințelor, reducerea riscurilor tehnice și pregătirea documentației pentru analiza preliminară a conceptului. Etapa este considerată primul pas dintr-un proces în două faze, care ar urma să ducă la prototipuri, demonstrații, integrare și testare.

Increment 2 rămâne într-o fază incipientă

În timp ce armata americană încearcă să instaleze pe scară largă cardurile din Increment 1, versiunea miniaturizată și mai performantă prevăzută pentru Increment 2 se află încă în etapa de cercetare și dezvoltare.

Această etapă include două subprograme.

Primul vizează un circuit integrat de nouă generație și integrarea sa pe un card M-code mai mic. Costurile inițiale au fost estimate la aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Evaluările preliminare ale circuitelor s-au încheiat în 2021, iar cele pentru carduri au fost realizate în 2022.

Al doilea subprogram, estimat inițial la 149,2 milioane de dolari, urmărește dezvoltarea unui receptor portabil compatibil cu M-code. Sistemul ar urma să fie folosit inclusiv pentru rachete, muniții ghidate de precizie și echipamente radio individuale.

BAE Systems și L3Harris continuă să lucreze la cardurile și receptoarele din Increment 2. În paralel, autoritățile analizează mai multe combinații de circuite și carduri pentru a determina configurația optimă.

Locklear a precizat că procesul este încă într-o etapă timpurie, dar că testele oferă informații importante pentru reducerea riscurilor de achiziție fără a compromite siguranța și eficiența operațională.

Viitor incert pentru receptorul portabil

În trecut, Pentagonul a analizat chiar posibilitatea renunțării la Increment 2. În 2023, oficialul responsabil la acel moment de achizițiile Forțelor Spațiale a sugerat fie redefinirea cerințelor, fie abandonarea planurilor pentru cardul M-code miniaturizat și receptorul destinat radiourilor portabile.

Propunerea a fost formulată după ce evaluări oficiale au arătat că respectivele carduri nu îndeplineau toate cerințele de performanță. În plus, dezvoltarea receptorului portabil era considerată lipsită de o justificare economică suficient de solidă, deoarece celelalte servicii militare își dezvoltau propriile soluții.

Programul a continuat totuși. În 2023, Space Systems Command a atribuit un contract companiei Technology Advancement Group pentru dezvoltarea receptorului portabil.

Prototipul, denumit Joint Modernized Handheld Next-Gen GPS receiver, a fost testat în cadrul unui exercițiu desfășurat pe durata a trei zile în iunie 2025. La evaluări au participat reprezentanți ai Armatei, Corpului Pușcașilor Marini, Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale, precum și militari din Norvegia și Franța.

Autoritățile nu au făcut publice rezultatele testelor și nici nu au anunțat o dată pentru atingerea capacității operaționale inițiale. Evaluările Pentagonului indică însă că receptorul portabil M-code nu va fi disponibil înainte de 2028.

Un program esențial pentru războaiele în spectrul electromagnetic

În pofida întârzierilor, specialiștii consideră că preluarea programului de către Air Force Life Cycle Management Center ar putea îmbunătăți șansele de finalizare.

Structura are experiență în administrarea unor proiecte tehnice complexe, desfășurate pe perioade lungi și destinate unor categorii diferite de utilizatori militari.

Succesul programului va depinde însă de capacitatea Pentagonului de a accelera integrarea receptoarelor, de a remedia problemele software și de a menține sistemele actualizate. Pentru forțele americane, miza este majoră: fără o infrastructură GPS rezistentă la bruiaj și falsificare, superioritatea tehnologică a armelor și platformelor moderne poate fi grav afectată într-un conflict de amploare.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv2 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv2 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv3 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Exclusiv3 zile ago

„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră

Dacă te uiți la conferințele de presă ale MAI, ai zice că Poliția Rutieră trăiește deja în viitor: „digitalizare”, „aplicații...

Exclusiv3 zile ago

Cum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof

Există cazuri în care abuzul este atât de grosolan încât nu mai poate fi mascat nici cu munți de hârtii...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episoadele în care am arătat cum „Inspectoratul de...

Exclusiv4 zile ago

De la „J’Accuse…!” la „Noi n-am văzut nimic”: Afacerea Dreyfus, manualul secret al MAI-ului românesc

Un evreu alsacian, o scrisoare dubioasă și o justiție oarbă „la comandă” În 1894, Franța își dădea examenul de morală...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, instituția cu două oglinzi: una pentru hârtie, alta pentru instanță

Cazul semnalat de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” arată o performanță administrativă rară: aceeași instituție reușește să susțină, în documente...

Exclusiv5 zile ago

MEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” –  Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul

De la strategie națională la șmecherie organizată Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a fost vândut românilor drept „motor...

Exclusiv5 zile ago

Harta dragostei penale din Brașov: cum se fură cu sentiment și se delapidează cu sufletul la gură

În județul Brașov, după toate aparențele și după cum susțin sursele și reclamațiile, nu mai vorbim doar de afaceri dubioase,...

Exclusiv5 zile ago

TCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane

În orașul în care autobuzele abia se târăsc, iar datoriile sar în aer, la TCE Ploiești nu curge motorină. Curge...

Exclusiv6 zile ago

Ministrul Darău, lovit în față cu propriul proiect –  Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”

Ministrul Ambrozie-Irineu Darău a vrut să reorganizeze MEDAT. Ministerul Justiției i-a răspuns, în esență: „Reorganizează-ți întâi temeiurile legale, apoi mai...

Exclusiv6 zile ago

„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex

Un nou “cadou” marca MAI pentru polițiștii care au îndrăznit să gândească singuri și să muncească în lumea civilizată: de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv